Primul Colocviu Naţional al „Grupului de Cercetare «Ioan I. Russu» pentru Studiul Sud-Estului Transilvaniei”


Zilele Andrei Şaguna, Sfântu-Gheorghe
Autor: 

prof. Vasile Stancu

În zilele de 26 şi 27 iunie, la Centrul Eclesiastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din municipiul Sfântu-Gheorghe, a avut loc primul Colocviu Naţional al „Grupului de Cercetare «Ioan I. Russu» pentru Studiul Sud- Estului Transilvaniei” (foto), integrat celei de-a XVIII-a ediţii a Zilelor Andrei Şaguna.
Înfiinţat, la iniţiativa doctorului Ioan Lăcătuşu, la cea de-a XIV-a ediţie a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice de la Miercurea- Ciuc, din anul precedent, Grupul de Cercetare „Ioan I. Russu” are drept principal scop stimularea, valorificarea şi instituţionalizarea activităţii de cercetare a unui mare număr de specialişti din principalele centre universitare ale Ţării, precum şi din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, privind istoria, cultura şi civilizaţia locuitorilor din acest areal românesc al sud-estului transilvan. În programul său sunt înscrise obiective menite să impulsioneze cercetarea istorică în zonă şi să faciliteze convieţuirea interetnică, specifică modelului european contemporan. În acest sens, evidenţiem activitatea de elaborare, pe baza unor studii riguroase, a unor analize anuale a stadiului cercetărilor interdisciplinare a istoriei, culturii şi spiritualităţii româneşti din sud-estul Transilvaniei şi a convieţuirii interetnice româno-maghiare; stabilirea priorităţilor de cercetare a problematicii interdisciplinare specifice sudestului transilvan, pe termen scurt, mediu şi de perspectivă; sprijinirea editării de lucrări referitoare la istoria, cultura şi spiritualitatea românească din sud-estul Transilvaniei şi la convieţuirea interetnică românomaghiară; postarea pe internet a celor mai importante studii şi lucrări în acest domeniu prin înfiinţarea unui Site distinct al Grupului de Cercetare „Ioan I. Russu”; organizarea unor momente în memoria cercetătorilor istoriei, culturii şi spiritualităţii româneşti din acest areal şi a convieţuirii interetnice (Nicolae Iorga, Ioan I. Russu, Gheorghe Popa-Lisseanu, Sabin Oprean, Elie Câmpean, Theodor Chindea, Aurel Marc, Dan Baicu ş.a.); decernarea anuală a premiului „Ioan I. Russu” autorilor celor mai bune lucrări referitoare la istoria, cultura şi spiritualitatea românească din această zonă şi la convieţuirea interetnică românomaghiară. La lucrările primului Colocviu Naţional au participat peste 30 de cercetători, profesori, muzeografi, arhivişti din care 12 doctori în ştiinţe şi 5 doctoranzi.
După citirea mesajelor de salut adresate participanţilor de Înaltpreasfinţitul Ioan Selejan, Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, prof. univ. dr. Ioan Opriş (Bucureşti) şi prof. univ dr. Nicolae Edroiu, directorul Institutului de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca, membru corespondent al Academiei Române, în prima zi a lucrărilor, s-au prezentat în plen comunicări de înaltă ţinută ştiinţifică şi cu valoare practică, din care evidenţiem: Priorităţi româneşti privind civilizaţia cuprului şi utilizarea prafului de puşcă în minerit în Transilvania - prof. univ. dr. Horia Colan, membru corespondent al Academiei Române; Programe şi proiecte de cercetare şi valorificare muzeală - dr. Ligia Fulga, Braşov şi dr. Valerii Kavruk, Sfântu-Gheorghe; Bibliografie transilvană - dr. Vasile Olteanu, Braşov şi drd. Vasile Lechiţean, Cluj-Napoca; Principii. Particularităţi. Proiecte în cercetarea arhivelor, cercetător Ana Grama, Sibiu, dr. Ioan Lăcătuşu, Sfântu- Gheorghe, dr. Anton Casa, Bacău.
La sfârşitul lucrărilor primei zile au fost înmânate primele premii „Ioan I. Russu” unor distinse personalităţi care s-au remarcat în studierea şi valorificarea cercetărilor din arealul sud-est transilvan: prof. univ. dr. Ilie Moldovan, Sibiu; dr. Ioan Ranca, Târgu-Mureş; cercetătorilor ştiinţifici: Ana Grama, Sibiu; dr. Ioana Cristache-Panait, Bucureşti; dr. Maria Cobianu- Băcanu, Bucureşti.
A doua zi, timp de peste 5 ore, au continuat lucrările simpozionului, moderate de dr. Liviu Boar (Târgu-Mureş), dr. Silviu Văcaru (Iaşi), prof. Vilică Munteanu (Bacău) şi dr. Ioan Lăcătuşu (Sfântu-Gheorghe). Au luat cuvântul toţi participanţii, prezentând rapoarte sau informări asupra stadiului cercetărilor ori proiectele viitoare de cercetare, s-au dezbătut provocările la care sunt supuşi cercetătorii în societatea românească contemporană în general, şi cei ai sud-estului transilvan în special, s-au făcut propuneri de organizare şi eficientizare a muncii cercetătorilor, arhiviştilor şi muzeografilor în cadrul Grupului de Cercetare „Ioan I. Russu”, s-au stabilit priorităţile tematicii de cercetare, pornind de la „apa proaspătă a documentului” şi a politicii editoriale prin publicarea celor mai noi şi valoroase lucrări elaborate, recent, de membri ai acestui grup de cercetare.
În final, putem afirma cu convingere că lucrările Colocviului Naţional, având ca idee călăuzitoare şi îndemn totodată - „înapoi la document”, au întărit credinţa organizatorilor şi participanţilor că, precum un rău care-şi adună izvoarele într-un puternic şuvoi şi învinge obstacolele aflate în cale, aşa şi noul colectiv, constituit în Grupul de Cercetare „Ioan I. Russu”, unificând forţele cercetării ştiinţifice româneşti având ca obiectiv studiul istoriei, culturii şi spiritualităţii româneşti sud-est transilvane, va deveni o puternică instituţie ştiinţifică care va reuşi să învingă provocările vremurilor actuale şi viitoare, prin tăria adevărului istoric fundamentat pe documentul şi izvorul istoric. Cu această credinţă, participanţi şi-au dat întâlnire la Sfântu-Gheorghe în cursul anului viitor.

Laudatio pentru dr. Ioana Cristache-Panait

La sfârşitul primei zile a lucrărilor Colocviului Naţional al „Grupului de Cercetare „Ioan I. Russu” pentru Studiul Sud-Estului Transilvaniei” au fost premiate cu Diplome de Excelenţă distinse personalităţi ale lumii ştiinţifice româneşti care s-au remarcat în studierea şi valorificarea cercetărilor din arealul sud-est transilvan. Mie mi-a revenit onoarea de a susţine „Laudatio” pentru valoroasa şi deosebita doamnă, dr. Ioana Cristache-Panait, pe care o prezint în rândurile de mai jos:
Viitoarea cercetătoare şi doctor în istorie Ioana Cristache-Panait s-a născut la 10 decembrie 1923, în satul Valea Voievozilor, comuna Răzvad, din judeţul Dâmboviţa. Îşi începe studiile în comuna natală, continuându- le cu cele secundare la Târgovişte şi cele ale Universităţii bucureştene, Facultatea de Istorie, în anii 1951- 1956. După absolvirea facultăţii de istorie, devine muzeograf la prestigiosul Muzeu de Istorie al oraşului Bucureşti, unde-şi desfăşoară activitatea până în anul 1968, când devine istoriograf principal la Direcţia Patrimoniului Cultural Naţional.
Se remarcă în „perioada muzeală” prin cercetări privind istoria bucureşteană, a evenimentelor din timpul revoluţiilor de la 1821 şi 1848, publicând lucrările şi studiile: „Oraşul Bucureşti şi răscoala poporului din 1821”; „Participarea maselor populare din Bucureşti la înfrângerea comploturilor reacţiunii din iunie 1848” - Studiu publicat în 1960 şi „Unele probleme privind situaţia din Bucureşti după 13 septembrie 1848” - 1963.
După trecerea în cadrul Direcţiei Patrimoniului Cultural Naţional s-a dedicat cu toată dăruirea cercetării istoriei şi culturii, asociind în chip fericit acuitatea observaţiei, informaţia largă şi soliditatea argumentării, în studierea monumentelor istorice, atenţia domniei sale îndreptându- se cu precădere asupra bisericilor din lemn şi piatră. Ţin să menţionez că domnia sa face parte din generaţia anilor ’70 care a reuşit să adauge un număr important de biserici de lemn valoroase listei monumentelor istorice elaborată în 1955, salvând astfel un adevărat tezaur naţional, „tot atâtea perle de o valoare inestimabilă, după cum afirma prietenul nostru, părintele protopop Ioan Ghiurco din Zalău, creaţie a sufletului românesc, care ne vorbesc, în graiul lor sfânt, despre istorie, despre faptul că există dintotdeauna o foame şi o sete a sufletului omenesc după Dumnezeu, bine şi frumos, după cultură şi adevăr”.
Şi dr. Ioana Cristache-Panait, este caracterizată ca fiind din generaţia sa „cel mai perseverent cercetător al bisericilor de lemn din Transilvania, cea care a bătut drumurile multor zone, ţări şi judeţe transilvane, aducând harnic informaţii din existenţa lor”. Acestea sunt publicate, începând din 1969, în reviste şi lucrări de specialitate, printre care enumerăm: „Buletinul monumentelor istorice”; „Monumente istorice şi de artă”. Nu pot să nu enumăr o parte a studiilor şi lucrărilor sale privind această temă, fiind singura modalitate de a evidenţia munca de excepţie în acest domeniu: „Biserici de lemn de pe Valea Almaşului” - 1969; „Biserici de lemn din Sălaj” - 1971; „Monumente de lemn din judeţul Bistriţa-Năsăud în lumina istoriei” - 1975; „Noi rezultate ale cercetării arhitecturii de lemn din Sălaj”- 1976; „Monumente istorice bisericeşti din Eparhia Oradei, judeţul Bihor” - 1978; „Valenţele istorice şi artistice ale bisericilor de lemn din judeţul Cluj”, propus pe lista monumentelor – 1980; „Decoraţia sculptată a monumentelor istorice din lemn din judeţul Cluj” - 1980; „Consideraţii privind tipologia monumentelor istorice de lemn din judeţul Cluj” - 1981; „Biserici de lemn monumente istorice din Episcopia Alba-Iuliei. Mărturii de continuitate şi creaţie românească” - 1987; „Arhitectura de lemn din Ţara Zarandului” - 1992; „Arhitectura de lemn în Transilvania, judeţele Alba, Mureş, Harghita”, Ed. Museim - 1993; „Obştea transilvană, ctitor de cultură şi artă (sec. al XVIII-lea)” - 1995; „Arhitectura de lemn din judeţul Hunedoara”, Editura Arc - 2000.
Ţin să mai remarc un fapt. La solicitarea celui căruia astăzi îi aducem un modest omagiu, savantul clujean Ioan I. Russu, şi căruia îi datorăm reluarea cercetărilor interdisciplinare referitoare la românii din sud-estul Transilvaniei, Ioana Cristache-Panait a scris „o carte în cartea «Românii şi secuii»”, intitulată „Alte mărturii ale originii etnice româneşti a aşezărilor din sud-estul Transilvaniei”, încadrându-se astfel în programul trasat cu multă clarviziune de eruditul om de ştiinţă I.I. Russu, care să ofere „adevărata istorie a aşezărilor şi a populaţiei” din acest areal sud-est transilvan.
Aceasta o dovedeşte şi constanta participare a dr. Ioana Cristache- Panait la Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie”, unde a susţinut numeroase comunicări publicate şi în revista Angustia. Enumerăm dintre acestea: „Prezenţa cărţii vechi româneşti în sud-estul Transilvaniei” - 1996; „Realităţi istorice din sud-estul Transilvaniei” - 1997; „O conscripţie parohială din 1767 din fostul comitat al Târnavei” - 1998; „Toader Zugravul - secolul al XVIII-lea” - 1999; „Întorsura- Buzăului. Construirea bisericii de piatră cu hramul Sfântul Gheorghe. Implicaţii istorice şi artistice” - 2000; „Plângerea lui Constantin Vodă Brâncoveanul în Transilvania” - 2001; „O carte veche - «Carte sau lumină»” - Snagov, 1699; „Un preot şi un cronicar din Scheii Braşovului. Restituiri” - 2004; „Forma de plan a bisericii Mănăstirii Doamnei din Topliţa. Importanţa sa în arhitectura românească” - 2008.
Îi urăm doamnei doctor Ioana Cristache-Panait „La mulţi ani!”, sănătate, pentru a ne bucura de prezenţa sa la reuniunile noastre ştiinţifice şi a ne satisface setea de cunoaştere de la izvorul minţii şi experienţei sale.
Aşa cum afirma şi doctorul Ioan Lăcătuşu, diploma de astăzi (vineri, 26 iunie 2009 - n.a.) este o modestă recunoaştere din partea comunităţii româneşti locale, a trudei sale, a contribuţiei sale la scrierea „adevăratei istorii a aşezărilor şi populaţiei” din acest areal sud-est transilvan.

Categorie: