O valoroasă lucrare despre viaţa şi opera unui ilustru cărturar român, Constantin Catrina

La Editura „Fântâna lui Manole”, din Râmnicu-Vâlcea, a apărut, la sfârşitul anului trecut, volumul Constantin Catrina, Privitor în oglinda timpului, ce „vede lumina tiparului la împlinirea a 75 de ani de când autorul ei a văzut lumina soarelui” şi este dedicată soţiei autorului, Maria Magdalena, care „timp de aproape 50 de ani, i-a asigurat liniştea şi confortul necesare studiului şi creaţiei muzicale”; şi nu numai muzicale, spunem noi. Ediţia este îngrijită de dr. Gheorghe Deaconu, cu un preludiu liric de Doru Popovici.
Îngrijitorul ediţiei, dr. Gheorghe Deaconu, este autorul unei consistente „schiţe de portret” intitulată „un umanist modern”, în care sunt surprinse evoluţia şi principalele dimensiuni şi coordonate ale unuia „dintre numeroşii olteni care au plecat în lume spre a-şi face un rost”. Conturând profilul intelectual şi moral al acestui „umanist modern”, Gheorghe Deaconu conchide: „Opera scrisă şi orală (aceasta din urmă concretizându-se în activitatea de pedagogie muzicală şi de management cultural), inventariată în prezenta lucrare, aparţine unui om de renaştere. Constantin Catrina, una din frunţile luminate ale Braşovului, este o posibilă paradigmă a dezvoltării culturale a oraşului în ultima jumătate de veac, în procesul bivalent de recuperare şi reactivare a izvoarelor de spiritualitate autohtonă, de remodelare şi potenţare a unei identităţi pregnante, în dialog cu celelalte „lumi” culturale româneşti şi europene”.
După Reperele biografice, urmează partea cea mai cuprinzătoare a lucrării, respectiv capitolul Bibliografie în care sunt prezentate exhaustiv titlurile celor 32 de volume şi ediţii îngrijite, a celor peste 670 de studii, eseuri, articole, recenzii, cronici de concert etc., publicate în volume, reviste de specialitate şi în presa locală, regională şi naţională, precum şi cele aproape 100 de referinţe despre opera compozitorului, muzicologului, cercetătorului, publicistului şi omului de cultură şi spirit românesc Constantin Catrina. Această impresionantă activitate publicistică este grupată tematic după cum urmează: etnografie şi artă populară, folclor literar, folclor muzical, muzicologie, muzicologie bizantină, creaţie muzicală, cercetare sociologică şi acţiune culturală, varia şi referinţe bibliografice generale. Numai această simplă enumerare a domeniilor operei cărturăreşti a profesorului Constantin Catrina, ne oferă imaginea dimensiunii şi diversităţii preocupărilor sale intelectuale şi a roadelor muncii de o viaţă pe altarul culturii româneşti.
Este prezentată apoi opera sa (lucrări de autor, lucrări elaborate în colaborare, ediţii îngrijite, biobibliografii, lucrări în curs de elaborare) şi câteva texte selective din această impresionantă operă.
Relevante şi definitorii pentru profilul intelectual şi moral al cărturarului Constantin Catrina sunt Glosele selective semnate de nume cunoscute ale culturii şi publicisticii naţionale, regionale şi locale, din care redăm, la rândul nostru selectiv, câteva fragmente, cu menţionarea numelui celor care au semnat aprecierile respective despre Omul Constantin Catrina şi opera sa: „vocaţia de folclorist s-a împletit armonios şi benefic, de-a lungul anilor cu cea de muzicolog şi compozitor” (Constantin Răzvan), „un distins cărturar, un pasionat şi avizat cercetător, un mânuitor abil al condeiului, un ghid discret şi avizat într-o lume trăind sub semnul divin al Creaţiei” (Ioan Popa), „un cercetător care se încumetă să privească înapoi cu dăruirea, pasiunea şi forţa de muncă necesare reuşitei” (Cristina Sârbu), „chipul istoricului şi cărturarului: avem aşadar aici nu doar animatorul notoriu, dar şi folcloristul aplicat, etnologul; nu doar îmbolditorul, luministul inspirat, dar şi specialistul sever în varii domenii - în special muzicologul şi (mai restrâns) bizantinologul” (A.I. Brumaru), „l-am privit întotdeauna ca pe un exemplu, ca pe un tipar a ceea ce înseamnă sau ar trebui să însemne un om de ştiinţă adevărat” (George Paul Meiu), „între muzicologii români preocupaţi de studierea vechilor manuscrise muzicale, profesorul braşovean Constantin Catrina ocupă un loc aparte… Odată acceptat ca interlocutor, ţi se dezvăluie noi faţete ale personalităţii sale: în primul rând, generozitatea… lipsa de ostentaţie în discuţia cu mai tinerii colegi, căldura vocii, privirea animată, zâmbetul curtenitor se adaugă calităţilor profesionale recunoscute” (Elena Chircev), „compozitor de talent, Constantin Catrina a scris muzică corală în nota elevată a creaţiei contemporane, prelucrări folclorice, unele dintre acestea editate în colecţii specializate, preluate în repertoriile formaţiilor corale profesioniste şi de amatori. Autor al unor valoroase monografii muzicale, culegeri de folclor, poetic şi muzical - vocal şi instrumental” (Gheorghe C. Ionescu), „înalta probitate profesională, acribia utilizării unui aparat critic bogat şi elocvent, masiva şi impresionanta bibliografie, sunt doar câteva dintre atributele prin care Constantin Catrina face dovada unui serios şi competent demers ştiinţific” (Constantin Secară), „în galeria muzicienilor braşoveni contemporani, un loc deosebit îl ocupă compozitorul, muzicologul, pedagogul, bizantinologul şi folcloristul Constantin Catrina” (Mihai Gavril - Gorbonov), „timp de peste 40 de ani, Constantin Catrina a abordat cele mai diverse domenii ale etnologiei româneşti; astfel, a semnat şi îngrijit 10 volume de profil şi a publicat peste 600 de studii, articole, recenzii, interviuri etc.. Problematica investigaţiilor sale se referă la istoria şi personalităţile folcloristicii româneşti, activitatea şi metodele de cercetare elaborate de reputatul etnomuzicolog Constantin Brăiloiu, obiceiurile şi instrumentele muzicale, folclorul copiilor etc.” (Iordan Datcu), „opera lui Constantin Catrina are deja o consistentă coordonată lexicografică (…) O constantă a preocupărilor sale a fost scoaterea la lumină a trecutului muzical naţional, orientare pe care a urmărit-o permanent, scrutând arhivele din Cluj, Bucureşti, Iaşi, Craiova şi Braşov, în special. Rezultatele cercetărilor sale au fost publicate, până în prezent, în peste 4000 de pagini de articole şi studii, ca şi în 1100 de pagini de carte, cuprinse în 32 de volume - cărţi de autor, ediţii îngrijite, culegeri de folclor, lucrări cu caracter didactic şi altele - toate însumând 607 titluri” (Petre Marcel Vârlan).
Să adăugăm la toate acestea că distinsul cărturar Constantin Catrina este un cercetător avizat al folclorului şi etnografiei româneşti din judeţele Covasna şi Harghita. De-a lungul anilor, a publicat în „Cuvântul nou”, „Grai Românesc”, „Angvstia”, peste 20 de studii şi articole despre etnografia, folclorul şi personalităţile din Arcul intracapatic, având pe masa de lucru un dicţionar al folcloriştilor şi etnografilor din această parte de ţară. În toţi aceşti ani, ne-a onorat cu prezenţa sa la manifestările ştiinţifice şi culturale organizate în zonă. Este autorul volumului Teculeştii din neam în neam, redactat împreună cu Luminiţa Cornea şi Ioan Lăcătuşu, apărut la Editura Angvstia, Sfântu- Gheorghe, în anul 2008, volum editat cu binecuvântarea PS Ioan Selejan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, de către Asociaţia Cultural-Creştină „Iustinian Teculescu” şi Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.
Încheiem succinta noastră prezentare cu un fragment din Omagiul breslei, la cel mai înalt nivel, text semnat de Luminiţa Vartolomei şi prof. univ. dr. Viorel Cosma, membrii ai Consiliului de conducere al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România: „Cărţile sale şi mai ales paginile din Enciclopedia muzicii româneşti (ultima şi cea mai nobilă pasiune a senectuţii adevăratelor personalităţi din cultura unui popor) reprezintă „everestul” carierei sale muzicologice. Un pisc pe care merită să trăieşti încă o viaţă, mereu la înălţimea aerului „rarefiat” dătător de forţă şi credinţă”.
Ne aflăm, deci, în faţa unei valoroase lucrări despre viaţa şi opera unui ilustru cărturar român, Constantin Catrina, lucrare care înnobilează biblioteca oricărui iubitor de istorie şi cultură românească autentică şi întregeşte bibliografia culturii naţionale.