O nouă întâlnire cu poezia, la Braşov

Lansarea revistei de poezie Claviaturi IV/2013
Vineri, 19 decembrie 2013, la sala „Mironescu” a Muzeului „Prima Şcoală Românească”, pusă cu amabilitate la dispoziţia poeţilor de omul implicat în majoritatea actelor de cultură braşovene, Pr. prof. dr. Vasile Olteanu, a avut loc o nouă lansare a revistei „Claviaturi”, ajunsă la cel de-al IV-lea număr. Reapariţia revistei, acum mai bine de nouă luni, a fost salutată, în mass-media braşoveană, de numeroşi poeţi din Braşov şi din ţară (care au solicitat redacţiei publicarea unor creaţii), de „Condeiul ardelean”, dar şi de poeţi care i-au dedicat unele dintre versurile lor. Redăm două asemenea creaţii: C ălăuză literară înaltă
L iteră viu trăită
A postol de Kronstad reînviat
V ară şi cântec nou, aşteptat
I mn lumii noi, necesare
A pă şi pâine pentru azi şi pentru vremi viitoare
T imp dăruit cu Har, din voci literare
U rări de viaţă nepieritoare
R ugă şi rug de Înălţare
I nimă, lacrimă, pom, Sărbătoare!
Acrostih de Viorica Popescu,
preşedintele Ligii Scriitorilor - Filiala Braşov O STEA
O stea s-a reaprins şi luminează cerul
Ca-ntr-o prezicere făcută de Urania;
La Braşov. Aproape din întreg misterul
Poetul gingaş GHERGHINESCU VANIA... Unde este oare? Cum? Şi când?
Şoptesc nedumerite izvoarele la guri;
Pentru unii este vehiculul lor comând
Intonat de astre pe CLAVIATURI... Păsările cântă fremătând în zbor
Steaua reaprinde alte stele seara;
E a mea, a ta, este a tuturor
A lui G. Echim şi-a lui Bihara! Constantin Mănuţă,
membru Uniunea Scriitorilor din România - Filiala Iaşi Aceste exemple dovedesc că revista interesează şi treptat îşi atinge menirea. Mai mult, aşa cum au remarcat mai mulţi participanţi la lansare, revista a ajuns la maturitate. Vorbind de „starea actuală” a revistei, redactorul său şef, prof. Constantin Bihara, arăta în preambulul „spectacolului dedicat lansării revistei” că s-au rezolvat multe dintre problemele tehnice şi materiale, întâmpinate în primul an de existenţă, privind editarea Claviaturi-lor, iar odată cu noul an, s-au rezolvat şi problemele difuzării pe cale electronică şi a vânzării sale la chioşcurile de presă din oraş, având astfel „garanţiile că revista va fi cunoscută şi viabilă într-un zbor deplin”.
„Spectacolul lansării”, pus la punct de cei doi organizatori, Constantin Bihara şi George Echim, a cuprins, cu meticulozitatea specifică unor vechi practicanţi ai scenariului didactic, toate momentele înscrise într-un program cuprinzător. De la „Întâlnire cu poezia” - generic, poezia de copertă, momentul Eminescu, poezia din seria veche a Claviaturi-lor (de această dată din creaţia lui Lucian Blaga), la două glossine de Constantin Bihara, au reprezentat momentul „Deschidere”. Un adevărat spectacol poetic a continuat prin prezentarea revistei şi recitalului profesionist al poeţilor şi actorilor desemnaţi a citi din paginile sale, manifestări care s-au constituit în fondul întâlnirii, parte din care s-au desprins mai multe idei, aş spune programatice, care „vor fi aplicate cu rigurozitate în viaţa revistei”, idei pe care le voi înşira în articolul de faţă. Astfel, redactorul-şef, Constantin Bihara, a ţinut să sublinieze evoluţia de la un număr la altul a structurii (matricei) revistei şi finalizarea acesteia prin îmbogăţirea cuprinsului viitorului număr cu rubrica „Consemnări”, „spaţiu în care vor apare opinii, recenzii, note critice privind conţinutul numerelor anterioare. Fiecare număr, a continuat vorbitorul, va fi dedicat unui poet activ în paginile Claviaturi-lor. Aşa cum numărul trei mi-a fost dedicat, actualul număr este dedicat poetului ieşean Constantin Mănuţă, viitorul număr va omagia poetul, „marţian”, George Echim, ordinea fiind stabilită în funcţie de luna naşterii. Deci, fiecăruia dintre noi îi va veni rândul de a fi „încrustat” la timpul potrivit... Revista nu este a mea, ci a lui Vanea Gherghinescu şi a celor care o scriu, sens în care voi milita să rămână atât timp cât o voi conduce. Vanea a promovat nu numai poeţii braşoveni, ci şi pe cei din ţară. Este unul dintre motivele, şi nu numai, pentru care în actualul număr, au fost publicaţi poeţii bucureşteni Cornel Balaban şi Lică Stancu, dar şi poetul ieşean Constantin Mănuţă, iar în numărul viitor, vor apare creaţiile unor poeţi din Cluj-Napoca, Alba-Iulia şi Covasna”.
Continuând ideile redactorului-şef, poetul-avocat George Echim, secretarul de redacţie, a accentuat principiile promovate de redacţia revistei în privinţa deschiderii faţă de cei tineri şi foarte tineri, exemplul activităţii de astăzi fiind liceanul de la „Meşotă” Mihai Sorea (venit şi susţinut moral la „debutul publicistic claviaturian” cu şi de întreaga şi frumoasa sa familie), precum şi spre poeţii din ţară, aceasta însă între nişte limite ale spaţiului tipografic, revista ajungând astăzi la 180 de pagini, de la 94, cât a avut primul număr. În sprijinul ideii că revista reprezintă simbolul generozităţii lui Vanea Gherghinescu şi a accesului acordat de acesta la paginile ei a tuturor celor care dovedesc talent poetic, George Echim a reliefat faptul că în relaţiile dintre redacţie şi autori „nu există ierarhie, totul este pe orizontală, precum la avocaţi, raporturile fiind de colaborare, armonie, unitate în spiritul promovării fiecăruia dintre noi, în special, şi a culturii poetice, în general. Şi aceasta, atât pentru ridicarea prestigiului revistei, cât şi a fiecăruia dintre noi. Esenţial este ca fiecare să vină spre noi din chemarea pe care o are spre poezie şi din propria-i iniţiativă. Ţelul nostru suprem, în acest moment, trebuie să fie permanenţa, continuitatea revistei. Pentru aceasta, spiritul de concordie trebuie să domine relaţiile dintre noi. Numai astfel, uniţi în faţa reacţiilor negative create de iniţiativa noastră, vom izbândi. Numai astfel putem perpetua revista şi ne putem promova talentul. Echipa de coordonare a revistei pe aceste criterii a fost formată şi se pare că actuala formulă este ideală. Desigur, însă, nimeni nu este de neînlocuit!”.
Unul dintre cei mai tineri şi talentaţi poeţi, juristul Corneliu Vlad, mult implicat în apariţia celor patru numere, a ţinut să marcheze trăsăturile definitorii ale poeziei publicate în revistă. A accentuat faptul că apariţia Claviaturi-lor a însemnat o „deşteptare a poeziei braşovene” prin „această publicaţie deschisă către ţară şi toate etniile”, desigur, cu condiţia cenzurării celor care promovează „ceva împotriva lui Eminescu sau a sentimentului naţional... Poeziile, publicate în cele patru reviste editate până în prezent, sunt excepţionale, în primul rând sunt de factură patriotică, naţională. Se observă o reîntoarcere a creatorilor la originile geto-dace ale poporului român, evidenţiindu-se în acest sens poeţii Theodor Echim, Cornel Vlad, Narcis Teofil Purice, George Echim şi alţii”. Tânărul poet remarcă şi faptul că autorii revistei au importante inovaţii în tehnica de a compune unele „noi tipuri de poezie cu formă fixă: glossina, invenţie a poetului Constantin Bihara, dar exersată şi de George Echim şi Cornel Vlad, poezia cu dublu acrostih (două versuri începând cu aceiaşi literă) practicată de George Echim şi, de asemenea, cu acrostih dublu (la începutul şi sfârşitul versului, cum spunea poetul, „şi pe stânga şi pe dreapta”) exersat de Narcis Teofil Purice”.
Despre cele şase cronici care conturează portretele unor autori, stilurile şi scrierile publicate, valoarea lor poetică şi critica literară a creaţiilor, a vorbit poetul George Savin, care a relevat succint conţinutul fiecăreia. Îmi pare rău că, din lipsa unui spaţiu tipografic suficient, nu pot relata despre poetul, scriitorul, publicistul, chiar criticul literar căruia i-a fost dedicat numărul recent al revistei, Constantin Mănuţă. Activitatea sa deosebită necesită cel puţin câteva pagini din publicaţia noastră. Dar acesta, sigur, ne va da prilejul de a scrie despre el în continuare. Gândiţi-vă numai la cele cincisprezece volume publicate până în prezent şi la faptul că nu poate trăi fără poezie, aşa cum nu poate trăi fără aer, apă şi soare. În finalul „spectacolului”, am ţinut şi eu să vorbesc despre politica culturală a publicaţiei noastre şi reciprocitatea tipăririi poeziei bune şi naţionale în ambele periodice, „Condeiul ardelean” şi Claviaturi. Optimist în privinţa viitorului revistei, nu-mi rămâne decât a consemna ideea călăuzitoare a redactorului-şef, Constantin Bihara, privind apariţia publicaţiei: triumf poeziei, triumf revistei Claviaturi!

Categorie: