Programul de campanie electorală = Contractul cu alegătorii

Nouă, românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, nu ne trebuie nici pungi inscripţionate cu sigla partidului, nici calendare, nici portrete, nici brichete, nici pixuri, nici făină, nici ulei, nici zahăr, nici vorbe, nici bani pentru a vă vota. Ne trebuie scris programul dumneavoastră de guvernare cu privire la statutul românilor în cele trei judeţe. Ne trebuie programul dumneavoastră de dezvoltare a acestei zone, adusă la nivelul anilor 1950, de guvernările anterioare. Ne trebuie programul dumneavoastră de diminuare a sărăciei şi şomajului. Ne trebuie programul dumneavoastră pentru asistenţă sanitară. Ne trebuie programul dumneavoastră de eradicare a analfabetismului. Ne trebuie să ştim totul despre proiectele dumneavoastră. Şi mai ne trebuie ceva pe deasupra. Toate acestea să le puneţi într-un contract scris, făcut cu poporul român, în faţa căruia trebuie să răspundeţi la sfârşitul mandatului. Nu cu: „nu am ştiut... nu am prevăzut... nu am fost informat... greaua moştenire... criza globală... Banca Mondială... acordul cu F.M.I.... am greşit... iertaţi-mă”, după care o luaţi de la început la următoarea campanie electorală. Politica, în concepţia creatorului disciplinei, Aristotel, reprezintă ştiinţa conducerii statului. Guvernarea, deci conducerea statului, nu este o joacă, un capriciu, o încercare „dacă merge”, o înşelătorie. Este o ştiinţă, cu legi bine stabilite în timpul scurs de la anul 326 î. Cr. până astăzi. Este o responsabilitate asumată conştient. O responsabilitate faţă de destinele a peste 20 de milioane de vieţi. Nu sunteţi în stare, nu promiteţi. Nu sunteţi în stare să realizaţi ce v-aţi propus, răspundeţi material şi moral. În loc de „iertaţi- mă”, trebuie să spuneţi „umfl aţi-mă”. Dacă nu aveţi argumentele ştiinţifi ce pentru a vă realiza programul, nu candidaţi. Nu vă obligă nimeni. Doar, poate cei din gaşcă. De douăzeci de ani, cu un cinism machiavelic, politicienii au minţit acest popor. Orice contract are obligaţii pentru ambele părţi. Eu te aleg, deci îţi dau votul, iar tu realizezi ce mi-ai promis în programul de guvernare, deci îmi dai satisfacţie nevoilor mele. Este o falsă justiţie pedeapsa că nu-i voi mai da votul la viitoarele alegeri. Deputatule, senatorule, prezidenţiabilule, m-ai înşelat 4-5 ani. Trebuie să dai socoteală la sfârşitul mandatului atât material, cât şi la „odihnă forţată într-o vilă de maximă siguranţă”.
Eu nu te mai aleg şi tu îţi râzi în barbă, stând pe teancuri de cecuri, în vile cât blocul, asigurat material pe câteva generaţii. Nu respecţi termenii contractului? Ca parte păgubită, te dau în judecată pentru fals şi înşelătorie. Fiecare cetăţean român are dreptul să-l acţioneze în judecată pe cel care, prin fals şi uz de fals, îi aduce prejudicii materiale şi morale. Noi, cetăţenii acestei Ţări, alegătorii, suntem înşelaţi fără scrupule de tot felul de falsifi catori, printre care politicienii deţin locul fruntaş. Pentru a nu mai fi înşelaţi, trebuie, ca naţie, să avem puterea să punem capăt falsului. Toţi cei care candidează la o magistratură în stat, să-şi publice programul şi să jure că îl vor îndeplini. Programul să devină contractul lor cu alegătorii. Nu-l realizaţi, răspundeţi pe calea justiţiei şi în faţa lui Dumnezeu. Domnilor candidaţi! Aveţi obligativitatea, posibilitatea şi responsabilitatea publică de a vă face cunoscute programele în cadrul emisiunilor TV, în presa centrală şi regională, prin tipărirea lor pentru a aduce la cunoştinţa românului care-i va fi viitorul în această Ţară. Programul întreg, şi nu pe bucăţele, să fi e în mâna fi ecărui alegător. În loc de pungi şi pixuri. În caz contrar, daţi ace, brice şi... calendare, neapărat cu chipul vostru candid, celor pe care i-aţi adus la starea de sărăcie cronică şi care, pentru un litru de ulei şi un kilogram de zahăr, vă dau votul. Să vă cunoască şi recunoască. Mă întreb, însă, pentru cât timp? Mă întreb, ce va ajunge Ţara asta? Aşa să vă ajute Dumnezeu, cum şi cât gândiţi şi acţionaţi în interesul acestei Naţii şi a acestei Ţări! Amin.