Reunirea statelor româneşti, discutată la Sfântu-Gheorghe

Interviu cu studentul Cristian David din Bucureşti, unul dintre organizatorii Proiectului „Şcoala de Cultură şi Afi rmare Românească” al Platformei Civice „Acţiunea 2012”
În perioada 24-26 februarie 2012, municipiul reşedinţă al judeţului Covasna, Sfântu-Gheorghe, a fost gazda unei noi etape a Proiectului „Şcoala de Cultură şi Afi rmare Românească” al Platformei Civice „Acţiunea 2012”, militantă a reunirii cât mai rapide a celor două state româneşti, despărţite vremelnic de Râul Prut. În cele trei zile petrecute la Sfântu-Gheorghe, cei 33 de tineri basarabeni şi cei doi români, au văzut la faţa locului care sunt realităţile cu care se confruntă, zi de zi, românii din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. Apoi, în timpul dezbaterilor, prelegeri despre identitate şi reunirea celor două state româneşti le-au ţinut preşedintele Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu, directorul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, prof. univ. dr. Radu Baltasiu, şi preşedintele Institutului „Fraţii Golescu” pentru Relaţii cu Românii din Străinătate, av. Mihai Nicolae.
- Domnule Cristian David, cu ce ocazie, cu ce gânduri la Sfântu- Gheorghe?
- Platforma Civică „Acţiunea 2012” este o reuniune de asociaţii nonguvernamentale şi grupuri de iniţiativă care-şi propune apropierea românilor de pe cele două maluri ale Prutului, cu scopul final de reunire într-un singur stat. Ne-am întâlnit la Sfântu-Gheorghe, aici, în centrul Ţării, pentru a da posibilitatea reprezentanţilor din teritoriu să participe la această reuniune. Au venit tineri, reprezentanţi ai asociaţiilor de studenţi basarabeni, din Iaşi, Târgu-Mureş, Cluj, Bucureşti, Suceava, Galaţi, Craiova… Datorită disponibilităţii pe care am găsit-o aici am ales ca punct de întâlnire reşedinţa judeţului Covasna, Sfântu-Gheorghe, şi astfel ne-am cazat la Grupul Şcolar „Constantin Brâncuşi”. Din activităţile pe care le-am desfăşurat au fost, în primul rând, cele legate de obiectivele pe care ni le propunem în cadrul acestei platforme civice, am definit o organizare internă a platformei şi, de asemenea, am luat în discuţie acţiunile pe care le vom duce la bun sfârşit în acest an, acţiuni care pentru noi tind să devină tradiţionale; de exemplu: sărbătorirea zilei de 27 martie - Unirea Basarabiei cu România în 1918, ziua de 1 Decembrie - Ziua Naţională, pe care o sărbătorim în fiecare an şi la Alba-Iulia, şi la Chişinău, prin manifestaţii publice.
- Când a luat fiinţă Platforma Civică „Acţiunea 2012”?
- Platforma vine ca o continuare a unor activităţi care au început în anul 2006, a unor campanii. Ea a luat fiinţă ca şi structură în 2011, din necesitatea de a duce acţiunile noastre la un alt nivel.
- De ce această denumire? De ce 2012?
- Anul 2012 este legat de împlinirea a 200 de ani de la prima cedare a Basarabiei, de la primul rapt teritorial, în 1812, în urma păcii de la Bucureşti, între Imperiul Otoman şi Imperiul Ţarist. Atunci, Basarabia a fost pentru prima dată îndepărtată din trupul Moldovei şi trecută în administraţia rusească. De atunci au urmat 200 ani în care, cu excepţia perioadei interbelice, Moldova s-a aflat, într-o formă sau alta, sub ocupaţie rusă, apoi sovietică, iar la ora actuală post-ocupaţie comunistă.
- Când credeţi că poporul român va reuşi să se reunească într-o singură Ţară, România?
- Suntem oameni realişti, însă în acelaşi timp nu vrem să fim încă o generaţie de sacrificiu, care aşteaptă de la cei care au rămas să facă faptele istorice pentru neamul românesc. Prin urmare, obiectivul pe care ni-l propunem dorim să-l atingem într-un orizont de ani de 5-10 ani, nu mai mult. Pentru că lucrurile pe care nu ţi le propui să le faci într-un orizont tangibil tind să se transforme în nişte idealuri pur şi simplu scriptice.
- Credeţi că există o deschidere reală pentru aceasta pe ambele maluri ale Prutului?
- Sunt conştient că, dacă s-ar face un sondaj de opinie, probabil rezultatele ar fi covârşitoare în favoarea României. În Basarabia, situaţia este mai dificilă, acolo şi realităţile istorice au fost altele. Decapitarea intelectualităţii şi românităţii, practic, nu aveau cum să nu lase urme. Dar există semnale puternice cu privire la revigorarea şi renaşterea spiritului românesc. În ultimii ani, pentru cei care şi-au dorit să observe realităţile de dincolo de Prut, cred că au fost suficient de multe semnale pozitive atât din partea tineretului, cât şi din partea unor militanţi cu state mai vechi. Oricine ştie că imnul Republicii Moldova este „Limba noastră” a lui Mateevici, tricolorul flutură la Chişinău cu stema Moldovei, toate lucrurile astea au fost făcute de o generaţie, acum e rândul nostru să facem următorul pas.
- Cunoaşteţi realităţile cu care se confruntă românii din inima Ţării, din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş? Aţi făcut cumva o paralelă între problemele românilor de aici şi cele ale românilor de dincolo de Prut?
- Sigur. Problemele românilor din Harghita, Covasna şi Mureş, din această entitate inexistentă intitulată de unii ţinutul secuiesc, sunt binecunoscute celor care au atenţie pentru spiritul şi sufletul românesc. Prin amabilitatea doamnei directoare Rodica Pârvan şi a domnului Ioan Lăcătuşu am aflat mai multe detalii statistice ale realităţii de zi cu zi. Atât aici, cât şi dincolo de Prut o mare parte a problemelor vine din partea autorităţilor de stat sau, mai bine zis, a dezinteresului lor faţă de spiritul naţional, faţă de patriotism şi aspectele ce decurg din acest sentiment. Multe lucruri se pot, însă, schimba printr-o politică, pe termen mediu şi lung, coerentă a Statului Român. Din păcate, deocamdată la noi se aplică politica şantajului, iar din urma acestui gen de politică românii de aici nu au decât de suferit de zeci de ani.
- Credeţi că români din Ţară ar putea veni în ajutorul celor de aici în vederea prevenirii unei eventuale realizări a autonomiei teritoriale pe criterii etnice, dacă Statul Român va continua să nu ia măsurile de reimpunere a autorităţii sale în această zonă?
- Din nefericire, s-au făcut nişte paşi destul de importanţi şi de o oarecare gravitate, paşi în legătură cu care românii nu au fost realmente informaţi. Consider că, printr-o mai bună informare a populaţiei, s-ar putea pune presiune inclusiv pe factorul politic cu privire la situaţia din această zonă. Politicienii şi-au permis să facă toate aceste compromisuri pentru că au fost lăsaţi în pace şi fiindcă aceste fapte nu au fost clar scoase în evidenţă de nişte voci credibile. Din păcate, preluarea mesajului patriotic de către nişte forţe văzute ca fiind extremiste, sau cu o exprimare extremistă, au compromis, în mare parte, şi pentru o bună perioadă de timp, aceste idealuri naţionale. Cred că e timpul să se ridice nişte voci noi, credibile, care să vorbească pe o altă tonalitate despre problema românilor din Basarabia şi a românilor din Harghita şi Covasna.

Categorie: