Platforma Civică Acţiunea 2012 - Incubatorul de românism

Sfântu-Gheorghe - Braşov, 21-23 februarie 2014

Desigur, nu toată lumea a auzit de Platforma Civică Acţiunea 2012, cunoscută şi sub denumirea de Platforma Unionistă Acţiunea 2012, motiv pentru care doresc, pentru început, să-i fac o sumară prezentare.
Platforma civică sau unionistă reprezintă o coaliţie de peste 30 de organizaţii nonguvernamentale şi grupuri de iniţiativă care susţin Unirea Republicii Moldova cu România şi militează pentru realizarea obiectivului generaţiilor trecute, prezente şi viitoare de regăsire a românilor de pe cele două maluri ale Prutului în cadrul aceluiaşi stat. Ea desfăşoară manifestări publice de informare şi sensibilizare a întregii populaţii din România şi Republica Moldova, cu obiectivul de a conştientiza necesitatea realizării unităţii naţionale. Astfel, în anul 2012, an în care s-au împlinit două secole de la răpirea Basarabiei de către Imperiul Ţarist, zeci de mii de oameni, la iniţiativa Platformei Civice Acţiunea 2012, au mărşăluit pentru Unire în oraşele de pe ambele maluri ale Prutului. Cele mai mari manifestări stradale au avut loc pe 16 septembrie la Chişinău, unde au participat 10.000 de persoane, şi pe 21 octombrie, la Bucureşti, unde 3.000 de persoane îmbrăcate în culorile Drapelului Naţional au solicitat politicienilor să-şi asume realizarea obiectivului Reîntregirii.
Informarea asupra realităţii istorice se realizează prin ample campanii civice. O astfel de campanie, de care am beneficiat şi eu la cursurile Universităţii de Vară de la Izvorul-Mureşului, a fost cea intitulată „Basarabia e România”, care a constat în expuneri tematice, mese rotunde şi dezbateri tematice, chiar şi în afişarea de abţibilduri şi dăruirea unor tricouri cu mesajul, ajuns astăzi arhicunoscut în toată ţara, „Basarabia e România”. Reţin două asemenea campanii cu largi reverberaţii în opinia publică românească desfăşurate în cursul anului trecut. Campania „Aducem Basarabia acasă”, în care s-au implicat peste 1.000 de voluntari din cele două state româneşti, dar şi din Spania, Italia, Franţa şi alte ţări în care se află la muncă cetăţeni români, a constat în strângerea a o sută de mii de semnături necesare pentru a promova în Parlamentul român un proiect de lege intitulat „Legea cadru privind reglementarea statutului cetăţenilor Republicii Moldova pe teritoriul României”. Această lege vizează, în primul rând, crearea unei instituţii, în subordinea primului ministru, care să coordoneze strategiile pentru cel de-al doilea stat românesc, obţinerea mai uşoară a vizelor de intrare în România de către cetăţenii Republicii Moldova, dar şi obţinerea de facilităţi pentru integrarea mai rapidă a basarabenilor în viaţa social-culturală a României. Datorită acestor voluntari, „Acţiunea 2012” a reuşit ca, în ziua de 20 noiembrie, să depună în Parlamentul României listele cuprinzând 117.481 de semnături, mai mult decât necesar promovării acestei iniţiative legislative de cei 36 de deputaţi şi senatori care s-au raliat acestui proiect.
Tot la iniţiativa „Acţiunii 2012” a fost redactată solicitarea, semnată de 31 de ONG-uri din coaliţia „Platforma Civică”, adresată ministrului român de Externe, Titus Corlăţeanu, prin care se cerea retragerea ambasadorului României la Chişinău, Marius Lazurca, care şi-a „demonstrat incompetenţa şi ignoranţa în respectarea raportului special cu cel de-al doilea stat românesc. Gafele diplomatice făcute în mod constant au culminat cu atitudinea ofensatoare manifestată cu ocazia Zilei Naţionale a României şi cu refuzul de a acorda vize de intrare în România pentru şapte români originari din Republica Moldova”. În mesajul respectiv se menţionează că, pe data de 1 Decembrie 2013, „ambasadorul României în Republica Moldova nu a organizat niciun eveniment notabil”. Mai mult, „ambasadorul Marius Lazurca nu a dat curs invitaţiei primite din partea asociaţiei Spirit Românesc de a participa la depunerea de coroane de flori la Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, eveniment la care au participat numeroase personalităţi ale vieţii publice din Chişinău, precum şi parlamentari români”.
Pentru a încheia această prezentare, trebuie să mai amintesc faptul că „Acţiunea 2012” organizează, de mai multe ori pe an, Şcoala de Cultură şi Afirmare Românească, care are în vedere pregătirea, stimularea şi valorificarea potenţialului tinerilor etnici români din Republica Moldova prin prezentarea unor modele româneşti autentice, susţinerea unor prelegeri de istorie, etnologie, folclor, management cultural şi de proiect, de dezvoltare personală şi profesională, precum şi prin desfăşurarea unor activităţi aplicative. Cea mai recentă ediţie a Şcolii de Cultură şi Afirmare Românească, cea de-a IX-a, a avut loc, între 14-16 februarie 2014, la Oneşti, judeţul Bacău, la care au participat 80 de tineri din Basarabia.
O ediţie specială a Şcolii, Incubatorul de românism, la care au participat 30 de tineri basarabeni, s-a desfăşurat în zilele 21-23 februarie, deci în urmă cu două săptămâni, la Sfântu-Gheorghe, în locaţiile Centrului European de Studii Covasna-Harghita şi Liceului Tehnologic „Constantin Brâncuşi” şi respectiv la Braşov, la Muzeul Primei Şcoli Româneşti şi la Casa Mureşenilor. Temele primei ediţii a incubatorului au vizat: modalitatea în care majoritatea şi minorităţile îşi vor da mâna într-o viitoare Românie Unită; modul în care internetul şi New Media poate ajuta la promovarea cauzelor civice, precum şi sesiuni de brainstorming pentru o comunicare modernă. De-a lungul celor trei zile, au conferenţiat sau au condus dezbaterile: George Simion - Comunităţi online / Românism.ro; Cristi Dumitru - Instituţiile, statul şi românii din jurul graniţelor; Vitalie Prisecaru - Activismul unionist în Basarabia / Tinerii Moldovei; Constantin Codreanu - Blogging în interes românesc; Sanda Cojocaru - Brandul Unirii; Radu Baltasiu, Eugen Popescu - Unirea celor două state româneşti din perspectivă geopolitică; Nicoleta Profir - Elevii şi studenţii basarabeni din România: aşteptări şi dificultăţi; Radu Baltasiu, Ioan Lăcătuşu - Majoritate şi minorităţi într-o Românie Unită.
Am lăsat la urmă dezbaterea la care am participat, cu toate că s-a desfăşurat, timp de trei ore, în cea de-a doua zi a Incubatorului de românism. În fapt, a avut loc o întâlnire între lideri ai comunităţii româneşti din Sfântu-Gheorghe - Codrin Munteanu, Ioan Lăcătuşu, Rodica Pârvan, Rădiţa Palela, Sebastian Pârvu, Maria Peligrad, Stela Buda - şi studenţii basarabeni, care s-au informat reciproc despre componenţa etnică a sud-estului transilvan şi a regiunilor locuite de minoritarii din Republica Moldova, drepturile minorităţilor din România reflectate în proiectul noii legi fundamentale a statului, diverse probleme şi proiecte ale oamenilor activi în mediul online, idei pentru apropierea celor două state româneşti şi discursul care trebuie purtat cu reprezentanţii minorităţilor etnice din Republica Moldova. În finalul întâlnirii, George Simion, coordonatorul Incubatorului, în cuvântul său a ţinut să sublinieze care este punctul de vedere al „Acţiunii 2012” privind integrarea minorităţilor din Basarabia în România Unită: „România respectă toate drepturile minorităţilor naţionale, garantându-le acestora accesul la educaţie în limba naţională şi conservarea identităţii culturale specifice. Minorităţile naţionale sunt reprezentate în Parlament direct proporţional cu numărul de persoane aparţinând fiecărei etnii în parte. Statul Român finanţează de la buget asociaţii şi organizaţii ce au ca obiectiv păstrarea identităţii naţionale a minorităţilor, prin organizarea de festivaluri, concerte şi alte activităţi culturale. În momentul Unirii, de aceste drepturi se vor bucura şi minorităţile naţionale din Basarabia. Orice altă retorică cu tentă revanşardă nu poate fi decât o refulare a unor frustrări care, deşi pot fi îndreptăţite, trebuie depăşită”.
Cred că întâlnirea a fost benefică pentru toţi participanţii la dialog, a reprezentat un nou pas pe calea cunoaşterii şi apropierii între fraţii aceleaşi patrii, România Unită.

Categorie:

Aparut in :