O manifestare ştiinţifică de valoare naţională desfăşurată în inima Călimanilor

Bilbor: „O.C. Tăslăuanu pe coordonatele timpului”

Pentru a şaptea oară, Bilborul a găzduit, în perioada 31 ianuarie - 2 februarie 2014, Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice „Octavian Codru Tăslăuanu pe coordonatele timpului”. O localitate relativ mică, cu puţin peste 2.500 de locuitori, dar cu un grup de intelectuali de prim rang preocupaţi permanent de perfecţionarea pregătirii profesionale, de valorificarea şi promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor strămoşeşti şi, nu în ultimul rând, de evidenţierea personalităţilor pe care le-a dat satul de-a lungul timpului. Dacă ar fi să evidenţiem pe cineva din rândul acestora, cred că pe primul loc l-aş aşeza pe iniţiatorul primului simpozion dedicat scriitorului şi publicistului Octavian C. Tăslăuanu, profesorul Ilie Şandru, care acum 37 de ani, la Topliţa, deschidea o asemenea activitate. Mai mult, în 1979, scotea de sub tipar primul volum de studii închinat personalităţii bilborene, iar, mai de curând, în 2012, la Editura „NICO” din Târgu-Mureş, cel de-al doilea volum, intitulat „Pe urmele lui Octavian C. Tăslăuanu”. Sau, tot în primul rând, i-aş aşeza pe părintele protopop Dumitru Apostol şi pe frumoasa sa soţie, care, prin sprijinul dânşilor, fizic, moral şi material, fac posibilă desfăşurarea la cote superioare a acestei manifestări. Dar cred că fac o nedreptate nesituându-l pe aceeaşi poziţie fruntaşă pe primarul localităţii, Ilie Trif, care se implică în momentele cheie ale complexei manifestări cu toată puterea şi fiinţa sa. Şi, neapărat, trebuie amintite şi cadrele didactice de la Şcoala Gimnazială „Octavian Codru Tăslăuanu” din Bilbor, care, în frunte cu Vasile şi Marioara Stan, ex-directorul şi actuala directoare a unităţii de învăţământ, s-au raliat iniţiativei lăudabile a profesorului Ilie Şandru, şi, astfel, ediţie de ediţie, se văd în tot ceea ce înseamnă munca de cercetare şi valorificare a scrierilor lui Tăslăuanu, activităţi artistice cu elevii şi tineretul satului şi, nu în ultimul rând, activităţi turistice şi gospodăreşti. Şi tot amestecaţi în buna organizare a manifestărilor, fiind demni de amintit sunt: directorul Centrului Cultural Topliţa, prof. dr. Costel Cristian Lazăr, publicistul Vasile Gotea, Asociaţia Culturală „Filantropia” Bilbor, membrii Parohiei Ortodoxe Bilbor, Fundaţia Culturală „Miron Cristea” Topliţa şi mulţi sau foarte mulţi bilboreni pe care îi întâlneşti la Sfânta Liturghie de la Biserica nouă „Sfinţii Petru şi Pavel” sau la vizita Bisericuţei de lemn „Sfântul Nicolae”, valoros monument istoric, la şcoală sau în localul elegant şi funcţional al Parohiei Ortodoxe, la bustul scriitorului sau la Primăria localităţii. De altfel, ca şi în anii precedenţi, am avut impresia că tot satul, într-un fel sau altul, participă la cele trei zile dedicate Tăslăuanului. Şi nu trebuie să uităm nici partenerii media ai manifestării, care au şi ei o „vină” în desfăşurarea şi cunoaşterea evenimentelor de la Bilbor: Radio Târgu-Mureş, „Informaţia Harghitei”, Radio „Ardealul” Topliţa şi „Condeiul ardelean”.
Cel mai important moment al Zilelor „Octavian C. Tăslăuanu” rămâne, desigur, sesiunea propriu-zisă de comunicări ştiinţifice dedicate scriitorului, publicistului şi omului politic bilborean, sesiune în cadrul căreia sunt comunicate şi dezbătute roadele de peste an obţinute de cercetătorii şi referenţii participanţi. Sesiunea este deschisă, fapt devenit tradiţional, de două momente: cuvântul de bun venit adresat invitaţilor de primarul comunei, Ilie Trif, şi lansarea de către prof. Vasile Stan a volumului-revistă, editat prin grija Şcolii Gimnaziale, intitulat „Sesiunea de comunicări şi referate Octavian Codru Tăslăuanu” (de această dată pe anul 2013), între coperţile căruia sunt cuprinse studiile şi referatele susţinute de autori în ediţia precedentă. Actualul volum-revistă cuprinde nouă asemenea materiale apărute sub semnăturile prof. dr. Nicolae Bucur (Miercurea-Ciuc), prof. dr. Valentin Marica (Târgu-Mureş), col. (r) dr. Dumitru Stavarache şi cercetător Oana Dimitriu (Bucureşti), prof. dr. Nicolae Scurtu (Bucureşti), dr. Alin Spânu (Bucureşti), prof. dr. Luminiţa Cornea (Sfântu-Gheorghe), prof. Vasile Stan (Bilbor), prof. Mihaela Vâlcan (Bilbor) şi prof. Vasile Stancu (Sfântu-Gheorghe). Volumul-revistă, cuprinzând 76 de pagini, editat într-o frumoasă formă grafică, reprezintă, fireşte, o măruntă contribuţie a autorilor la cunoaşterea operei lui O.C. Tăslăuanu şi a fost dedicat anul acesta sărbătoririi a 138 de ani de la naşterea scriitorului. În continuare, programul Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice, desfăşurat sub bagheta moderatorilor prof. dr. Liviu Boar şi prof. Ilie Şandru, a cuprins 11 comunicări, deosebit de interesante, materiale care se vor constitui, în mod cert, într-o nouă contribuţie a participanţilor la îmbogăţirea zestrei bibliografice a Şcolii Gimnaziale din localitate şi la cunoaşterea şi valorificarea operei lui Tăslăuanu. Prezentarea titlurilor studiilor ne arată multiplele faţete sub care poate fi privită şi interpretată opera lui Tăslăuanu, multilateralitatea personalităţii scriitorului, dar şi varietatea preocupărilor cercetătorilor: „Revista Luceafărul - ideal al luptei pentru păstrarea identităţii naţionale” - prof. Constantin Costea (Miercurea-Ciuc); „Octavian C. Tăslăuanu şi revista Luceafărul” - dr. Traian Chindea (Miercurea-Ciuc); „Personalitatea lui Octavian C. Tăslăuanu în arhivele româneşti online” - dr. Ioan Lăcătuşu (Sfântu-Gheorghe); „Relevanţa paginilor de memorialistică din opera lui Octavian C. Tăslăuanu” - dr. Valentin Marica (Târgu-Mureş); „Problema ţărănească în publicistica lui Octavian Codru Tăslăuanu” - prof. Vasile Stancu (Sfântu-Gheorghe); „Octavian C. Tăslăuanu - un analist politic de anvergură” - dr. Alin Spânu, cercetător Adrian Lupeş (Bucureşti); „Din corespondenţa lui Octavian C. Tăslăuanu cu Ilie Dăianu” - prof. Vasile Stan (Bilbor); „Lumea satului în scrierile lui Octavian C. Tăslăuanu” - prof. Mihaela Vâlcan (Bilbor); „Octavian C. Tăslăuanu - Corespondenţa inedită aflată în fondurile Muzeului Naţional al Literaturii Române, Bibliotecii Naţionale a României şi Arhivele Naţionale” - col. (r) prof. Dumitru Stavarache, cercetător Oana Dimitriu (Bucureşti); „Octavian C. Tăslăuanu şi Astra reghineană” - prof. dr. Liviu Boar, prof. Mariana Boar (Târgu-Mureş); „Câteva reflecţii pe marginea cărţii Amintiri de la Luceafărul” - prof. Ilie Şandru (Topliţa). Materiale susţinute, excelent documentate şi prezentate, au făcut din Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice de la Bilbor o manifestare de înaltă ţinută ştiinţifică şi un model de activitate dedicată unui fiu al satului. În viitoarele ediţii ale „Condeiului ardelean” vom încerca, în limita spaţiului tipografic, să publicăm unele dintre aceste studii. În dezbaterile care au urmat, s-au făcut şi propuneri concrete care, desigur, vor sta în atenţia organizatorilor şi cercetătorilor operei scriitorului şi publicistului bilborean în anii care vor urma, printre care evidenţiem: alcătuirea unei ediţii critice a operei lui Octavian C. Tăslăuanu, accelerarea diligenţelor pentru amenajarea Casei Memoriale „Octavian C. Tăslăuanu”, alcătuirea bibliografiei complete a operei scriitorului, apariţia revistei sub o denumire schimbată etc..
Sâmbătă după-amiază, participanţi au poposit la Bisericuţa de lemn cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”, au cinstit memoria eroilor la monumentul ridicat în apropierea lăcaşului ortodox şi au vizitat satul, această minunată „oază de civilizaţie pe creste de munte”, cum îi place să spună primarului Ilie Trif despre comuna sa. Apoi, duminică, şi-au luat „La revedere!” de la ospitalierele gazde şi au plecat către casele lor, aceasta, însă, nu înainte de participarea la Sfânta Liturghie la Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” şi la Parastasul ţinut pentru odihna în pace a scriitorului chiar la bustul său din centrul Bilborului.

Categorie: