Resfinţirea bisericilor ortodoxe din Dobolii de Jos şi Aita-Medie
dr. Ioan Lăcătuşu
În ziua de 25 octombrie 2009, o frumoasă zi de toamnă, pe meleagurile judeţului Covasna, în două comunităţi parohiale ortodoxe - Dobolii de Jos şi Aita-Medie (foto) - s-a încrustat pe răbojul istoriei locale, acelaşi eveniment deosebit: terminarea lucrărilor de reparaţii a bisericilor parohiale şi resfi nţirea locaşurilor de cult de către IPS Arhiepiscop Ioan Selejan. Amândouă parohiile menţionate au o istorie îndelungată, au cunoscut acelaşi proces de asimilare a credincioşilor români ortodocşi, dar şi aceeaşi vrednicie a credincioşilor rămaşi statornici lângă Biserica strămoşească. Biserica „Sfântul Dumitru” din Dobolii de Jos a fost construită în anul 1895, iar biserica „Sfântul Gheorghe” din Aita-Medie în anul 1903 - ambele pe locurile celor vechi din lemn. Biserica din Dobolii de Jos a fost pictată în anul 1987 de către pictorul V. Munteanu, iar cea din Aita- Medie este pictată de Petru Schipor în 1999, din iniţiativa, cu binecuvântarea şi cu sprijinul fi nanciar al IPS Ioan Selejan. Lucrările de reparaţii ale bisericii din Dobolii de Jos au fost executate cu sprijinul fi nanciar al credincioşilor şi al autorităţilor locale, prin grija preotului paroh Vlasie Damian, iar cele de la biserica din Aita-Medie, din fondurile fraţilor Gheorghe şi Petru Şimon, fii ai satului, prin grija preotului Iustin Gârleanu. Pe timpul executării lucrărilor, cele două şantiere au fost vizitate în numeroase ocazii de către IPS Ioan, care a îndrumat îndeaproape meşterii constructori.
La Dobolii de Jos, IPS Ioan, însoţit de părintele protopop Ioan Bercu şi preoţi din parohiile învecinate din judeţele Covasna şi Braşov, a săvârşit Sfânta Liturghie Arhierească, iar la Aita- Medie slujba Acatistului Mântuitorului Iisus Hristos - şi în ambele parohii, după rânduială, sfi nţirea apei şi binecuvântarea lucrărilor de reparaţii interioare şi exterioare. Atât la Dobolii de Jos, cât şi la Aita-Medie, alături şi împreună cu credincioşii din localităţile amintite, au participat numeroşi enoriaşi din aşezările învecinate şi din Braşov, primarii comunelor Ilieni şi Aita- Mare, reprezentanţi ai autorităţilor judeţene - Inspectoratului Judeţean de Poliţie Covasna, Garnizoanei Militare Sfântu-Gheorghe, Arhivelor Naţionale Covasna şi ai societăţii civile. Aceste importante evenimente din viaţa celor două comunităţi s-au încheiat cu agape creştine, care s-au constituit în adevărate prilejuri de manifestare a solidarităţii şi a trăirii în comuniune, în duhul păcii şi al bunei înţelegeri.
Pentru toţi participanţii, realul folos duhovnicesc a fost acela reprezentat prin cuvintele de învăţătură rostite de Vlădica Ioan. Pornind de la actualizarea învăţămintelor ce se desprind din Cuvântul Evangheliei Sfântului Apostol Luca despre vindecarea demonizatului, IPS Ioan a reliefat specifi cul credinţei creştine, care ne arată calea, dar nu ne impune, cu forţa, nici binele, nici răul, despre păcatele tinereţii şi ale bătrâneţii, dintre care cel mai mare fi ind păcatul deznădejdii, despre războiul nevăzut al duhurilor, dar şi despre războiul dintre noi şi din noi şi despre necesitatea ajutorării celor afl aţi în nevoinţă şi a bunei convieţuiri interetnice şi pluriconfesionale.
IPS Ioan a mulţumit celor care au contribuit la efectuarea lucrărilor de reparaţii şi a felicitat preoţii parohi şi membrii consiliilor parohiale pentru jertfa lor. Aşa cum arată cele două biserici astăzi, cu certitudine că şi înaintaşii - ctitorii şi binefăcătorii lor - s-ar bucura, ştiut fi ind că imaginea unei biserici redă cu fi delitate imaginea comunităţii respective. Biserica - locul cel mai profund al întâlnirii noastre cu Dumnezeu - este, în acelaşi timp, spaţiul sacru unde s-au botezat, cununat şi prohodit, odată cu trecerea la cele veşnice, bunii şi străbunii noştri, care îşi duc somnul de veci în cimitirele din preajmă. Aceasta este încărcătura simbolică şi zestrea spirituală care ne îndeamnă mereu să veghem la existenţa prin veacuri a acestor „scări către Dumnezeu” şi, în acelaşi timp, redute ale identităţii noastre româneşti pe aceste meleaguri.

Adaugă comentariu nou