Poetul necuvintelor vorbind despre poetul nepereche (I)

Cel mai adesea a interesat noutatea liricii stănesciene, iar receptarea creaţiei sale s-a făcut doar din această perspectivă. Percepţia rămâne, însă, incompletă dacă nu se ţine seama că publicistica şi interviurile sale nu sunt altceva decât „o continuare, cu aparent alte mijloace, a discursului său poetic”.
O parte din articolele şi eseurile lui Nichita Stănescu (foto stânga) au fost strânse în volumele Cartea de recitire (1972), Respirări (1979) şi Antimetafi zica (1985), altele au rămas o vreme presărate prin revistele literare sau prin publicaţiile social- politice ale vremii.

Prin efortul editorilor Gheorghe Tomozei şi Alexandru Condeescu au apărut volumele Amintiri din prezent şi, respectiv, Fiziologia poeziei, în care sunt cuprinse, practic, toate fragmentele în proză pe care Stănescu a dorit să le lase posterităţii. Ele ne dezvăluie un fi n estetician, un la fel de profund judecător al cuvântului poetic ca şi în creaţia lirică. Cea din urmă lucrare conţine şi „un amplu fragmentarium [sub titlul Pagini de jurnal] selectând sub forma unor scurte notaţii - ordonate de asemenea tematic - gânduri, cugetări, maxime, versuri, opinii ale poetului asupra lucrurilor, faptelor, oamenilor, cărţilor, atitudinilor, gesturilor, care l-au preocupat de-a rândul vremii până la ultima clipă”.
Am răsfoit, de asemenea, şi interviurile selectate în Albumul omagial din 1985.
Am întreprins prin acestea deoarece o parte din publicistica stănesciană constituie „în fapt, o istorie poematică a literaturii române, având în centru fi gura sanctifi cată a lui Eminescu”.
Meritul acestei lucrări este de a fi strâns la un loc cele mai interesante notaţii ale lui Nichita Stănescu despre omul şi poetul Mihai Eminescu (foto dreapta), însoţite de scurte comentarii, pentru a demonstra nemărginita preţuire arătată de el geniului tutelar al sufletului românesc.
Întrebat de George Arion despre ucenicia sa literară, Nichita Stănescu declara că există „nenumăraţi poeţi cărora le voi purta recunoştinţă toată viaţa”. Poetul Viziunii sentimentelor arată: „O deosebită recunoştinţă lui Ienăchiţă Văcărescu şi tuturor rubedeniilor sale. Lui Mihai Eminescu. Cu adâncă emoţie îi sunt recunoscător lui Bacovia. Precum şi tuturor poeţilor fără de care versul meu n-ar fi fost cu putinţă” (Interviuri din literatura română, Mărturisirile mai multor generaţii, Studiu, antologie şi note de Vasile Netea, Editura „Junimea”, Iaşi, 1983, p. 210). (va urma)

prof. Alexandru Ciubîcă
(Târgu-Mureş)
elev Alexandra Pârlici
(Târgu-Mureş)