O nouă „poartă spre cer”

La începutul acestei luni, mai precis pe 3 noiembrie 2009, în cadrul manifestărilor organizate în Garnizoana Militară Sfântu- Gheorghe cu ocazia Zilei Armatei Române şi a Zilei Vânătorilor de Munte, a avut loc un ceremonial militar şi religios şi sfi nţirea troiţei din unitate. 
La ceremonie au participat reprezentanţii autorităţilor publice centrale şi locale, ai partidelor politice, instituţiilor culturale, ştiinţifi ce şi religioase, cadre militare în activitate, în rezervă sau retragere, veterani de război, ai celorlalte unităţi de ordine publică din judeţul Covasna, ai Bisericii Ortodoxe, societăţii civile şi massmedia.
Slujba de sfi nţire a fost ofi ciată de IPS Ioan Selejan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, împreună cu un sobor de preoţi militari şi civili, însoţit de preoţii protopopi Florin Tohănean şi Ioan Bercu. Despre semnifi caţia evenimentului au rostit alocuţiuni: col. Vasile Cristea, comandantul Garnizoanei Militare Sfântu-Gheorghe, preotul militar Ioan Boroş de la Inspectoratul de Jandarmi Braşov, originar din Breţcu, drd. Codrin Munteanu, prefectul judeţului Covasna, şi IPS Părinte Arhiepiscop Ioan Selejan. IPS Ioan a felicitat comanda unităţii, pe preotul militar Ioan Cucu şi pe toţi cei care au contribuit la ridicarea acestei noi „porţi către cer” în incinta unităţii militare, subliniind semnifi caţia prezenţei sfi ntei troiţe pentru întărirea sufl etească a ostaşilor. Prefectul judeţului Covasna, Codrin Munteanu, a reluat propunerile de a declara monument istoric drapelul tricolor de pe turnul Primăriei municipiului Sfântu-Gheorghe, pentru a-i asigura prezenţa sa, în siguranţă, în locul cucerit prin jertfa de sânge a militarilor români, în toamna anului 1944, şi a ridica un bust generalului Grigore Bălan, care să fi e amplasat în Sfântu-Gheorghe pe bulevardul ce-i poartă numele.

Un binecuvântat act de reparaţie simbolică

La rândul nostru, am avut bucuria de a semnala faptul că în incinta cazărmii militare din Sfântu-Gheorghe, până în toamna anului 1940, a mai existat o troiţă (foto), momentul sfi nţirii actualei troiţe reprezentând un binecuvântat act de reparaţie simbolică.
Astfel, din articolul „Solemnitatea depunerii jurământului recruţilor la Centrul de Instrucţie al Infanteriei, din Sfântu-Gheorghe”, apărut în „Buletinul Societăţii Culturale ASTRA”, editat de către Despărţământul Central Treiscaune, nr. 13/1939, aflăm că „în actuala incintă a Unităţii Militare de Vânători de Munte, din Sfântu-Gheorghe, după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, respectiv din anul 1919, a funcţionat Centrul de Instrucţie al Infanteriei. Unitatea a fost inspectată de către Regele Ferdinand cel Loial, în ziua de 21 iulie 1920 (zi în care Regele a vizitat şi Muzeul Secuiesc din oraş - n.n.), când s-a decis defi nitiv ca acest Centru să rămână aici pentru totdeauna”. Centrul a cunoscut o perioadă de dezvoltare şi modernizare, sub comanda generalului Mihai Todicescu, şi o implicare benefi că în viaţa cetăţii. În anul 1939, la comanda unităţii se afl a col. Ştefan Bardan, „ofiţer comandant cu o pregătire superioară, cumpănit în vorbe şi fapte, metodic şi hotărât”. Cu sprijinul conducerii Ministerului de resort, a prefectului judeţului Treiscaune, dr. Ion Băleanu, şi a Rezidentului Regal al Ţinutului „Bucegi”, prof. Gheorghe Alexianu, clădirile unităţii „s-au transformat în localuri demne pentru viaţa şi manifestaţiunile armatei noastre de la acest Centru”. Relatând despre solemnitatea depunerii jurământului militar, de către recruţi, în toamna anului 1939, autorul articolului, Eugen Sibianu, preşedintele Despărţământului ASTRA Treiscaune, afi rmă: „Ce schimbări şi ce impresii frumoase ai la intrare, curtea curată, ordonată, cu o troiţă minunată lucrată de soldaţii Centrului, la care trupa în fi ecare seară înainte de culcare ridică rugăciune către Dumnezeu pentru sănătatea M.S. Regele, pentru Ţară şi Neamul Românesc”.
Aflăm, aşadar, că în incinta cazărmii de Vânători de Munte din Sfântu-Gheorghe a existat o troiţă care a căzut pradă valului de intoleranţă, manifestat cu furie oarbă, faţă de tot ceea ce era românesc, în anii ocupaţiei horthyiste. Din inspiraţie divină şi trudă jertfelnică omenească, prin astfel de acte reparatorii au fost ridicate, în locul unor troiţe dărâmate în toamna anului 1940, statuia Mitropolitului Andrei Şaguna şi troiţa din curtea Colegiului Naţional „Mihai Viteazul”, din acelaşi municipiu Sfântu-Gheorghe.