Participarea românilor din Voineşti - Covasna la înfăptuirea şi consolidarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 (I)

Românii voineşteni sunt participanţi activi la realizarea idealului naţional prin participarea ca voluntari în războiul de reîntregire a neamului, din 1916-1918. Un grup de 20 de tineri voluntari au luptat pe câmpurile de luptă de la Mărăşeşti, Mărăşti şi Oituz. Astfel că, într-un raport al Primăriei comunei Covasna către Prefectura Treiscaune, din 15 ianuarie 1931, sunt amintite numele a 20 de tineri din familii de vază din Voineşti, voluntari în Armata Română, printre care: Cosneanu, Băilă, Niţu, Vrânceanu, Giulea, Enea, Poteică, Preda, Papuc, Muntean, Oltean, Toma, Săndulea, Vlad şi Braşoveanu. Din cei menţionaţi, apărându-şi glia străbună au murit la Mărăşeşti: Gheorghe Maior, Constantin Ioan Ştefan şi Dumitru Dobroţ.
În cadrul acţiunilor care au avut loc pentru participarea la Marea Adunare Populară de la Alba-Iulia, la 14/27 noiembrie 1918 s-a constituit cercul electoral Covasna.

S-au ales pentru delegaţia de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918: Alexandru Ciuncan, Alexe Teculescu, Ioan Sărbescu şi Nicolae Jurebiţă. Preşedinte: înv. Nicolae Dobros; secretar: Nicolae Jurebiţă. În textul hotărârii pentru Alba-Iulia, românii din Covasna declară: „Voim să fi m alăturaţi, împreună cu teritoriile româneşti din Ardeal, Banat, Ungaria şi Maramureş, la Regatul României, sub stăpânirea Majestăţii Sale, Regelui Ferdinand I”. La această hotărâre au subscris: 464 români voineşteni (majoritatea capi de familie), printre care învăţătorii Alecsandru Ciucan şi Nicolae Dobroş, împreună cu români din familiile Furtună, Hulpoi, Sorescu, Papuc, Cosneanu, Muntean, Oltean, Moldovan, Cojan, Bârlă, Ştefan, Teacă, Urzică, Ciubuc, Căşunean, Şerban, Porumboi, Smădu, Vrâncean, Lungu, Manea, Teculescu, Basarab, Dobros, Săndulea, Enea, Manole, Preda, Perţa, Costea, Ciangă, Manole, Moroianu, Braşovean, Sbarcea ş.a..
În acele momente istorice, o activitate deosebită a desfăşurat-o Garda Naţională Română din Covasna, patriotică formaţiune ce a activat până la înfi inţarea unităţilor Jandarmeriei şi Poliţiei Române. Pe baza mărturiilor documentare recent descoperite la Arhivele Naţionale Covasna, redăm succint pagini din activitatea gardiştilor români din Covasna, pusă în slujba comunităţii.
Conducerea gărzii, respectiv membrii Comitetului Gărzii Naţionale Române din Covasna, era asigurată de preşedinte - preotul Gheorghe Furtună, vicepreşedinte - învăţătorul Alexandru Ciuncan şi notar învăţătorul Nicolae Dobros, membrii - Gheorghe Papuc, Constantin Furtună, Ioan Staicu Olteanu, Nicolae Manea, Pavel Ciurea, Nicolae Lazăr, Ioan Gavăneanu şi Ioan Şerban casier. Din „Registrul cuprinzând ordine de zi şi rapoarte”, din perioada 15 XI - 23 XII 1918, rezultă că membrii Comitetului Gărzii Naţionale Române din Covasna, în număr de 61 persoane erau împărţiţi în 4 formaţii, fi ecare având între 12 şi 15 membrii. Zilnic, membrii gărzii aveau misiunea ca „începând cu ziua de la 8 orea să patruleze gara, casa comunală şi celelalte locale ale statului, străzile locuite de români, la fi ertul rachiului să fi e un soldat în permanenţă, la gara, la trenul de dimineaţă care vine de la Braşov şi la trenul de la 10 ore, în pădure la Bernand”, în funcţie de situaţiile concrete fi ind trimişi şi în misiuni la Sfântu-Gheorghe şi în comunele învecinate. Prin ordinul din fi ecare zi se făcea menţiunea potrivit căreia „întâlnindu-se cu patrula gardei ungureşti să se onoreze după regulamentul milităresc”. În documentul amintit, sunt menţionate şi donaţiile făcute pentru Garda Naţională Română din Covasna, după cum urmează: farmacistul Ebergeni Gyula - 100 de coroane, Socz Erno - 60 coroane, Konya Antal - 20 coroane, doamna Fazakas Erzsebet - 10 coroane, Gaspar Gergely - 2 coroane, de la Primărie 5.348 coroane, pentru steag 177 coroane, „pentru slujbă la Telechia, de la N. Popica 20 coroane etc.. Comitetul Gărzii, autointitulat şi „Sfatul naţional român din Covasna”, se întrunea periodic, iar problemele dezbătute şi hotărârile adoptate erau consemnate în „protocoalele” şedinţelor respective. În acest cadru, s-au luat decizii privind: scoaterea la licitaţie publică a bunurilor confi scate şi a celor rămase de la „Sfaturile ungureşti” şi depunerea sumelor rezultate la Banca Albina Braşov ş.a.. Din aceste sume, cu aprobarea Consiliului Dirigent, membrii gărzii au fost remuneraţi, în funcţie de numărul de zile prestate.
(va urma)