Răspunsul UDMR adresat lui Izsak Balazs / Autonomia nu este obligatorie conform dreptului internaţional

Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.220, 17.06.2014

UDMR a postat pe site-ul său răspunsul către Izsak Balazs. După cum se ştie, conducătorul CNS a cerut adoptarea unei poziţii de către vicepremierul Kelemen Hunor, care ocupă şi funcţia de preşedinte al UDMR, după ce Victor Ponta a declarat în răspunsul său la petiţia CNS că nimic nu prevede asigurarea autonomiei teritoriale a Pământului Secuiesc. În răspunsul UDMR, formulat către Izsak Balazs, se clarifică următoarele: cert este că nu există un acord internaţional care să prevadă, în mod obligatoriu, autonomia, cu putere juridică şi cu sancţiuni, pentru statele semnatare şi cele participante la ratificare. UDMR îşi exprimă însă speranţa că în lipsa obligaţiei juridice internaţionale şi autohtone, obiectivele comunităţii maghiare din România pot fi obţinute prin intermediul dialogului social, în care să fie implicată societatea majoritară.
În răspunsul acordat lui Izsak Balazs, UDMR subliniază faptul că în programul său figurează, din anul 1993, autonomia, ca obiectiv, lucru de care nu se delimitează nici după 25 de ani. În ceea ce priveşte răspunsul premierului către CNS, Victor Ponta nu s-a consultat în această problemă cu UDMR, deoarece premierul nu are obligaţii procedurale, în sensul de a purta medieri cu partenerii de coaliţie despre toate scrisorile sale expediate.
UDMR prezintă: programul guvernamental reprezintă obiectul unor negocieri în orice coaliţie guvernamentală şi nu s-a întâmplat niciodată şi probabil că nu se va întâmpla nici de acum încolo ca acesta să fie pe deplin identic cu programul UDMR, indiferent cât de mult am dori acest lucru. În pofida acestui fapt au fost realizate numeroase puncte din cadrul programului UDMR - se menţionează în scrisoarea de răspuns, potrivit căreia există puncte ale programului care pot fi realizate mai uşor sau mai greu. Printre punctele care pot fi realizate mai greu se numără şi autonomia, faţă de care mai există o puternică opoziţie. UDMR există ca să continue dialogul cu societatea şi cu clasa politică românească, chiar dacă acest dialog întâmpină piedici din când în când sau nu se acordă răspunsuri care pot fi acceptate. Acest lucru nu înseamnă faptul că UDMR a renunţat la principiile şi la obiectivele sale - se menţionează în scrisoare.
UDMR constată ca şi un fapt: numeroase recomandări şi rapoarte ale Uniunii Europene, diferite documente nu prevăd obligaţia statelor - obligaţie care poate fi interpretată şi din punct de vedere juridic - ca sub povara sancţiunilor să se asigure şi autonomia teritorială şi tocmai din această cauză statele membre ale Uniunii Europene le consideră normative după propriile lor puncte de vedere sau le omit în totalitate. Asigurarea autonomiei ar fi în primul rând o obligaţie morală pentru România. Acest lucru este confirmat şi de proclamaţia de la Alba-Iulia, deşi nici aceasta nu are putere legislativă. Clasa politică şi societatea României mai au de îndeplinit multe sarcini, iar UDMR are sarcina ca atribuţiile maghiarilor din Transilvania să se extindă şi sentimentul lor de siguranţă să se permanentizeze - se menţionează în scrisoarea de răspuns.
UDMR subliniază totodată faptul că atunci când cineva formulează ceva păgubos în privinţa Pământului Secuiesc, atunci poate obstrucţiona acest lucru punând în aplicare ponderea sa comunitară şi politică. Se mai menţionează: în proiectul de modificare a constituţiei a fost inclusă acea propunere a UDMR potrivit căreia în cazul reorganizării regiunilor trebuie să se ţină cont de legăturile istorice şi culturale, iar actualul acord al coaliţiei cuprinde acea prevedere potrivit căreia în această problemă nu poate fi adoptată o decizie fără acordul UDMR.
UDMR a obţinut parteneri în România şi în străinătate pentru obţinerea drepturilor comunitare şi a autodeterminării comunitare, parteneri care pot influenţa guvernul român prin poziţiile lor, în urma informării lor de către UE. În politica internaţională a fost întotdeauna o temă controversată ideea dacă minorităţii în cauză trebuie asigurate drepturi comunitare sau drepturi individuale - se menţionează în scrisoare, în care se mai subliniază: Începând de la înfiinţare, UDMR luptă cu consecvenţă pentru drepturile colective, deoarece acestea li se cuvin minorităţii maghiare indigene din Transilvania.
UDMR speră că în calitate de lider comunitar, în latura politică sau cea civilă, scopul este acelaşi: propăşirea comunitară, siguranţă materială, autodeterminarea în formele sale diferite, autoguvernări eficiente, utilizarea liberă şi deplină a limbii noastre materne, un învăţământ de calitate la toate nivelurile, biserici maghiare puternice şi durabile. UDMR speră că în lipsa obligaţiei juridice internaţionale şi din ţară, vom recunoaşte cu toţii singura cale care conduce la aceste aspecte, cale care nu este uşoară: calea dialogului întregii societăţi, dialog purtat cu implicarea societăţii majoritare - se menţionează în scrisoarea de răspuns, adresată lui Izsak Balazs.