O provocare pentru Sita-Buzăului: agroturismul

În depresiunea Buzăului, pe DN 10, între oraşul Întorsura şi comuna Vama, din judeţul învecinat, Braşov, găsim una din cele mai mari comune din Covasna: Sita-Buzăului. Numele i-ar veni, conform cercetătorului Emil Micu, de la curgerea leneşă a râului Buzău prin această zonă, „ca printr-o sită”, formând numeroase meandre. Un alt cercetător, Coriolan Suciu, care a scris „Dicţionarul localităţilor din Transilvania”, susţine că localitatea apare în scrieri pe la 1533, sub denumirea de Boza. Cu 4.860 de locuitori, Sita e a treia comună din judeţ. Situată la 707 metri altitudine şi înconjurată de dealuri şi munţi acoperiţi de păduri, care infl uenţează şi clima, mai degrabă aspră, cu veri răcoroase şi ierni lungi, geroase, comuna are o suprafaţă totală de 14.750 hectare, din care mai mult de jumătate sunt păduri şi păşuni împădurite! Ceea ce, se înţelege, a marcat decisiv viaţa oamenilor de aici.

Dezvoltarea economică, influenţată de bogăţiile comunei

Primarul Constantin Filofi (foto) e chiar mândru când ne spune că Primăria deţine un fond forestier de 2.200 hectare, plus 700 hectare păşuni împădurite, plus 1.300 hectare de păşuni „curate”, numai bune pentru animale! De altfel, şi dezvoltarea economică a comunei este infl uenţată de aceste adevărate bogăţii. Sunt în Sita două mici unităţi de morărit şi panifi caţie, 5 gatere pentru debitarea lemnului, o fabrică de cherestea în satul aparţinător Zăbrătău, şi câteva SRL-uri de exploatarea lemnului. Toate acestea asigură cam 500 de locuri de muncă, ceea ce nu-i chiar puţin.
E adevărat, sunt destui plecaţi peste hotare, la lucru, mai ales tineri, dar cei rămaşi acasă au ce face, inclusiv în zootehnie (vaci, oi). Problema e că nu prea mai au unde să vândă laptele. Fabricile din domeniu nu au mai luat decât cantităţi mici de lapte anul trecut, pentru că nu era conform cu normele europene. Situaţia s-ar putea schimba radical, după ce va fi construită noua fabrică de procesare a laptelui, cu o capacitate de până la 10.000 litri de lapte pe zi. Investiţia e a unui întreprinzător care s-a îndrăgostit de zonă, îşi face şi casă aici. Primăria i-a concesionat doar terenul pentru fabrică. Nu sunt singurele lucruri de îndreptat în Sita. Primarul Filofi îmi spune „povestea” asociaţiei crescătorilor de bovine, înfi inţată în 2003. La început, oamenii au fost entuziaşti. Apoi, au apărut suspiciuni, unii n-au mai cotizat, aşa că asociaţia s-a cam stins. Când şi-au dat seama ce-au pierdut, unii au venit la primar anul trecut, să o repună pe rol. Sunt deja 100 de familii care au revenit în asociaţie, alţii încă sunt nehotărâţi... Primăria a concesionat asociaţiei suprafeţe de păşune, pentru a putea intra pe subvenţie. Un milion de lei au intrat deja în contul asociaţiei, bani cu care vor fi revigorate păşunile, vor fi construite saivane şi se va cumpăra un tractor cu remorcă. Doar după ce se va pune pe picioare, va putea asociaţia să spere la un contract cu procesatorii de lapte.

Planuri pe toate fronturile

Primarul Constantin Filofi are destule planuri. Deocamdată, se axează pe proiectele afl ate în lucru şi, în primul rând, reţeaua de canalizare, gata în proporţie de 80 la sută (mai sunt de făcut staţiile de epurare din Crasna şi Zăbrătău, care costă 1,2 milioane lei, din fonduri guvernamentale şi ceva fi nanţare locală). În toamnă, au demarat lucrările la baza sportivă, tot din fonduri de la Guvern (670.000 lei, din care 20% cofi nanţare). Va fi un teren multifuncţional (volei, baschet, handbal), instalaţii şi vestiare. Există aprobare şi pentru o sală de sport, să vedem de unde vor veni banii... Îmi mai vorbeşte primarul de cele două cămine culturale, afl ate în execuţie, unul în Zăbrătău - Crasna, celălalt în Ciumernic. Ca să le termine, ar mai avea nevoie de vreo 800.000 lei. Parţial, de la bugetul local, dar grosul ar trebui să vină de la Ministerul Culturii, unde e cam vraişte în această perioadă! Ei, dar cei din Sita au şi alte planuri. Lucrări de îmbunătăţiri funciare pe două păşuni, parţial executate; mai trebuie ceva bani de la Ministerul Agriculturii, poate de la Banca Mondială. Refacerea drumurilor din comună, acum doar pietruite, ar merita asfaltate. Şi nu doar drumurile, ci şi uliţele, că sunt nu mai puţin de 38 de km! Speranţa stă tot în fondurile guvernamentale, să vedem ce se va obţine. Mai vrea edilul să capteze şi să alimenteze comuna cu apă potabilă, că acum apa vine din Întorsura. Şi încă o grădiniţă, în zona Bobocea. Şi refacerea unor trotuare. Şi... şi... şi... O grămadă de gânduri şi de proiecte.

Pariul primarului Constantin Filofi

Dar, cel mai mult şi mai mult ar vrea primarul să dezvolte agroturismul! Pentru că zona e superbă, e pe un drum naţional, care leagă Braşovul de Buzău, are locuri perfecte pentru aşa ceva, poiene, păduri extraordinare... „În Crasna sunt deja două pensiuni, mai tot timpul pline. Şi sunt oameni, din alte părţi, care ne sună şi ne întreabă ce oferte avem, unde se pot caza. Alţii, care au văzut cum arată zona, peisajul, aerul, pădurile care „cad” peste noi, ne-au contactat, interesaţi să investească în pensiuni (foto dreapta, jos). Sunt, pe de altă parte, câteva gospodării mai bine puse la punct care se pretează la aşa ceva, oamenii sunt chiar dornici să facă turism acolo. Multe pensiuni vor fi construite în următorii ani, de asta sunt sigur! Ăsta e pariul meu, acesta cred că e viitorul pentru Sita-Buzăului, agroturismul!”, ne-a dezvăluit Constantin Filofi .