O lucrare de referinţă pentru Istoria Românilor şi istoriografia Banatului Românii din Panciova 1733-2013 de Mircea Măran, Ilie Baba, Valentin Mic

Apariţia lucrării Românii din Panciova 1733-2013, scrisă de Mircea Măran, Ilie Baba şi Valentin Mic reprezintă un pas important în procesul de păstrare a identităţii românilor din Voievodina. Cei trei oameni de cultură au reuşit a aduce în faţa cercetătorilor, cât şi a celor pasionaţi de istorie, trecutul unei localităţi din Banat, a cărei viaţă se confundă cu istoria Banatului, fiind marcată de diversitatea etnică şi confesională. Importanţa lucrării este remarcată şi de prof. univ. dr. Nicolae Bocşan, care, în prefaţa lucrării, aminteşte de contribuţiile autorilor la procesul de conservare şi salvare a identităţii românilor din această parte a Serbiei.
Lucrarea începe prin prezentarea situaţie existente în secolul al XVIII-lea în Banat, atunci când în urma războaielor turco-austriece, imperiali au reuşit să ocupe Banatul şi să-l transforme în provincie imperială administrată direct de Curtea de la Viena. În acest context istoric, Panciova devine un important centrul cultural şi economic al Banatului, fiind sediul unui district care cuprindea 36 de localităţi.
În lucrarea de faţă, autorii scot în evidenţă activitatea comunităţii româneşti şi importanţa aşezării pentru români, care au început a se emancipa în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, după ruperea de ierarhia sârbească, atunci când au început să aibă forme proprii de organizare. La sfârşitul secolului al XIX-lea, localitatea a devenit şi un important centru cultural al românilor datorită activităţii unor personalităţi precum Ioan Popp Reteganul, care, în 1886, a început a publica revista „Convorbiri pedagogice”. Tot la Editura din Panciova a apărut, în 1887, lucrarea Fragmente din istoricul pedagogicului confesional greco-ortodox din Arad, de Iuliu Vuia, lucrare considerată prima monografie a preparandiei arădene.
În paginile acestei cărţi autorii surprind evoluţia comunităţii româneşti, care s-a dezvoltat la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, atunci când a apărut şi o elită locală reprezentată de preoţi, învăţători şi avocaţi sau de tineri care au continuat studiile în imperiu. Dintre intelectualii locali amintim pe Ioan Pop, profesor la Gimnaziul din localitate, Teodor Petrişor, învăţător care a avut o intensă activitate culturală, Gheorghe Zăria, avocat, sau Dimitrie Preda, bursier al Fundaţie Gojdu, care a urmat cursurile universităţilor din Viena şi Budapesta, ajungând un renumit medic.
Evoluţia comunităţii româneşti din Panciova a fost marcată profund de Primul Război Mondial şi de evenimentele din anul 1919. După trasarea graniţei, numeroşi intelectuali s-au retras în România, numărul românilor reducându-se. În ciuda greutăţilor, Panciova a rămas un important centru cultural al românilor datorită activităţii tipografiei din localitate, unde au apărut cele mai importante publicaţii româneşti, dintre care amintim ziarul „Graiul Românesc”, organ oficial al Partidului Românesc. Situaţia românilor s-a agravat după instaurarea regimului comunist, când a scăzut influenţa bisericii. În ciuda măsurilor luate de regimul comunist, la Panciova a continuat să funcţioneze Editura „Libertatea”, unde au fost publicate lucrările intelectualilor români din Voievodina. Prin existenţa editurii, Panciova a devenit o capitală culturala a românilor din Banat, care a contribuit la menţinerea românităţii şi a tradiţiilor şi obiceiurilor.
Lucrarea scrisă de Mircea Măran, Ilie Baba şi Valentin Mic se înscrie printre cele mai importante studii monografice, fapt dovedit de referenţii lucrări: prof. univ. dr. Nicolae Bocşan, de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, dr. Biljana Sikmic şi dr. Aleksandra Duric-Milanovic, reprezentante ale Institutului de Balcanologie a Academiei Sârbe de Ştiinţă şi Artă din Belgrad.
Lucrarea aduce în centrul atenţiei două secole de istorie şi este un pas important pentru conservarea identităţii românilor din Voievodina într-o perioadă în care s-au instaurat valorile lumii democratice, dar, în ciuda acestor progrese, se simte tot mai mult un proces de dezrădăcinare.
*
Însoţim această recenzie de scurtul Argument al necesităţii scrierii şi apariţiei volumului Românii din Panciova 1733-2013, întocmit şi trimis redacţiei noastre de unul dintre autorii lucrării, dr. Mircea Măran, din Vârşeţ - Serbia, vechi colaborator al publicaţiei „Condeiul ardelean”:
„Monografia semnată de un colectiv de autori, alcătuit din dr. Mircea Măran, Ilie Baba şi Valentin Mic, reprezintă o încercare de a se scoate la lumina zilei date necunoscute sau mai puţin cunoscute din istoria, care durează aproape trei secole, a comunităţii româneşti din oraşul Panciova, situat în extremitatea sud-vestică a spaţiului etnic românesc. Despre această comunitate s-au scris şi până în prezent studii mai scurte, articole sau alte contribuţii apărute în diferite reviste sau publicaţii, însă prin tipărirea acestui volum este pentru prima dată înfăţişat integral trecutul şi prezentul românilor din Panciova, de la primele atestări până azi şi sub toate aspectele lor. Despre această comunitate etnică se crede şi în prezent că a fost una mică, neimportantă şi marginalizată, într-un oraş de o mare însemnătate economică, militară, politico-administrativă, culturală şi şcolară a Banatului sârbesc, cum este Panciova. Acest volum vine să dovedească că în trecutul mai îndepărtat, ne referim la secolele XVIII-XIX, românii reprezentau, din punct de vedere numeric, o populaţie deloc neglijabilă în acest oraş, dar fără o putere economică şi culturală corespunzătoare, ceea ce a facilitat asimilarea accelerată a acestora de-a lungul secolelor. Chiar şi după înfiinţarea Parohiei Ortodoxe Române această etnie va lupta pentru existenţa sa, cunoscând perioade de dezvoltare şi de decădere, succese şi insuccese, entuziasm, dezamăgiri, dezbinări, toate acestea reprezentând o parte componentă a realităţilor româneşti din oraşul de pe Timiş, în special în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea şi în decursul secolului al XX-lea. Bazată pe cercetări de arhivă, pe documente inedite şi nepublicate până acum, pe informaţii din presa contemporană, dar şi pe numeroasele studii şi monografii, în care se amintesc, în diferite contexte românii din Panciova, monografia Românii din Panciova vine să completeze, în mare măsură, golurile prezente în însăşi cunoaşterea acestei populaţii, a istoriei, specificului şi identităţii sale, mişcării culturale, şcolare şi bisericeşti, a personalităţilor de seamă, printre care unele cu rol însemnat la nivel mult mai larg. Panciova a jucat un rol însemnat şi pentru populaţia românească din întreaga zonă, prin rolul său economic şi administrativ, dar şi prin faptul că era (şi este încă) sediul unui Protopopiat Ortodox Român, a unui Despărţământ ASTRA, precum şi al altor instituţii şi asociaţii importante pentru Poporul Român”.