Pentru Pământul Secuiesc. Trei Scaune va intra în proces

Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.177, 25.04.2014

Autoguvernarea judeţului Covasna se va constitui parte în procesul intentat împotriva Comisiei Europene la Tribunalul European cu sediul la Luxemburg, de partea lui Izsak Balazs, preşedintele CNS, şi a celor 11 cetăţeni europeni. Tamas Sandor a declarat că s-a ivit o nouă posibilitate de a ne face auzit glasul în interesul Pământului Secuiesc, iar acest lucru trebuie fructificat.
În cadrul şedinţei de ieri a Consiliului Judeţean Covasna, preşedintele a vorbit despre faptul că profită de posibilitatea formulării cererii de a se implica în proces, pentru ca Uniunea Europeană să adopte o reglementare care să garanteze drepturile regiunilor care dispun de o bază socială aparte, cum este şi Pământul Secuiesc. El a subliniat că au semnalat de nenumărate ori că graniţele regiunilor de dezvoltare create artificial au fost conturate iraţional. În Regiunea de Dezvoltare Centru, judeţele Harghita, Mureş şi Covasna sunt în dezavantaj în comparaţie cu judeţele dezvoltate cum ar fi Braşov sau Sibiu. Pe de o parte, UE sprijină într-o mai mare măsură judeţele mai sărace, însă din cauza judeţelor mai bogate, PIB-ul regiunii este mai ridicat, iar pe de altă parte, în cadrul regiunii judeţele bogate sunt cele care sunt avantajate, în comparaţie cu cele sărace. El a spus că din analiza realizată pe ultimii şapte ani reiese că în timp ce în judeţul Braşov s-a obţinut o creştere economică de 20%, în Trei Scaune ea este de doar 1,7%. Tamas Sandor a declarat că acum există posibilitatea de a ne face auzit glasul în acest caz şi tocmai din această cauză a înaintat ideea spre dezbatere. După cum a declarat, acest lucru nu intră în obligaţia sa, dat fiind faptul că el reprezintă consiliul judeţean în calitate de preşedinte, dar doreşte să procedeze corect şi astfel îşi înaintează propunerea spre dezbatere.
În luarea sa de cuvânt, Petho Istvan (PCM) a declarat că va sprijini procedura. El a mai spus că trebuie să se ţină cont de următoarea idee: Consiliul European să atragă atenţia asupra drepturilor comunităţilor minoritare naţionale indigene, care au fost luate de România. Tocmai din această cauză trebuie insistat asupra problematicii drepturilor colective.
Bedo Zoltan (PPMT) este de acord cu iniţiativa, dar a declarat că soluţia nu constă în regiunile de dezvoltare, ci în autonomia teritorială a Pământului Secuiesc. Iosif Radu (PSD) a declarat că nu înţelege ce drepturi doresc maghiarii, deoarece el consideră că există tot ceea ce trebuie iar prietenii săi maghiari nu s-au plâns niciodată. Tamas Sandor a recunoscut că într-adevăr nu s-a explicat în ce anume constă esenţa autonomiei şi a susţinut, cu exemple concrete din Trei Scaune, care este situaţia când deciziile sunt luate la Bucureşti. Noi am dori ca noi să putem decide în legătură cu problemele care ne vizează - a explicat el.
Liberalul Ioan Moroianu a declarat că este de acord cu autonomia culturală şi că susţine acele lucruri care pot fi realizate prin lege. Cziprian Kovacs Lorand, lector universitar, a spus că nu există drepturi colective, ci doar drepturi individuale şi cetăţeneşti, care sunt aplicate în cadrul comunităţii. Preşedintele de consiliu l-a contrazis de îndată şi a citat acel aspect al constituţiei potrivit căruia comunităţile minoritare naţionale îşi pot trimite proprii reprezentanţi în Parlament.
Ambrus Jozsef (UDMR) a declarat în cuvântarea sa că de zece ani se ocupă de fonduri UE şi afirmă din experienţă că în cazul în care Regiunea Centru îşi va păstra structura actuală, Trei Scaune îşi poate închide porţile. Sabin Calinic, jurist, consilier PSD, a spus că preşedintele nu ar fi avut obligaţia să se adreseze organismului în această problemă şi tocmai din acest motiv apreciază gestul. El a avertizat că nu este momentul ca acest caz să fie ridicat la nivel european, dat fiind faptul că în această regiune a continentului există probleme foarte grave. Drept răspuns, Tamas Sandor a declarat că din acest punct de vedere nu există niciodată un moment corespunzător.
Membrii partidelor maghiare au votat pentru, cei doi reprezentanţi ai partidelor româneşti, care au rămas în sală, s-au abţinut. Nimeni nu a fost în mod deschis împotriva implicării în procesul internaţional.