O lecţie de istorie a românilor predată de la catedra sacră a Câmpiei Libertăţii din Blaj

În urmă cu doi ani, publicam în „Condeiul ardelean” articolul cu titlul „Ţara Iancului - Iubirea mea”, în care îndemnam publicul nostru cititor de a afla ce este şi pe cine reprezintă Asociaţia cu acest nume de mare rezonanţă şi semnificaţie istorică şi înaltă afecţiune naţională. Aminteam atunci faptul că preşedintele, ing. Ioan Paul Mărginean, şi membrii acestui ONG-nonprofit îşi propuneau, prin statutul Asociaţiei, aplicarea creatoare a testamentului lui Iancu, intitulat „Ultima mea dorinţă”, care este un preţios document istoric şi îndrumar pentru tânăra generaţie:
„Unicul dor al vieţii mele fiind ca să-mi văd naţiunea mea fericită, pentru care după puteri am şi lucrat până acuma, durere fără mult succes, ba tocma acuma cu întristare văd, că speranţele mele şi jertfa adusă se prefac în nimica. Nu ştiu câte zile mai pot avea; un fel de presimţire îmi pare că mi-ar spune, că viitorul este nesigur. Voiesc dar şi hotărât dispun, ca după moartea mea, toată averea mea mişcătoare şi nemişcătoare să treacă în folosul naţiunii, pentru ajutor la înfiinţarea unei academii de drepturi, tare crezând, că luptătorii cu arma legii vor putea scoate drepturile naţiunii mele. Câmpeni, 20 decembrie 1850, Avram Iancu m.p. Avocat şi prefect emerit”.
Tot atunci, remarcam faptul că Asociaţia a iniţiat şi o organizaţie de copii şi tineret, viitorii discipoli ai lui Iancu şi apărători ai valorilor naţionale, numită „Crăişorii”. O asociaţie foarte tânără (împlineşte şase ani în 2013), careşi propune ceea ce Statul Român, prin instituţiile sale specializate în domeniul învăţământului, educaţiei, sportului, turismului, a uitat, sau, pur şi simplu, a şters din îndatoririle sale de instruire şi educare cultural-patriotică a acestui neam, potrivit îndemnului adresat acestui popor: „Cui nu-i convine să plece. Atâta poate Statul Român la ora actuală!”. Păi, atât poate pentru copii şi tineretul său? Unde sunt imensele fonduri şi patrimonii ale organizaţiilor existente până la sfârşitul anului 1989, ale şoimilor, pionerilor sau UTC-lui, necesare actului educaţional? Au fost jefuite cu neruşinare de cei care au condus România peste 23 de ani, fără să dea seamă de acest jaf. Revoluţionarul Avram Iancu, prin testament, dona întreaga sa avere Naţiunii Române pentru realizarea unei justiţii naţionale bazate pe dreptul legii. „Revoluţionarii” contemporani au deposedat Naţiunea Română de toată averea sa, în dispreţul legii. Aceste imense valori materiale au fost realizate de milioane de copii şi tineri, într-o perioadă de mai multe generaţii, prin munca efectuată pe şantierele şi ogoarele Patriei, prin colectarea de materiale refolosibile, prin veniturile aduse de propriul patrimoniu, prin spectacolele susţinute sau contribuţia părinţilor. Şi, însuşi actualul şef al statului, cu un cinism demonic, sfidând orice urmă de bun simţ, după jaful înfăptuit împotriva copiilor Ţării, în loc de justiţie, de punere în practică a forţei dreptului, îndeamnă tinerii, invocând neputinţa legilor plăsmuite în laboratoarele găştilor politice, formate de dregătorii profitori, la dreptul obţinut prin hoţie, fals şi minciună, la renunţarea fără luptă la drepturile lor naturale în favoarea şmecherilor, la părăsirea plaiurilor părinteşti, la renunţarea la propria identitate naţională, pentru că statul hoţilor „… atât poate!”. Revenind la tema noastră, putem spune că în acel mai 2011 s-au pus, în fapt, bazele colaborării dintre „Ţara Iancului - Iubirea mea” şi a sa organizaţie de tineret, Clubul „Crăişorii”, cu unele organizaţii civice ale românilor din zona forţat secuizată, membre ale Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, respectiv Fundaţia „Mihai Viteazul” din Sfântu-Gheorghe, Asociaţia Cultural-Creştină „Justinian Teculescu” din Covasna şi Fundaţia Culturală „Miron Cristea” din Topliţa. Numeroşi reprezentanţi ai acestora - Ioan Lăcătuşu, Ioan Solomon, Ilie Şandru, Maria Peligrad, Ioan Luca, Stela Buda, Doru Decebal Feldiorean, Vasile Stancu - au participat, în cei doi ani, la diverse manifestări-simpozioane, elaborarea unor comunicate comune, atestări documentare şi dezveliri de plăci aniversare, comemorări pentru cinstirea eroilor şi martirilor Neamului, ce au avut loc la Ţebea, Brad, Crişcior sau Deva, colaborarea crescând treptat în consistenţă şi trăinicie. O iniţiativă salutară a fost şi cea din luna aprilie a acestui an, când Asociaţia şi „Crăişorii” au iniţiat, în urma „fenomenului Sabina”, constituirea unor detaşamente de „crăişori” la nivelul unor unităţi şcolare din oraşulstaţiune Covasna. Astfel, Clubul „Crăişorii” şi-a mărit efectivele de la 15 la 17 detaşamente şi numărul cu 38 de noi crăişori.

Festivalul Cultural-Patriotic „Ţara Crăişorului”, ediţia a VI-a

În acest an, Asociaţia „Ţara Iancului - Iubirea mea” şi Clubul „Crăişorii” au lansat, încă din 4 aprilie, invitaţiile adresate ONG-urilor şi reprezentanţilor acestora, din Covasna şi Harghita, de a participa la manifestările complexe care au loc cu prilejul celei de-a VI-a ediţii a Festivalului Cultural-Patriotic „Ţara Crăişorului”, având ca temă: „165 de ani de la începerea Revoluţiei şi Războiului de autoapărare al românilor din Transilvania sub conducerea lui Avram Iancu”. Organizate în colaborare cu Liceul „Ioan Buteanu”, Primăria şi Parohia Ortodoxă din comuna Gurahonţ - judeţul Arad, în parteneriat cu alte unităţi de învăţământ, primării, consilii locale şi eparhii ortodoxe române din judeţele Arad, Alba şi Hunedoara, manifestările cuprind patru etape, numite semnificativ de iniţiatori, secţiuni: Secţiunea I - 11 mai, Blaj, Câmpia Libertăţii; Secţiunea a II-a - 25-26 mai, Abrud, Buceş, Ţebea, Gurahonţ; Secţiunea a III-a - 7 iulie, Buceş, După Piatră; Secţiunea a IV-a - 8-15 septembrie, Ţebea.
Semnificativ pentru importanţa acordată de organizatorii Festivalului „Ţara Crăişorului” „fenomenului Sabina Elena” şi al solidarizării lor cu gestul patriotic al acesteia, este faptul că Secţiunea I a celei de-a VI-a ediţii a debutat cu o adevărată lecţie de istorie şi educaţie patriotică ţinută de ing. Ioan Paul Mărginean crăişorilor, cadrelor didactice şi invitaţilor participanţi la festivitate, pe sacra şi istorica Câmpie a Libertăţii de la Blaj. Sub privirile celor 26 de cărturari şi revoluţionari din cele trei provincii româneşti care sunt aşezaţi pe Aleea Revoluţiei, care îmbrăţişează ansamblul monumental „Gloria”, constând din acea poartă a istoriei românilor care la 1848 s-au exprimat clar şi concis asupra idealului lor, prin sintagma „Vrem să ne unim cu ţara”, dar mai cu seamă sub privirile lui Avram Iancu, Andrei Şaguna, George Bariţiu, C.A. Rosetti, Simion Bărnuţiu, Timotei Cipariu, Andrei Mureşanu, aflate la dreapta impozantului monument şi a celor trei fete cu ale lor cununi de lauri simbolizând cele trei principate din timpul „primăverii popoarelor”, s-a desfăşurat un adevărat ceremonial constituit din momente distincte subliniate cu măiestrie de liderul Asociaţiei, Ioan Paul Mărginean. După intonarea Imnului Naţional şi depunerea de coroane de flori la bustul lui Avram Iancu şi al „Gloriei” paşoptiste de către autorităţile municipiului Blaj şi ale comunei Gurahonţ, de către membrii Asociaţiei „Țara Iancului - Iubirea mea” din Deva, astriştii din Despărţămintele Blaj, Zlatna şi Aiud, invitaţii din Bucureşti, Cluj, Covasna şi cei peste 100 de crăişori, îmbrăcaţi în costume naţionale, aureolaţi de eşarfe tricolore, proveniţi din Detaşamentele 5, 7, 8, 10, 16 şi 17 din Ribiţa, Gurahonţ, Criscior şi Covasna, s-a intonat „Marşul lui Iancu” de întreaga asistenţă, după care mediatorul întâlnirii a subliniat un fapt deosebit. La Roma şi Bucureşti, prietenii Asociaţiei din Deva desfăşurau, concomitent cu manifestările de la Blaj, manifestări asemănătoare, închinate celor 165 de ani de la revoluţia românilor de la 1848-1849 şi războiului de apărare al românilor ardeleni, dând citire, totodată, mesajelor provenite de la personalităţi care participau la aceste întâlniri evocatoare de eroism şi jertfă românească. A urmat cuvântul reprezentantului Primăriei Blaj, care, în numele primarului municipiului Blaj, Gheorghe Valentin Rotar, a urat bun venit celor peste 300 de persoane sosite pe Câmpia Libertăţii la ceremonia de deschidere a Festivalului, după care corul crăişorilor a interpretat cântecul „Pe Câmpia Libertăţii”. A urmat momentul central care a constituit scopul întâlnirii pe sacra Câmpie a Libertăţii de la Blaj - Ceremonialul primirii în rândul Clubului „Crăişorii” al Asociaţiei „Ţara Iancului - Iubirea mea” a celor două detaşamente covăsnene: Detaşamentul nr. 16, „Avram Iancu”, format din 20 de elevi de la Şcoala Gimnazială „Avram Iancu” (îndrumători: directorul-profesor Honorel Olărescu şi prof. Florentina Teacă, comandant elevul Dumitru Păunoiu) şi Detaşamentul nr. 17, „Tricolorul românesc”, format din 17 elevi de la Liceul „Korosi Csoma Sandor” (îndrumător - director adjunct prof. Claudia Vlad, comandant eleva - Sabina Elena Muruianu).
Preşedintele Asociaţiei deschide festivitatea dând citire scrisorii domnului Alexandru Teodor Ilea, din Constanţa, membru activ şi sponsor al activităţilor Asociaţiei, adresată personal Sabinei Elena, din care reproducem un scurt fragment: „Te-ai expus cu suflet mare de româncă faţă de cei care nu contenesc să lovească cu săgeţi otrăvite. Ai demonstrat celor care conduc, că astăzi Ţara nu se apără prin tăcere şi laşitate, ci cu atitudine deschisă şi verticalitate în faţa furtunii. Să nu-ţi fie frică! Astăzi ai milioane de prieteni români ce te vor apăra”.

S-au sfinţit eşarfele şi steagurile tricolore personalizate

Ceremonia a continuat cu sfinţirea eşarfelor şi a steagurilor tricolore personalizate pentru elevii „crăişori” şi cele două detaşamente din Covasna de către preotul Vasile Benchea de la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Blaj, după care comandanţii-elevi ai detaşamentelor au primit drapelul şi eşarfele pentru a le împărţi noilor membri ai Clubului, timp în care corul crăişorilor, sub îndrumarea doamnei profesoare Corina Jenica Tulea, din Gurahonţ, au intonat cântecul „Din Ţara Moţilor noi am venit”.

„Pentru că Dumnezeu este cu noi”

Despre semnificaţia primirii colegilor Sabinei Elena în rândul „Crăişorilor” a vorbit prof. Lenuţa Ana Moţica, primarul localităţii Gurahonţ, care a subliniat: „În consens cu activitatea la care ne aflăm, momentul şi locul sfânt pe care am păşit astăzi, permiteţi-mi să mă adresez dumneavoastră cu apelativul „Dragi fraţi români!”. Cu acest prilej, am deosebita onoare, am deosebita bucurie, dar nu numai atâta, am datoria de a expune, aici, într-un alt loc, în faţa dumneavoastră, câteva rânduri care românilor din Ţara Zarandului, şi, în special, din comuna Gurahonţ, le amintesc că un martir al revoluţiei paşoptiste a trecut la cele veşnice. Este vorba de prefectul Zarandului, Ioan Buteanu. Şi încep prin readucerea în memoria dumneavoastră a versurilor pe care Ienăchiţă Văcărescu ni le adresa prin testamentul său: „Urmaşilor mei Văcăreşti, / Las vouă amintire, / Creşterea limbii româneşti / Ş-a patriei cinstire”. Şi „creşterea limbii româneşti” mi se pare a fi foarte bine pusă în legătură cu ceea ce un român adevărat spunea în pragul revoluţiei de la 1848, cum că, „arma noastră, a românilor, arma cea mai tare, trebuie să fie arma cuvântului, arma pe care trebuie să o folosim cu perseverenţă, iar dacă efectul ei nu va fi cel scontat, atunci s-o lăsăm moştenire fiilor”. Cea de-a doua sintagmă, „a patriei cinstire”, iarăşi aş putea să o pun în legătură cu ceea ce exprima Avram Iancu referitor la mulţimea românilor care se adunaseră să asculte îndemnul la luptă, şi anume, asemăna mulţimea românilor cu mulţimea cucuruzului din brazi: „Priviţi în jurul nostru, suntem tari, suntem puternici”. Şi, de ce credeţi că spunea acest lucru? Argumentul? „Pentru că Dumnezeu este cu noi.” Vă îndemn şi eu să priviţi în jur şi să vedem că astăzi, aici, nu suntem chiar aşa de mulţi. Cred că sunteţi de acord cu mine însă, că deşi mai puţini, suntem printre cei mai buni. Şi, ca dovadă că putem fi şi tari, este faptul că „Dumnezeu este cu noi”. Prezenţa noastră astăzi aici dovedeşte, odată în plus dacă mai este cazul, că ascultăm învăţămintele strămoşilor noştri, şi cu privire la Limbă şi cu privire la cinstirea Patriei. Şi, aceasta, pentru că Avram Iancu este considerat de noi un simbol al românilor ardeleni, nu numai un martir al neamului, alături de Ioan Buteanu, alături de Horia, de Cloşca, de Crişan, de alţi martiri ai neamului ştiuţi şi neştiuţi, în faţa cărora ne plecăm fruntea cu pioasă amintire. Şi, pentru că am început cu versuri, aş vrea să termin cu versuri. Parcă-mi răsună în minte, ca un ecou, de aceea aş dori ca şi voi să fiţi un ecou al versurilor recitate: „Trăiască duhul lui Iancu, / Trăiască Moţul între moţi, / Câmpia Libertăţii spune, / Că Avram Iancu suntem toţi”. Sunteţi buni, sunteţi mari, sunteţi tari pentru că Dumnezeu este cu noi şi ne va ajuta să îndeplinim visurile strămoşilor noştri. Vă aşteptăm cu drag la Zilele Gurahonţului”.
În continuarea, Ioan Paul Mărginean a dat citire mesajului generalului maior Constantin Ispas, preşedintele Asociaţiei Veteranilor de Război, filiala din Târgu-Jiu, care a dorit să transmită, în stil militar şi personal, pe Câmpia Libertăţii din Blaj, elevei Sabina Elena respectul şi preţuirea sa: „Dragă Sabina, gestul tău şi semnificaţia lui mă obligă să spun: Cinste ţie şi Onoare!”.

Elevii covăsneni au depus legământul de credinţă al „Crăişorilor”

A urmat depunerea legământului de credinţă al „Crăişorilor”, pe Câmpia Libertăţii, legământ adaptat din „Jurământul” paşoptiştilor ardeleni. Rostit de Sabina Elena şi repetat de colegii săi din detaşamentele „Avram Iancu” şi „Tricolorul românesc”, acesta a răsunat cu vigoare şi încredere în forţa, tăria şi dreptatea Neamului Românesc, în spaţiul sfânt al acestui sanctuar al Poporului Român: „Ca român voi susţine totdeauna naţiunea noastră română pe calea cea dreaptă şi legiuită şi o voi apăra cu toate puterile. Nu voi lucra niciodată în contra drepturilor şi intereselor Naţiunii Române, ci voi ţine şi voi apăra legea şi limba noastră română, precum şi libertatea, egalitatea şi frăţietatea. Pe aceste principii voi respecta toate naţiunile ardelene şi europene poftind egală respectare de la ele. Voi conlucra după putinţă la păzirea dreptăţii, la înaintarea binelui, umanităţii şi demnităţii Naţiunii Române şi Patriei noastre”.
Prin cuvântul său, preşedintele Asociaţiei a subliniat, prin citate din cărturarii şi revoluţionarii ardeleni şi sfaturi personale, principiile după care să se conducă în viaţă şi-n activitatea lor zilnică noii membri ai Clubului „Crăişorii”: „Spuneţi ungurilor, săcuilor şi saşilor că noi îi iubim ca pe fraţii noştri... Spuneţi- le prin cuvânt şi arătaţi-le prin faptă că noi îi iubim, însă e drept ca şi ei să ne iubească şi să corăspundă iubirei noastre ce o avem către ei...” (Aron Pumnul, din „Proclamaţia- chemare” pentru convocarea Adunării din Duminica Tomii de la Blaj, 12 aprilie 1848); „... Firea ne-a aşezat în una patrie ca împreună să asudăm cultivând-o şi împreună să gustăm dulceaţa fructelor ei. Convingeţi-vă pe deplin că între noi şi voi armele niciodată nu pot hotărî” (Avram Iancu, „Către unguri”, 1849); „Uniţi-vă cu poporul toţi, preoţi, nobili, cetăţeni, ostaşi, învăţaţi, şi vă sfătuiţi într-un cuget asupra mijloacelor reînvierii naţionale, pentru că toţi sunteţi fii ai aceleaşi mame şi cauza este comună” (Simion Bărnuţiu, Blaj, mai 1848).
Bustul lui Ioan Buteanu
trebuie să întregească grupul
paşoptiştilor de pe
Câmpia Libertăţii
În continuare, preşedintele Mărginean a ţinut să sublinieze un fapt revoltător şi o mare nedreptate săvârşită de foştii şi actualii politicieni şi oameni de cultură români. Cu totul că un revoluţionar de frunte al războiului de apărare din anii 1848-1849, un fost prieten apropiat al lui Avram Iancu şi un fost prefect de Zarand, Ioan Buteanu, s-a jertfit pentru drepturile românilor, fiind ucis de „revoluţionarii” maghiari, bustul său nu şi-a găsit locul pe Câmpia Libertăţii, printre cele 26 de busturi de pe Aleea Revoluţiei. Din acest motiv, Asociaţia roagă autorităţile locale din Blaj de a întreprinde demersurile necesare pe lângă Ministerul Culturii, alături de demersurile întreprinse de acest ONG pe lângă Preşedinţia şi Guvernul României, de a se întregi grupul cărturarilor şi revoluţionarilor paşoptişti de pe Aleea Revoluţiei cu bustul lui Ioan Buteanu. „Nu vom reuşi noi, trebuie prin activitatea voastră, dragi crăişori, să o faceţi voi. Acesta este sensul testamentelor, atât a lui Iancu, cât şi al lui Ienăchiţă Văcărescu, de care vorbea doamna primar, Lenuţa Ana Moţica, în cuvântul său. Şi nu numai această nedreptate trebuie eliminată. Vă revine datoria ca o serie de nedreptăţi să le arătaţi, să veniţi, anual dacă se poate, pe Câmpia Libertăţii, să le strigaţi şi să le căutaţi rezolvarea, aşa cum în urmă cu 165 de ani, 40.000 de români, adunaţi pe această câmpie istorică, au făcut-o, conştientizând Poporul Român de drepturile care i se cuvin. Lipsa de vigilenţă nu iartă. Aşa cum nu l-a iertat pe Mihai Viteazul la 1601, pe Câmpia Turzii, aşa cum nu a iertat generaţia interbelică a politicienilor români în nefastul an 1940. Şi, trebuie să vă spuneţi răspicat cerinţa nestrămutată, ca în Constituţia Ţării să se înscrie obligaţia, pentru toţi cetăţenii, inclusiv elita politică, că nimeni nu are dreptul de a ceda nicio palmă de pământ din teritoriul României fără luptă, altfel fiind considerat trădător al Neamului său.”
Discursuri pertinente
şi emoţionante
Apoi, au mai luat cuvântul profesorul de istorie Vasile Stancu din Sfântu-Gheorghe, profesoara de limba şi literatura română Florentina Teacă de la Şcoala Gimnazială „Avram Iancu” din Covasna, eleva Sabina Elena Muruianu, profesorul de istorie Gheorghe Teodor Păiuşan, directorul Liceului din Gurahonţ, şi juristul Gheorghe Tabalai, mediatorul Sabinei Elena în relaţiile cu mass-media, discursuri din care redăm scurte fragmente.
Prof. Vasile Stancu: „Desfiinţarea organizaţiilor de elevi şi tineret, după 1989, făcută în scopuri atât materiale cât şi fals educative de „elita politică”, a creat o mare lacună în educarea tineretului şcolar. Toate ţările lumii au asemenea organizaţii pe care instituţiile statale le folosesc în scopuri educative - civice, patriotice, religioase, ecologice, sanitare, turistice, instructive, militare, economice etc.. În cadrul acestora, într-o atmosferă adecvată vârstei, copiii şi tinerii îşi pot spune deschis părerile, greutăţile, dorinţele şi idealurile profesionale, astfel încât educatorii să-şi poată stabili, în funcţie şi de cerinţele societăţii, obiectivele instructiv-educative pe termen, cel puţin, de ciclu şcolar. La noi acest lucru nu mai este posibil. Educaţia rămâne doar în sarcina părinţilor şi a şcolii, în perioada în care şcoala românească se află într-o criză profundă, iar cea mai mare parte a părinţilor se află la muncă, în dese cazuri, în străinătate. Astfel analfabetismul, promiscuitatea de canal, problemele psihice, abandonul şcolar, violul şi maternitatea la vârste fragede, consumul de droguri, violenţa, au devenit fenomene frecvente în rândul copiilor. De aceea, înfiinţarea unor organizaţii precum Clubul „Crăişorii” este benefică, atât pentru viaţa şi viitorul copiilor, cât şi pentru societatea românească în ansamblul său. Sunt de felicitat preşedintele Ioan Paul Mărginean şi Asociaţia pe care o conduce pentru iniţiativa de a crea o asemenea organizaţie cu înalte idealuri educative. În acest sens, trebuie conştientizaţi toţi copiii şi tineretul Ţării de a crea organizaţii regionale sau naţionale care trebuie să-şi revendice imensele patrimonii, realizate de părinţii lor, jefuite în cei 23 de ani de toţi cei care s-au erijat în „binefăcătorii naţiei”, pentru asigurarea bazei materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţilor instructiv-educative. „Toată averea mea mişcătoare şi nemişcătoare să treacă în folosul naţiunii, pentru ajutor la înfiinţarea unei academii de drepturi, tare crezând, că luptătorii cu arma legii vor putea scoate drepturile naţiunii mele”, scria Avram Iancu în testamentul său. „Toată averea organizaţiilor de copii şi tineret pentru instruire şi educarea tineretului, pentru crearea de luptători cu arma legii împotriva nelegiuiţilor” trebuie să devină sloganul tuturor copiilor şi tineretului şcolar, al crăişorilor, în cel mai apropiat viitor. Dacă vrem să existăm ca naţie. Este o mândrie deosebit de mare să ai un asemenea ideal şi să devii „crăişor” pe această Câmpie Sfântă, Câmpia Libertăţii de la Blaj. Felicitări domnule Mărginean pentru cea mai importantă creaţie a Dumneavoastră, Clubul «Crăişorii»”.
Prof. Florentina Teacă a arătat semnificaţia patriotică de a deveni „crăişor” acolo unde Tricolorul a fost pentru prima dată asociat cu cerinţa celor 40.000 de români, aflaţi la 3/15 mai la Blaj, care au scandat, în auzul delegaţiei Guberniului Transilvaniei şi autorităţilor militare austriece: „Noi vrem să ne unim cu Ţara!”. Pentru ilustrarea credinţei sale, profesoara covăsneancă a citat din discursul rostit, în mai 1848, la Blaj, de Simion Bărnuţiu: „Am luptat cu goţii dar nu ne-am făcut goţi, am luptat cu ungurii şi nu ne-am făcut unguri, am luptat cu ruşii şi nu ne-am făcut ruşi. Nu ne-am ungurit şi nu ne-am nemţit, ci am luptat ca români pentru pământul şi numele nostru ca să vi-l lăsăm vouă împreună cu limba noastră cea dulce ca cerul sub care s-a născut. Nu vă nemţiţi, nu vă unguriţi, rămâneţi credincioşi neamului şi limbii voastre. Apăraţi-vă ca fraţii cu puteri unite. Acum noi, urmaşi ai acestor români, cu sufletul, mintea şi făptura să ne luptăm să păstrăm aceste valori simple: Limba, Tricolorul şi românitatea noastră”.
Eleva Sabina Elena Muruianu, fetiţa cu Tricolor: „Este o mare onoare, atât pentru mine cât şi pentru colegii mei, să ne aflăm aici, unde în urmă cu 165 de ani, aici, pe această câmpie s-au adunat 40.000 de români, veniţi din toate părţile Transilvaniei, în frunte cu preoţii şi cărturarii neamului”. În continuarea discursului său, Sabina ne-a amintit despre conducătorii, programul şi desfăşurarea revoluţiei care „au pregătit terenul pentru marele ideal, şi anume Unirea românilor de la 1918. (…) Repet. Sunt onorată să mă aflu aici. Mă simt ca şi cum aş călca pe urmele lui Avram Iancu pentru că, practic şi istoric, poporul l-a numit „crăişor”, fiind primul dintre noi. Asemenea mie, sunt onoraţi şi colegii mei, pentru că prin această ceremonie emoţionantă şi plină de semnificaţii patriotice, am fost declaraţi „crăişori” în mod oficial. Sunt sigură că pentru viitorul nostru această zi va rămâne o experienţă benefică, ce ne va face să fim solidari, creând între noi relaţii de sprijin, lucru pe care-l consider benefic. Numai astfel, împreună şi prin unire, putem izbândi. Pentru că numai împreună am fost, suntem şi vom fi întotdeauna cei mai buni. Vă mulţumesc pentru atenţia acordată”.
Prof. Gheorghe Teodor Păiuşan: „Istoria, care-mi place din copilărie, m-a făcut astăzi să trăiesc cu adevărat, pe o Câmpie adevărată a Libertăţii românilor şi, mai ales, să mă bucur de prezenţa tinerei domnişoare de lângă mine, care ne-a dovedit astăzi două lucruri: istorie se face şi istoria se ştie. Domnişoara Sabina Elena a făcut istorie acum câteva săptămâni. Pe colega şi prietena dumneavoastră, Sabina Elena, în cartea de istorie de peste ani, copiii noştri, copiii voştri, nepoţii mei o vor învăţa. Dar, domnişoara Sabina Elena ne-a dovedit astăzi că ştie şi adevărata istorie paşoptistă. Ne-a oferit aici un crâmpei de informaţii şi de trăire adevărată preluată din documentele şi din cartea de istorie a Câmpiei Libertăţii de la Blaj şi a marilor eroi români ai anilor 1848-1849. Trebuie să mă închin astăzi pentru că am trăit lecţia de istorie făcută de voi, dar mai ales de Sabina Elena, într-un loc unde istoria are 165 de ani de măreţie”. După ce a reliefat condiţiile şi moartea eroică a martirului Ioan Buteanu, directorul Liceului din Gurahonţ a încheiat: „Libertatea astăzi o afirmăm, şi-n cuget este în faţa dumneavoastră, ca simbol, tânăra Sabina Elena. Eu ca dascăl, ca român, vreau să-i mulţumesc pentru gestul de a deschide, încă odată, ochii pe libertate, pe tricolor, pe demnitatea românilor. Îi doresc o viaţă lină, să fie un bun român, să devină un specialist, nu ştiu în ce domeniu drag ei, dar sunt convins că aşa cum ştie să facă istorie, aşa cum ştie să apere Tricolorul, va fi şi un mare specialist într-un domeniu opţional”.
Mediatorul Gheorghe Tabalai: „Astăzi voi sunteţi viitorul României, viitorul de elită pe care România trebuie să-l aibă. Sunt convins că sunteţi pe calea cea bună, având în vedere patriotismul vostru, influenţa Crăişorilor şi a domnului Mărginean, care vă insuflă un spirit de libertate. Dar, având în vedere şi setea voastră de a cunoaşte faptele eroice şi jertfele strămoşilor noştri, fapte pentru care, astăzi, avem libertatea de a ne pronunţa şi a exista aici. Întotdeauna să fiţi conştienţi că inteligenţa voastră va clădi România. Să fiţi conştienţi că trebuie să fiţi liberi, mândri şi demni, să aveţi onoare şi să vă spuneţi răspicat ceea ce credeţi şi gândiţi. Nu lăsaţi pe alţii să gândească în locul vostru. Trebuie să aveţi curajul să spuneţi întotdeauna tot ce credeţi de cuviinţă că vă reprezintă şi să nu îngăduiţi nimănui, niciodată, să vă calce în picioare. Vă doresc să aveţi parte în viaţă de tot ce este mai bun. Vă felicit încă odată pentru opţiunea voastră istorică exprimată pe Câmpia Libertăţii din Blaj”.
Fiecare dintre aceste discursuri au fost urmate de cântecele specifice Munţilor Apuseni, interpretate de vocile cristaline ale minunatului cor din Gurahonţ, condus de talentata şi frumoasa profesoară Corina Jenica Tulea. Cu titlul de mândrie locală o putem evidenţia şi pe fetiţa profesoarei Florentina Teacă, din Covasna, care a interpretat cu dăruire şi talent un cântec patriotic.
Sabina Elena, multiplicată
pe Câmpia Libertăţii
În încheierea Secţiunii I a Festivalului „Ţara Crăişorului”, ediţia a VI-a, preşedintele Asociaţiei „Ţara Iancului - Iubirea mea” a acordat Diplome pentru activităţile deosebite desfăşurate în cadrul manifestărilor cultural-patriotice sau a colaborărilor fructuoase cu Asociaţia ale diferitelor personalități sau detaşamentelor Clubului „Crăişorii”.
În finalul acestui articol, ţinem să remarcăm modul exemplar de organizare a întregii manifestări, măiestria şi arta conducătorilor evenimentului - ing. Ioan Paul Mărginean şi secretarul Asociaţiei, Mihaela Aurora Zamfir -, implicarea Primăriei municipiului Blaj, a primarului comunei Gurahonţ, a preoţilor şi a unui mare număr de cadre didactice în desfăşurarea secţiunii, frumuseţea portului popular, purtat cu mândrie de „crăişorii” Iancului şi... multiplicarea Sabinei Elena şi a... „Sabinilor” pe Câmpia Libertăţii de la Blaj la peste 200.
Nu putem sfârşi fără a mulţumi şi colaboratorului nostru din acest istoric şi cochet municipiu care este Blajul - Mica Romă, doctorul Mircea Frenţiu, dar şi prietenilor săi, pentru grija deosebită manifestată faţă de delegaţia „Condeiului ardelean” la prima etapă, din acest an, a Festivalului „Ţara Crăişorului”.

Categorie: