Prăznuirea Naşterii Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, hramul Mănăstirii Valea Mare

„Proorocule şi Înaintemergătorule al venirii lui Hristos, după vrednicie a te lăuda pe tine nu ne pricepem noi cei ce cu dragoste te cinstim; că nerodirea celei ce te-a născut şi amuţirea părintelui tău s-a dezlegat la mărita şi cinstita naşterea ta, şi întruparea Fiului lui Dumnezeu lumii se propovăduieşte.”
(Troparul la Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul)

În data de 24 iunie, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte Naşterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, o sărbătoare care mai este cunoscută, în popor, şi sub denumirea de Sânzienele sau Drăgaica. Mare bucurie duhovnicească a fost şi în 24 iunie 2018 la această sărbătoare, care coincide cu hramul Mănăstirii Valea Mare, din judeţul Covasna.
În Duminica Sfinţilor Români din anul 1996 (16 iunie), Înaltpreasfinţitul Ioan (pe atunci Episcop al nou-înfiinţatei Eparhii a Covasnei şi Harghitei) a slujit prima Liturghie pe locul care avea să devină, după doi ani, mănăstirea, prin purtarea de grijă a acestui mare ierarh şi prin munca, osârdia şi râvna vrednicului de pomenire părinte arhimandrit Avram Gheorghe (1961-2011), ctitorul ei. Prima construcţie din ansamblul mănăstiresc a fost bisericuţa din lemn, în stil maramureşean, sfinţită de PS Ioan în 1999. Un an mai târziu aveau să debuteze lucrările de construcţie pentru celelalte corpuri de clădiri: corpul de chilii, arhondaricul şi trapeza, paraclisul de iarnă şi, nu în ultimul rând, biserica mare, care au fost finalizate, în mare parte, în anul 2004. Între anii 2004-2009 au continuat lucrările de construcţie, finisaje şi pictură, atât în Paraclisul cu hramul Sfântului Gheorghe, cât şi (cu osebire) în Biserica mare, cea care poartă hramul Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. În prezent, obştea mănăstirii numără şase vieţuitori, aflaţi sub ascultarea părintelui stareţ Ilie Bularca.
Dincolo (şi mai presus) de considerentele privind istoricul Mănăstirii Valea Mare, lăcaşul de închinare constituie un loc în care se concentrează spiritualitatea ortodoxă românească din această parte de Ţară, un loc de pelerinaj şi de creştere duhovnicească pentru românii trăitori pe aceste meleaguri. Este un loc încărcat încă de pe acum de vieţuire ortodoxă şi istorie românească, un loc binecuvântat de Dumnezeu. Îmi stăruie în minte o amintire foarte dragă şi încărcată de emoţie, legată de momentul când, în ziua de 24 iunie 2013 (care a coincis, în acel an, şi cu Praznicul Sfintei Treimi), Arhiepiscopul Munţilor, IPS Ioan „a îmbrăcat Mănăstirea Valea Mare în straie tricolore”, stropind cu apă sfinţită 350 de drapele, pe care le-a dăruit apoi celor prezenţi, ca răspuns la una dintre numeroasele provocări prin care România şi unul dintre simbolurile sale, Drapelul Naţional, erau, din nou, terfelite şi batjocorite (a câta oară?!) sub privirile pasive şi lipsite de reacţie ale politicienilor din acei ani. A fost atunci un moment de vibrantă emoţie patriotică şi spirituală, consemnat în reportajul realizat în paginile „Condeiului ardelean”, prin care au rămas vii în inimile noastre îndemnurile Înaltpreasfinţiei Sale: „Să vă duceţi cu Tricolorul acesta în Rai. Să facem o Românie şi în împărăţia lui Dumnezeu şi toţi românii de la o margine la alta a Raiului să se adune în jurul Drapelului cel Sfânt, crucea lui Hristos şi a noastră, al nostru Tricolor” („Condeiul ardelean”, nr. 273, 28 iunie - 11 iulie 2013).
Anul acesta, la Liturghia de la prăznuirea Naşterii Sfântului Proroc Ioan Botezătorul au slujit 12 preoţi şi doi diaconi, avându-l ca protos pe părintele arhimandrit Emilian Telcean, stareţul Mănăstirii „Sfântul Ilie” de la Topliţa, judeţul Harghita. Au participat, de asemenea, din partea autorităţilor locale prefectul judeţului Covasna, Sebastian Cucu, primarul comunei Barcani, Gheorghe Marin, şi primarul comunei Valea-Mare, Gheorghe Avram. Miile de credincioşi prezenţi la acest praznic au primit şi un cuvânt de învăţătură rostit de părintele Teodor Bijec, consilier bisericesc al Eparhiei Covasnei şi Harghitei, care i-a îndemnat (avându-l drept pildă pe Sfântul Ioan Botezătorul - pustnic, proroc şi mucenic pentru sfinţenia vieţii de familie), în aceste vremuri de încercări şi provocări lansate la adresa valorilor creştine fundamentale privind familia normală (văzută ca uniune liber consimţită între un bărbat şi o femeie), să menţină nestinsă candela rugăciunii, a postirii, a nejudecării şi neosândirii aproapelui, a dragostei şi milei creştine.
Sfântul Ioan este cinstit de Biserica Ortodoxă ca proroc al Celui Preaînalt, ca înaintemergător şi Botezător; ca mare mucenic, pentru martirica lui moarte; ca înger în trup, pentru covârşitoarea lui sfinţenie. El trebuie să constituie un model pentru noi toţi: de smerenie, curăţie şi dragoste fierbinte faţă de Dumnezeu.

Categorie: