PANTHEONUL MOŢILOR, COMPLEXUL ISTORIC ŢEBEA

Jubileu, septembrie 2014 - 90 de ani de la inaugurare

Motto: Istoria: se face prin evenimente, se scrie prin documente, se vede prin monumente.

Se împlinesc, în acest an, 90 de ani de la organizarea Complexului Istoric Ţebea în forma pe care o vedem noi astăzi, fapt realizat cu prilejul sărbătoririi, în anul 1924, a centenarului naşterii lui Avram Iancu, din iniţiativa Asociaţiunii Transilvane pentru Literatură Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA), cu participarea familiei regale şi a înalţilor demnitari ai Ţării.
Conceput ca Cimitir al Eroilor Neamului (după cum scrie pe poarta de fier de la intrarea dinspre sat), ulterior considerat Pantheon al Moţilor, iar după aprecierea unor istorici ca V. Netea, Şt. Pascu, F. Dudaş, I. Lazăr, chiar Pantheon Naţional (având în vedere că alături de eroii moţilor se odihnesc aici şi eroi din celelalte ţinuturi ale României), acest loc a devenit un adevărat Complex Istoric cuprinzând, actualmente, pe lângă monumentele istorice (mormintele eroilor) şi monumente ale naturii (gorunii), monumente omagiale (crucile eroilor din războaie), monumente de artă (troiţe), monumente de arhitectură (căminul, biserica, halta).
Dar, pentru a se ajunge aici a fost nevoie de iniţiativă, pasiune şi muncă din partea unor patrioţi adevăraţi, concretizate prin acţiunile întreprinse de ASTRA, în frunte cu preşedintele ei, Vasile Goldiş, în vara anului 1924, care „a propus guvernului transformarea cimitirului de la Ţebea în cimitirul de onoare al Eroilor”.
Încă din aprilie, se întocmeşte programul serbărilor într-o primă variantă prevăzut pentru zilele 27 august - 1 septembrie 1924 la Ţebea, Baia de Criş, Muntele Găina, Vidra de Sus, Câmpeni, Cluj-Napoca. La 1 iulie au fost convocate 20 de persoane cu înalte funcţii în Guvern, armată şi biserică pentru a susţine iniţiativa ASTREI. Astfel, Guvernul a hotărât:
- la Ţebea se va reamenaja mormântul eroului, se va restaura biserica;
- la Vidra de Sus: restaurarea casei părinteşti şi amenajarea unui muzeu al anilor 1848-1849;
- pe Muntele Găina se va înălţa o troiţă în stil românesc din granit;
- la Câmpeni şi Cluj: adunarea festivă a ASTREI, locul unui monument şi editarea unor publicaţii.
„În 28 iulie V. Goldiş prezintă comitetului ASTREI măsurile întreprinse de el în Munţii Apuseni, unde a organizat comitetele despărţămintelor locale: Baia de Criş, Brad, Vidra, Câmpeni, Abrud. Cu această ocazie se definitivează unele aspecte locale: la Ţebea - o hală definitivă, pomana pentru 6.000 persoane (un colăcel, 2 deţi de vin şi un păhărel sau cănceu), o masă oficială pentru 250-300 persoane; la Baia de Criş - o cină în cerc mai restrânsă (probabil la hotelul-restaurant - n.n.); la Vidra - o hală pentru adăpost, pomana poporului pentru 8.000 oameni (la fel ca la Ţebea); la Găina - transport cu cai şi masă pentru 200 persoane.”
În urma acestei acţiuni energice a preşedintelui ASTRA, pregătirile se accelerează în luna august la Ţebea şi Baia de Criş. La 30 iulie, preotul Tisu Iosif din Ţebea informează Protopopiatul despre lucrările de amenajare a mormântului şi terenului înconjurător prin exhumarea a 24 de răposaţi, nivelarea terenului pe 600 mp, repararea Bisericii cu Tricolor. Astfel, mormântul lui Avram Iancu, izolat până atunci de foştii săi tovarăşi de luptă, a fost întregit prin aducerea a doi dintre cei mai neînfricaţi conducători ai legiunilor sale: Ioan Buteanu (de la Gurahonţ) şi Simion Groza (de la Rovină). Epopeea fiecăruia dintre ei e scrisă pe crucile aşezate la căpătâiul lor, pe aleea principală.
De asemenea, au fost strămutate, cu cinstea şi ritualul cuvenit, şi aliniate ostăşeşte osemintele a 73 de soldaţi din Vechiul Regat, care au căzut eroic în luptele din Defileul Jiului în 1916, sublocotenentul Ştefan Bârsan din Regimentul 10 Vânători şi caporalul Ilie Bota din Regimentul Horia, ambii căzuţi eroic în 1919 în luptele din zona Hălmagi-Vârfuri.
Sărbătorirea Centenarului naşterii lui Avram Iancu s-a desfăşurat în zilele de 28, 30, 31 august, 1 şi 2 septembrie 1924, după următorul program:

„Ziua I: Joi, în 28 august.
Adormirea Născătoarei de Dumnezeu (Sfta. Maria). În toate bisericile ortodoxe şi unite, române din România întreagă, se oficiază parastas pentru odihna sufletului răposatului în Domnul, Avram Iancu. Se vor rosti atunci pretutindeni cuvântări potrivite şi se vor aranja festivale creştineşti întru pomenirea eroului nostru naţional.
Ziua a II-a: Sâmbătă, în 30 august.
La Baia de Criş şi Ţebea:
1. Ora 13,10. Sosirea la Baia de Criş şi primirea aci a Comitetului central al Asociaţiunii.
2. Ora 14,00. Masa comună.
3. Ora 17,00. Comitetul central al Asociaţiunii vizitează mormintele de la Ţebea şi încununează, aci, mormântul lui Avram Iancu, al prefectului, Ioan Buteanu, a tribunului, Simion Groza şi ale eroilor căzuţi în războiul cu ungurii la 1919, care au fost înhumaţi acum, în zilele din urmă, în preajma mormântului lui Avram Iancu. Discurs comemorativ de către delegatul Asociaţiunii.
4. Ora 20,00. Conferinţă despre Avram Iancu în sala mare a hotelului de la Baia de Criş. Cină comună a oaspeţilor sosiţi.
Ziua a III-a. Duminica în 31 august.
a) La Baia de Criş.
1. Ora 8-9 dimineaţa: Dezvelirea bustului lui Avram Iancu şi a plăcii comemorative de la casa unde a murit, în prezenţa Ministerului cultelor şi artelor şi a Prezidentului Asociaţiunii.
2. Ora 9 ½: Primirea la gara Baia de Criş a Suveranului şi a Familiei regale.
b) La Ţebea.
1. Ora 10 ½ - 12. Serviciul divin (parastas) la mormântul lui Avram Iancu, oficiat de Mitropolitul Ardealului, Nicolae. Discursuri: Mitropolitul Ardealului, dr. Nicolae Bălan, Ministrul cultelor şi artelor, Dl. Alexandru Lapedatu şi un delegat al tinerimei universitare din Transilvania.
2. Ora 12-1. Masa oficială. Cuvântarea d-lui preşedinte al Consiliului de Miniştri şi răspunsul Majestăţii Sale Regelui. Pe câmpul dinaintea cimitirului se dă pomană şi se ţin cuvântări ocazionale pe grupuri, de un ardelean, un bucovinean, un basarabean, un muntean şi un moldovean.
3. Ora 1 ½ - 4 ½. Drumul de la Ţebea la Câmpeni, cu scurte opriri la Brad şi Abrud.
c) La Câmpeni.
1. Ora 4 ½. Primirea Majestăţii Sale Regelui şi a Familiei Regale.
2. Ora 5 ½ - 7. Şedinţa festivă a Asociaţiunii pentru comemorarea lui Avram Iancu, prezidată de Rege, cu următorul program.
Salutul prezidentului Asociaţiunii.
Răspunsul Suveranului.
Conferinţa d-lui dr. Silviu Dragomir, prof. la Universitatea din Cluj, despre Avram Iancu.
Cuvântările omagiale ale Mitropolitului Primat, dr. Miron Cristea, Mitropolitul Blajului, dr. Vasile Suciu, şi delegatul Academiei Române. Cuvântul de încheiere şi mulţumire a prezidentului Asociaţiunii.
Ziua a IV-a. Luni, în 1 septembrie.
Pe vârful Muntelui Găina.
1. Ora 8. Plecarea de la Câmpeni la Vidra.
2. Ora 9-11. Urcarea (călare şi pe jos) pe vârful Muntelui Găina.
3. Ora 11 ½ - 2. Sfinţirea crucii comemorative prin protopopul locului, părintele Iosif Gomboş. Conferirea numelui de „Avram Iancu”, Batalionului de munte din Abrud. Citirea decretului regal şi cuvântarea ministrului de război, general Mărdărescu, şi răspunsul Regelui. Masă câmpenească şi serbare populară.
4. Orele 2-4. Coborârea la Vidra, la casa Iancului.
5. Ora 4-5. Inaugurarea muzeului „Avram Iancu”, serviciul divin oficiat de Episcopul Clujului, Nicolae Ivan. Cuvântarea Episcopului şi a Prezidentului Asociaţiunii.
6. Ora 5-6. Întoarcerea la Câmpeni.
7. Ora 6-8. Drumul de la Câmpeni la Turda.
Ziua a V-a. Marţi, în 2 septembrie la Cluj.
1. Ora 10 ½. Recepţia Regelui şi a familiei Regale.
2. Ora 11-12. Omagiile reprezentanţilor autorităţilor, confesiunilor şi diferitelor corporaţiuni în localul Prefecturei.
3. Ora 12-12 ½. Serviciul divin oficiat de Episcopul Clujului la locul rezervat pentru ridicarea statuii lui Avram Iancu.
4. Ora 12 ½. Revista militară.
5. Ora 1 ½. Masa oficială.
6. Ora 3. Plecarea Majestăţii Sale Regelui şi a Familiei Regale.”
(„Gazeta Hunedoarei”, anul III, nr. 7/27 august 1924, p. 3)

Respectând acest program, membrii Comitetului central al ASTREI au sosit la Baia de Criş, încă din 30 august, cu un tren special pe ruta Sibiu - Arad - Baia de Criş, fiind întâmpinaţi de dr. Nerva Oncu, directorul Despărţământului Baia de Criş al ASTREI, şi s-au întâlnit cu preşedintele lor, Vasile Goldiş, care coordona activităţile comemorative. De aici, oaspeţi şi localnici au întreprins, la ora 17, un pelerinaj la Ţebea, depunând o coroană de stejar cu Tricolor pe mormântul Eroului. Prof. univ. dr. Ioan Lupaş a rostit o alocuţiune, începând cu „Binecuvântat şi preaslăvit să fie numele tău, Avrame, Rege al munţilor noştri şi mucenic al libertăţii noastre naţionale!” şi încheind cu „Vouă şi tuturor celor împreună luptători ca voi se cuvine cinste, laudă şi mărire în veci. Amin!”.
După ce participanţii şi-au plecat capul cu smerenie în faţa mormintelor Eroilor Neamului, s-au înapoiat la Baia de Criş, unde seara, la ora 20, în sala mare a hotelului, prof. Sabin Oprean din Cluj-Napoca (originar din Rovină, satul tribunului Groza), a susţinut o conferinţă despre evenimente anilor 1848-1849.
După cum relatează istoricul arădean Traian Mager, participant direct la acest eveniment, ceremoniile au continuat duminică, 31 august, la ora 8, în Baia de Criş, când s-a dezvelit bustul lui Avram Iancu, operă a sculptorului arădean Romul Ladea, care în anul următor a fost înlocuit cu cel actual, realizat de Corneliu Medrea, din Bucureşti, şi placa comemorativă de pe casa lângă care a murit Eroul. A vorbit istoricul Vasile Goldiş, menţionând că: „Ne închinăm cu evlavie în faţa memoriei lui, siguri fiind că poporul nostru care se poate mândri cu eroi de talia lui Avram Iancu, nu va pieri în veci”. După ora 9, cortegiul a plecat spre Ţebea în întâmpinarea trenului regal. Aici s-a improvizat o haltă în drept cu cimitirul şi amenajat o alee de 291 metri direct în poarta lui, plantată cu brazi care au dăinuit până la colectivizare .
„La orele 10 soseşte trenul regal. Într-o furtună de urale, descinde Regele Ferdinand, M.S. Regina Maria, A.S. Principele Carol, A.S. Principesa Ileana, apoi ceilalţi oaspeţi ai curţii regale, între care şi amiralul englez Beatty cu doamna. Cu acest tren au mai sosit şi membrii Guvernului; IPS Mitropolitul Primat al Ţării, Miron Cristea; Pimen, Mitropolitul Moldovei; ataşatul Franţei; generali, între care şi General Averescu şi alţi înalţi dignitari.”
Din halta CFR Ţebea alaiul a pornit pe jos spre mormântul lui Avram Iancu. Mulţimea adunată în număr impresionant de mare, a aclamat frenetic pe suveran, aruncându-le flori în cale. „În faţa mormântului străjuit simbolic de cele două tunuri (din Primul Război Mondial - n.n.) şi un singur ţăran legionar de-a lui Iancu rămas în viaţă (lăncierul Jorza Simion de 97 ani din Dupăpiatră), a îngenuncheat regele Ţării, regina, prinţi şi prinţese (subl. n.), indigeni şi de neam străin, generali de mare ţinută, arhierei, miniştri, notabilităţile întregii Ţări, apoi zeci de mii de ţărani şi intelectuali risipiţi până în mari depărtări, sub poalele colinei, pe lunca Crişului, cu capetele descoperite, sub marea de steaguri ce fluturau în adierea vântului.”
Parastasul a fost oficiat de Mitropolitul Ardealului, dr. Nicolae Bălan, asistat de 12 preoţi, încheindu-şi predica: „Duhul lui Iancu rămâne de-a pururi în inima poporului nostru ca o întărire pentru cei şovăielnici, ca o neînfricată împintenare spre jertfă a tuturora şi ca o călăuză bună în vremile grele de care nu este scutită soarta nici unui popor”.
A vorbit, apoi, Alexandru Lapedatu, ministrul cultelor, afirmând printre altele că: „Manifestaţia aceasta, de înalt înţeles sufletesc, are un întreit caracter. E mai întâi un act de pietate şi recunoştinţă pentru care îl îndatorează naţiunea… E apoi o afirmare a conştiinţei de solidaritate pe care neamurile trebuie să o aibă… E, în fine, încă un prilej de cult patriotic…”.
La ora 12, s-a servit o masă pentru câteva sute de persoane în frunte cu Majestăţile Lor şi oficialităţile statului în pavilionul clădit special în acest scop pe terenul de lângă biserică (care ulterior a devenit cămin cultural). În acelaşi timp, pe câmp s-a întins o imensă masă câmpenească, la care s-au ospătat mii de ţărani şi care au primit din partea ASTREI câte o „icoană” a lui Avram Iancu, ca să aibă ce duce acasă (ca amintire) şi biografia Eroului scrisă de prof. dr. Silviu Dragomir, istoric hunedorean. La masa regală a vorbit întâi Ionel I.C. Brătianu, preşedintele Consiliului de Miniştri, care a adus un elogiu moţilor: „În preajma munţilor care ne stau în faţă, s-au desfăşurat cele mai strălucite lupte ale lui Iancu şi era firesc conştiinţa naţională să vibreze cu deosebită intensitate în ţinutul moţilor, cetate neştirbită a românismului în care poporul şi-a păstrat intactă vlaga strămoşească”.
După primul-ministru, Regele Ferdinand a rostit un impresionant discurs: „Cu înaltă însufleţire am venit împreună cu familia Mea spre a ne închina împrejurul legendarului gorun al lui Horea, la mormântul lui Avram Iancu, marele luptător pentru drepturile naţionale… Credinţa în suflete, răbdarea în muncă şi cinstea în viaţă, au adus biruinţa voastră, iubit popor al Munţilor Apuseni. Păstraţi cu sfinţenie aceste frumoase virtuţi”.
La ora 14, înalţii oaspeţi ai Ţebei au plecat cu automobilele spre Câmpeni, locul cartierului general al lui Avram Iancu în timpul Revoluţiei de la 1848-1849, ajungând la ora 17. Întâmpinaţi de câteva sute de moţi şi moaţe călări. La ora 18, s-a desfăşurat şedinţa festivă a ASTREI, condusă de preşedintele Vasile Goldiş, în prezenţa M.S. Regele Ferdinand, în calitate de preşedinte de onoare al Asociaţiunii, în care prof. univ. Silviu Dragomir a prezentat o amplă conferinţă despre evenimentele petrecute în timpul Revoluţiei de la 1848-1849.
Au mai cuvântat: dr. Miron Cristea - Mitropolitul Ortodox Primat, dr. Vasile Suciu - Mitropolitul Blajului (greco-catolic), Gurie - Arhiepiscopul Chişinăului, Octavian Goga - delegatul Academiei Române.
A doua zi, luni, 1 septembrie, la ora 9, alaiul regal a sosit la Vidra, de unde a făcut ascensiunea călare, pe Muntele Găina, pe un drum improvizat, timp de două ore. La sosirea pe munte, onorurile militare au fost prezentate de Batalionul 5 Vânători de Munte din Abrud, căruia i s-a conferit numele de „Avram Iancu”, prin Înalt Decret Regal, fiind felicitat de însăşi Majestatea Sa, şi s-a ţinut un serviciu religios, fiind sfinţită crucea ridicată în memoria lui Avram Iancu (care este slăvită şi în prezent cu slujbă, de aici începând „Târgul de fete”). A urmat o petrecere câmpenească, tradiţională acestei serbări populare.
Participanţii la manifestarea de pe Muntele Găina s-au îndreptat spre Vidra, unde a avut loc sfinţirea Casei lui Avram Iancu şi inaugurarea Muzeului Naţional „Avram Iancu” (pe la ora 16). Au vorbit: Episcopul Clujului, preşedintele ASTREI, istorici. După vizitarea muzeului, Majestăţile Lor şi persoanele însoţitoare au plecat spre Cluj-Napoca, oprindu-se la Câmpeni şi Turda (Mihai Viteazul).
Cu aceasta, serbările din Munţii Apuseni luând sfârşit, la ora 17, familia regală şi numeroasa suită, în mijlocul ovaţiilor populare, a plecat cu automobilele spre Cluj-Napoca. A treia zi, 2 septembrie, în cadrul altor solemnităţi remarcabile, s-a sfinţit în Cluj-Napoca piatra fundamentală a statuii lui Avram Iancu, realizată abia în 1993, de sculptorul moţ Ilie Berindei (grandiosul monument, cu arhitectură deosebită este amplasat în Piaţa Catedralei Ortodoxe).
Ca o concluzie, se desprinde clar faptul că „manifestările iniţiate şi conduse de ASTRA cu prilejul centenarului naşterii lui Avram Iancu din anul 1924 au fost de o amploare nemaintâlnită până atunci în activitatea sa de peste şase decenii, cuprinzând zeci de oraşe şi chiar sate, din toate provinciile României Mari”.
Acum, la 90 de ani de la acest grandios eveniment, ne aducem cu respect aminte de acele personalităţi ale neamului nostru, care ne-au lăsat înfăţişarea simplă, dar demnă a unui loc de însemnătate deosebită în istoria multimilenară a naţiunii daco-române. Aceasta a fost adevărata rădăcină a manifestărilor cultural-patriotice desfăşurate în timp la Ţebea. Să venerăm eroii şi evenimentele petrecute, dar să nu uităm ctitorii de monumente care îi întruchipează în prezent. Pentru că „Cine n-a văzut Ţebea, nu poate spune că a vizitat Munţii Apuseni şi nici nu poate pretinde că le-a pătruns semnificaţia şi măreţia lor istorică”.
prof. Nicolae Cristea, moţ din Ţebea, membru al Asociaţiei „Ţara Iancului - Iubirea Mea”

Categorie: