Puntea izolării

Istoria punţii de peste râul Olt, din capătul străzii Mici din municipiul Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna, a început în urmă cu mai bine de 35 de ani, în timpul regimului comunist. Prin 1975-1976, s-a ordonat construirea unei punţi peste ţevile de alimentare cu abur a centralelor termice ce traversau râul Olt. Şi asta deoarece muncitorii îşi făcuseră un obicei din a trece pe aceste ţevi, pentru a ajunge mai repede la muncă, pe atunci la fabricile de pe platforma industrială, scurtându-şi considerabil drumul. Podeţul pietonal, cu o lungime totală de 216 metri, din care 70 de metri sunt efectiv peste râul Olt, a fost proiectat la acea vreme de Tikosi Erno, care ne-a mărturisit, deunăzi, faptul că acesta a rezistat până după Revoluţie, când „s-a surpat malul râului şi s-au dus pilonii de susţinere a podului, acesta rupându-se în două. De atunci, nu a fost în stare primarul să refacă malul şi, implicit, podeţul, care e util pentru muncitorii ce-l traversează, şi acum, zilnic”.
După 1997, când a avut loc reorganizarea uneia dintre fabricile de pe platformă (fosta IMASA şi, apoi, ISAMA), podeţul a intrat în proprietatea SC Subansamble Auto SA.
Redacţia „Condeiului ardelean” a intrat în posesia unor documente care atestă faptul că atât pe vremea fostului primar, Albert Almos (UDMR), cât şi pe a actualului, Antal Arpad (UDMR), s-a dorit permanent, cu orice preţ, demolarea podului, întrucât „prezintă un pericol real pentru persoanele care îl traversează”. Pe de altă parte, Ion Maniga, proprietarul fabricii SC Subansamble Auto SA, este dispus să-l doneze Primăriei Sfântu-Gheorghe, cu condiţia ca aceasta să-l reabiliteze, deoarece „podeţul în cauză este necesar şi astăzi pentru cele câteva sute de muncitori care lucrează la cele şase, şapte societăţi comerciale care mai sunt în zona industrială”.
La sfârşitul lui 2008, primarul Antal Arpad înainta o adresă către SC Subansamble Auto SA prin care îl soma pe Ion Maniga să demoleze podul, întrucât „prezintă pericol de accidente şi municipalitatea intenţionează să construiască un pod pentru autoturisme şi acces pietonal”.
La sfârşitul anului 2009, când consilierul local PNL, Ivan Nicolae, a ridicat problema reabilitării punţii de peste Olt, în şedinţa extraordinară a Consiliului Local (CL) al municipiului Sfântu-Gheorghe, primarul urbei, Antal Arpad, afl at în cunoştinţă de cauză, a lămurit repede chestiunea, spunând că: „Primăria nu poate să repare ceva ce nu este al ei. (…)”.
În aceste condiţii, conducerea SC Subansamble Auto SA a emis o altă cerere, de data aceasta destinatar fi ind CL, prin care solicita emiterea unei „Hotărâri de CL prin care să admită preluarea cu titlu gratuit (donaţie) a punţii de peste Olt din capătul str. Mică”, de folos atât muncitorilor ce lucrează în zona industrială, cât şi elevilor care vin din cartierul Gării, pe scurtătură, la Şcoala Generală „Nicolae Colan”. La cererea înaintată de SC Subansamble Auto SA Consiliului Local, răspunsul a venit prompt, de la nimeni altul decât edilul municipiului reşedinţă, Antal Arpad, care solicită din nou demolarea urgentă a punţii, pentru că „după examinarea situaţiei de fapt”, CL nu poate accepta donaţia, podeţul afl ându-se „într-o stare deteriorată, nepermiţând efectuarea unei reparaţii sumare”.
În contextul dat, schimbul de corespondenţă a continuat, conducerea societăţii proprietare a punţii cerând CL Sfântu-Gheorghe „copia Hotărârii CL prin care s-a respins preluarea cu titlu gratuit a punţii de peste râul Olt” şi, totodată, „documentul întocmit privind examinarea situaţiei de fapt referitoare la punte”. Răspunsul a venit tot de la primarul Antal, care recunoaşte că, de fapt, „cererea a fost analizată de către aparatul propriu de specialitate al primarului”, menţinându-şi, în acelaşi timp, poziţia faţă de existenţa punţii: „Nu este oportună iniţierea unui proiect de hotărâre privind preluarea unui bun ce prezintă un pericol iminent pentru siguranţa cetăţenilor. Această acţiune ar reprezenta o propunere iresponsabilă din partea primarului. (…)”.
Puntea de peste Olt, ce face legătura între două mari cartiere ale oraşului, este traversată zilnic de sute de oameni, de la elevi la muncitori, şi chiar la vârstnicii care îşi au grădinile (şi astea o problemă pentru primarul deloc sărac) pe malul râului Olt.

Şase întrebări pe adresa primarului udemerist Antal Arpad

Analizând situaţia dată şi afl ând de la proiectantul punţii, Tikosi Erno, că, de fapt, reabilitarea ei ar costa doar 600.000 de lei, o sumă ce nu ar pune în difi cultate bugetul local din moment ce ea reprezintă exact cuantumul pentru o ediţie a Zilelor oraşului Sfântu- Gheorghe (desfăşurate chiar în această perioadă), nu putem să nu ne punem câteva întrebări, desigur retorice, dar care au o strânsă legătură cu buna credinţă, sau mai bine spus cu lipsa ei, de care dă dovadă, după primul, şi al doilea primar post-decembrist al municipiului reşedinţă a Covasnei: 1. Are cunoştinţă primarul Antal Arpad de faptul că podul mare de la Gară, aşa dezafectat cum se prezintă astăzi, este singura legătură a oraşului cu cartierul amintit de la ieşirea spre Braşov? Veşnica scuză a polgarmesterului (zicem aşa pentru că e primar numai pentru unii) cum că acela, afl ându-se pe DN 12, trebuie reabilitat de CNADR nu stă în picioare, devreme ce lobby pentru autonomia teritorială pe criterii etnice a inexistentului ţinut secuiesc ştie să facă, dar pentru repararea acestui pod vital pentru întreaga zonă, din oraşul pe care-l conduce, prost zicem noi, nu e în stare; 2. CÂND are de gând Antal Arpad să construiască un nou pod rutier şi pietonal în Sfântu-Gheorghe, că placa asta e la fel de uzată ca şi mandatul său, deşi e doar la jumătate? Nu credem, ci ştim sigur că lumea, maghiari şi români deopotrivă, s-a săturat de proiectele domniei sale cu privire la multe aspecte din oraş, dar mai ales la problema podurilor de la Gară (cel mare şi încă nedărâmat de vreme, dar şi cel mic şi dezafectat de trecerea anilor). Până una-alta, în ce priveşte această chestiune proiectele domnului primar or fi doar prin sertare şi cu siguranţă în conferinţele de presă, că, s-a observat în cei doi ani, la texte se pricepe foarte bine, mai ales atunci când „trebuie” să creeze încă niţel de tensiune interetnică; 3. Cât a costat bugetul public absolut nenecesara schimbare a bordurilor din centrul municipiului Sfântu-Gheorghe şi care au fost fi rmele care au executat lucrările?; 4. Care este motivul real din cauza căruia îşi doreşte, cu atâta ardoare, terenurile Armatei Române din municipiu? Lăsând gargara la o parte, nu cumva acela că îl stresează teribil „forţele de ocupaţie româneşti în zonă”?; 5. De ce refuză domnul primar Antal, cu atâta uşurinţă, un bun care i se cedează gratuit în folosul comunităţii oraşului Sfântu-Gheorghe şi care, dacă ar benefi cia de o minimă investiţie, ar deveni în continuare - rapid, nu peste cinci ani - util sutelor de cetăţeni ce umblă zilnic pe-acolo, pe jos şi nu cu Audi-ul, asemenea importantei sale persoane?; 6. (ca s-o scurtăm, deşi întrebări mai sunt multe, multe) Când are de gând domnul Antal Arpad, încă primar al municipiului Sfântu-Gheorghe, să mai facă câte ceva concret, fără interese, şi pentru cetăţeanul de rând locuitor al acestui rămas în urmă oraş în care UDMR-ul se luptă, potrivit predecesorului său Albert Almos, să menţină echilibrul etnic…?