Planul înclinat, în paragină

Ca stat nou intrat în Uniunea Europeană, România trebuie, spre binele ei, să se prezinte cu tot ce are reprezentativ, unic, valoros în faţa celorlalte naţiuni pentru a fi percepută ca un partener egal, util, nu o povară pusă în cârca celor din vest din raţiuni conjuncturale.
Unii mai sceptici, probabil vor zâmbi, spunând că ne-am făcut destul cunoscuţi prin faptele reprobabile ale unor conaţionali în străinătate şi în ţară, prin drumurile proaste, prin manele, nerespectarea legilor, a promisiunilor electorale, şi câte şi mai câte.
Totuşi, avem foarte multe valori româneşti care dacă ar fi promovate ne-ar ridica în faţa Europei. Aici nu vreau să mă refer la frumuseţile naturii (pe care ne căznim cu destul succes să o distrugem), nici la pleiada de artişti şi savanţi cunoscuţi de multe ori mai bine în afară (laureata premiului Nobel la literatură din acest an, Herta Muller, este ultimul exemplu), nici la sportivii ale căror reuşite au făcut mapamondul să audă de România, ci la valorile de patrimoniu cultural existente în ţară, la acele valori care ne-ar putea face cunoscuţi şi respectaţi şi care ar putea atrage (şi atrag într-o oarecare măsură şi acum) turişti mult mai mult decât orice campanie publicitară plătită, aşa cum cred unii că trebuie făcut. Din păcate, multe dintre aceste valori, mai ales de patrimoniu cultural imobil, nu benefi ciază de atenţia cuvenită din partea autorităţilor statului, centrale şi locale, şi se transformă în ruine.
Un caz tipic este monumentul istoric (conform denumirii sale ofi ciale din lista monumentelor istorice) Ansamblul tehnic - Planul înclinat de la Comandău, obiectiv clasat în categoria cea mai înaltă, „Tezaur”, codul său din lista respectivă fi ind CV-IIa- A-13195. În mod normal, această clasifi care trebuia să aducă o serie de avantaje ansamblului, acesta benefi - ciind de prevederile Legii nr. 422 din 2001 privind protejarea monumentelor istorice. Din păcate, în acest caz nu s-a întâmplat aşa.
Ansamblul tehnic este o atracţie europeană prin unicitatea sa. A fost proiectat şi construit de specialişti italieni şi austrieci la sfârşitul secolului al XIX-lea, timp de mai mult de 100 de ani fi ind utilizat pentru transportul materialului lemnos folosind o resursă energetică inepuizabilă: gravitaţia. Cu siguranţă, această bijuterie tehnică, din păcate la ora actuală cunoscută şi vizitată de cunoscători mai ales din străinătate, ar putea deveni o emblemă a judeţului Covasna.
Sunt convins că unii dintre cititori îşi aduc aminte de deasa mediatizare a Planului înclinat, pe vremea când era funcţional. El a fost şi cadru pentru fi lmări în multe pelicule foarte cunoscute, realizate de cineaştii noştri.

Acum, după ce actualul proprietar, întreprinderea forestieră SC BRAFOR SA Braşov, şi-a încetat activitatea, ansamblul a fost lăsat în părăsire, fără o minimă supraveghere şi îngrijire. Urmare a acestei nepăsări condamnabile, din staţiile de încărcare-descărcare de la cele două capete ale planului înclinat au dispărut cabluri, scripeţi, roţi dinţate, axe, cărucioare de transport, contragreutăţi şi şine. Calea ferată îngustă de pe teritoriul administrativ al Covasnei şi Comandăului, aferentă planului înclinat propriu-zis, a fost şi ea vandalizată. Multe dintre clădirile anexe au fost distruse aproape în totalitate, s-au furat macaze şi şine.
Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional, Consiliul Judeţean Covasna şi Consiliul Local Covasna au adoptat, chipurile, unele măsuri în favoarea monumentului şi a locomotivelor cu abur utilizate pentru transportul vagoanelor până la planul înclinat, locomotivele făcând parte, la rândul lor, din patrimoniul cultural naţional categoria „Tezaur”. Rezultatul aşa-zisului interes al instituţiilor se vede la faţa locului. Mai mult decât atât, societatea forestieră din Braşov a vândut terenuri şi clădiri anexe ce fac parte integrantă din monument, încălcând fl agrant dispoziţiile Legii nr. 422 din 2001, unei societăţi din Zărneşti şi unor persoane particulare din Comandău, complicând şi mai mult situaţia.
Pentru a mai salva ce a rămas din monument, CJ Covasna, în data de 22 mai 2008, a înaintat către Tribunalul Covasna Cererea de Expropriere cu nr. 4930 în virtutea art. 48, lit. b din Legea 422 din 2001, republicată, care îi dă acest drept. Judecătorii sunt, însă, foarte aglomeraţi cu cauzele şi nu au ajuns încă să dea o soluţie. Cert este faptul că, până la rezolvarea situaţiei, continuă degradarea în ritm accelerat a Planului înclinat de la Comandău. Din păcate, multe dintre piesele distruse sau furate pot fi refăcute cu mare greutate, documentaţiile tehnice, după atâta amar de vreme, negăsindu-se. Pe de altă parte, mecanicii şi lăcătuşii care au lucrat la întreţinerea mecanismelor - şi deci cunosc piesele, precum şi modul de funcţionare - sunt din ce în ce mai puţini în viaţă.
Domnilor ce lucraţi în instituţiile statului cu atribuţii în păstrarea şi protejarea patrimoniului, turism, ce ocupaţi posturi de răspundere în Consiliul Judeţean ori cel Local, judecătorii, tribunale, curţi de apel sau sunteţi investitori particulari strategici, precum SIF Transilvania din Braşov, vă rog să vă gândiţi şi la modalităţile de salvare ale monumentului Ansamblul tehnic - Planul înclinat de la Comandău, obiectiv clasat în categoria cea mai înaltă - „Tezaur”.
O investiţie făcută coordonat, cu bună credinţă, fără orgolii, cu dorinţă de progres, poate, cu siguranţă, salva situl şi aduce mari benefi cii fi nanciare acelora care investesc şi apoi îl exploatează în scop turistic. Ca să spun vorbe mari, deşi astea nu prea plac, este o îndatorire patriotică de a reda patrimoniului naţional şi universal monumentul unic, tezaur.