Revista Presei Maghiare

Centrul European de Studii Covasna - Harghita

Prefectul atacă / Împotriva drapelului secuiesc,

Prefectul Sebastian Cucu se judecă în legătură cu drapelul secuiesc donat Consiliului Judeţean Covasna. Cel care a făcut donaţia, Kulcsar Terza Jozsef, a primit ieri, prin poştă, citaţia de la Tribunalul Judeţean Covasna. Kulcsar ne-a declarat că prefectul judeţului Covasna a cerut în contencios administrativ anularea contractului de donaţie şi a hotărârii de consiliu prin care a fost acceptată donaţia. Prefectul cere, de asemenea, ca preşedintele consiliului judeţean să fie obligat să îndepărteze drapelul din sala de consiliu. Prefectul a intentat procesul personal împotriva lui Kulcsar Terza Jozsef. În luna aprilie, Sebastian Cucu a somat autoguvernarea judeţeană să-şi retragă hotărârea privind acceptarea donaţiei. În opinia sa, arborarea drapelului aşa-numitului Pământ Secuiesc este ilegală. Expresia de Pământ Secuiesc apare de şapte ori în scrisoare, de fiecare dată cu litere mici, în ghilimele şi însoţită de sintagma aşa-numitul. Potrivit prefectului, drapelul în cauză a fost adoptat de Consiliul Judeţean Harghita ca drapel propriu al judeţului şi, ca atare, acesta nu poate fi drapelul Pământului Secuiesc. Într-o explicaţie ulterioară, mai menţionează că drapelul judeţului Harghita nu este unul oficial, deoarece prefectul de acolo a atacat hotărârea. În măsura în care nu ar fi vorba despre drapelul judeţului Harghita, ci despre drapelul Pământului Secuiesc, arborarea acestuia în sala de şedinţe contravine legii care reglementează simbolurile naţionale ale României - argumentează prefectul. În afara drapelului UE şi al României, este interzisă arborarea altor simboluri - mai adaugă prefectul. Este adevărat că membrii comunităţii naţionale minoritare îşi pot arbora propriile drapele, însă doar pe perioada anumitor manifestări, nicidecum cu caracter permanent - continuă Cucu.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.822, 15.06.2016;
Semnează: Szekeres Attila

Politica românească bizantină anulează nu numai trecutul / Istoria noastră în banca acuzaţilor

O metodă eficientă a dezangvinizării unei naţiuni sau a unui grup etnic este strădania privării lor de amintiri şi de identitate. Un astfel de exemplu este aşa-numitul proces al drapelului secuiesc în România şi la Strasbourg, la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Oricât de ciudat ar părea, administraţia publică orădeană a fost în stare să intenteze proces împotriva unuia dintre simbolurile istoriei transilvane, mai exact a drapelului istoric al Pământului Secuiesc. Deşi falsificarea istoriei a devenit, după Trianon, o practică în ţările înconjurătoare, o astfel de procedură nu a mai avut loc nicăieri până acum. În 18 iunie 2014, europarlamentarul Tokes Laszlo s-a încumetat să arboreze pe balconul biroului său din Oradea drapelul secuilor. Acel simbol pe care îl folosesc, alături de cele proprii, şi Parlamentul ungar, şi multe dintre aşezările noastre. Instanţa română a considerat că acest simbol al secuimii este atât de periculos încât a declanşat un proces care a trenat doi ani, după care l-a pedepsit pe autor, Tokes Laszlo, printr-o sentinţă definitivă. Procedura a fost iniţiată nu de dictatura ceauşistă, ci de un stat membru UE, apărător fervent al drepturilor românilor din Moldova. Castelul Dracula din Bran este într-o stare extraordinară. A fost reabilitat, însă statul român nu vrea să-l cumpere, deşi constituie o atracţie turistică însemnată. Politica românească bizantină anulează nu numai istoria, ci şi simplul interes material şi propăşirea maghiarilor-secui, adică a contribuabililor din România. Nu se ştie dacă demararea procesului drapelului este motivată de teamă sau de invidie. În orice caz, faptul că procesul aşteaptă o sentinţă la Strasbourg spune câte ceva şi despre starea UE. O instanţă internaţională trebuie să se pronunţe în cazul unui simbol istoric, care deranjează privirea administraţiei publice româneşti.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 114, 15.06.2016;
Semnează: Wodianer-Nemessuri Zoltan

Cui îi dăunează prefectul?

Politica românească bizantină anulează nu numai trecutul / Istoria noastră în banca acuzaţilor,

Pe prefect îl trec fiorii dacă are de-a face cu vreo hotărâre maghiară şi capătă o stare anxioasă dacă pe masa lui ajung decizii legate de drapelul secuiesc, de Pământul Secuiesc. Porneşte de îndată la atac şi ar anula, ar mătura de pe masă orice are menirea de a legitima ideea că noi suntem acasă pe aceste meleaguri. Este indubitabil că aceasta este principala sa preocupare. Sub masca respectării legii, atât el cât şi colegii săi îşi petrec o bună parte din program lucrând la dispariţia inscripţiilor maghiare şi a drapelelor secuieşti. Dacă ar fi posibil, ar exila până şi cuvântul maghiar. Prefectul judeţului Covasna nici nu prea este interesat de alte lucruri. La conferinţele de presă organizate cu chiu, cu vai reiese că nu dispune nici măcar de date superficiale despre probleme importante. Nu ştie care este situaţia retrocedării pământurilor, care este dimensiunea pagubelor provocate de animalele sălbatice. A enumerat câte fraude electorale au avut loc în timpul alegerilor, dar nu a putut oferi amănunte de fond. Strigă în gura mare că din cauza unei epidemii de scarlatină va fi închisă o grădiniţă, pentru ca mai apoi să reiasă că abia există câţiva copii bolnavi. Nu este preocupat de problemele cotidiene. El are o sarcină mai mare: să obstrucţioneze, de exemplu, finalizarea noii pieţe a oraşului Sfântu-Gheorghe, amenajarea colinei sub formă de balaur, chiar şi cu preţul ridicolului. Dacă nu este destul de eficientă alarmarea cu serviciile secrete şi cu ministerul apărării, intentează proces pentru accesul cu autoturismele. El are acest drept, i se cuvine acest lucru… Nu este uşor să supraveghezi vigilent ca nu cumva pe undeva să apară un drapel secuiesc, inscripţia Kozseghaza. Trebuie urmărită orice hotărâre adoptată, cine ştie ce au ascuns consilierii autoguvernamentali care dau dovadă de exces de zel. Fiecare hârtie reprezintă un pericol şi, ca atare, trebuie să apere România şi unitatea acesteia. Sebastian Cucu, care în calitate de jurist al instituţiei, a fost perfecţionat ani de-a rândul pentru această sarcină, a făcut faţă eroic. Investind timp şi energie, luptă împotriva aşa-numitului Pământ Secuiesc, luptă cu locuitorii acestuia, cu aleşii, însă nici nu îi trece prin cap să-i ceară explicaţii şefului de la protecţia consumatorului, cunoscut pentru abuzurile sale. El este unul dintre cei mai zeloşi colegi în marea luptă. Întrebarea este ce sens au toate acestea? Ce pericol reprezintă câteva drapele şi inscripţii maghiare şi cui îi dăunează intonarea imnului ungar sau a celui secuiesc? România va fi mai puţin importantă? Puterea guvernului va scădea? De-a lungul istoriei s-a adeverit în nenumărate rânduri că încălcarea sistematică a drepturilor nu face altceva decât să amplifice opoziţia. Clovnii care promovează naţionalismul dospit ne pot provoca o stare generală proastă, însă le fac rău în primul rând patriei şi naţiunii lor.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.823, 16.06.2016
Semnează: Farkas Reka

Kincses Elod la Bruxelles: Nu se poate renunţa la autonomia Transilvaniei

Nu se poate renunţa la autonomia Transilvaniei, deoarece, dacă nu va fi autonomie, maghiarimea împinsă în situaţie minoritară nu va putea dăinui pe termen lung - a declarat avocatul Kincses Elod, cu ocazia prezentării celei de-a doua ediţii în limba engleză a volumului său intitulat Martie cel negru de la Târgu-Mureş, care a avut loc marţi, la Institutul Balassi de la Bruxelles. Potrivit autorului, autonomia înseamnă: pe lângă respectarea hotarelor ţării, faptul că o anumită minoritate va obţine, în cadrul hotarelor, dreptul să dăinuiască şi să se simte bine pe propriul pământ natal. Maghiarimea din Transilvania aplică, în momentul de faţă, o autoapărare justă, care trebuie recunoscută şi susţinută - a adăugat avocatul. Kincses Elod a precizat: în condiţiile crizei imigranţilor, factorii decizionali occidentali cu greu pot fi determinaţi să înţeleagă că există minorităţi naţionale deasupra cărora hotarele au fost strămutate. Situaţia acestor comunităţi naţionale ar trebui analizată şi interesele lor ar trebui validate într-un alt mod - a opinat avocatul. Referitor la situaţia maghiarimii din România, Kincses a menţionat: marea problemă este indiferenţa ce persistă în rândul maghiarimii din cauza insuccesului reprezentării intereselor. Această indiferenţă ar trebui eliminată ca să reuşim să luptăm cu succes pentru autonomie, pentru dăinuirea şi drepturile noastre - a subliniat Kincses Elod. Acesta a precizat: în ultimii doi ani, situaţia minorităţii maghiare s-a înrăutăţit în mod clar. Comunitatea etnică ce numără un milion şi jumătate de membri, respectiv cauza acesteia nu pot fi măturate sub preş nici dacă Bruxelles-ul nu este dispus să se ocupe de drepturile minorităţilor naţionale indigene - a adăugat Kincses. În cadrul discuţiilor care au însoţit prezentarea de carte, Boris Kalnoky, corespondentul de la Budapesta al publicaţiei conservatoare Die Welt din Germania, a precizat: opinia publică germană nu cunoaşte problema minorităţii maghiare şi nici cauza aspiraţiei la autonomie. În cazul ţărilor europene occidentale există pericolul că, dacă maghiarii adoptă poziţie pentru susţinerea propriilor drepturi, aspiraţiile lor sunt acuzate imediat de naţionalism - a adăugat jurnalistul. În opinia sa, maghiarii ar trebui să se solidarizeze cu minoritatea germană din Transilvania ca să-şi poate valida mai bine interesele, iar în loc de autocompătimire, să atragă atenţia la nivel internaţional - prin acţiuni spectaculoase - asupra lor şi a propriilor lor aspiraţii.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.829, 23.06.2016;

Legea privind drapelul creează conflict

Şedinţa ordinară a Comisiei de Monitorizare a Congresului Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei va avea loc în 28 iunie, pe ordinea de zi a acesteia fiind fixată şi petiţia formulată de patru primari de pe Pământul Secuiesc cu privire la cazul drapelului secuiesc - a atras atenţia Izsak Balazs, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), într-o scrisoare deschisă adresată lui Kelemen Hunor. Se pare că la şedinţă, punctul de vedere al maghiarilor nu va fi reprezentat de nimeni, deoarece părerile privind reglementarea incriminată sunt împărţite. Izsak accentuează faptul că cei patru primari solicită verificări în baza punctului de vedere al CNS, cu privire la recent adoptata lege privind drapelele. Primarii apreciază că legea privind drapelele, adoptată de Camera Deputaţilor, este inacceptabilă pentru comunitatea secuiască deoarece este una restrictivă. Klarik Laszlo a declarat ieri că nu va participa la şedinţa Comisiei de Monitorizare, care va avea loc săptămâna viitoare, deoarece nu a fost invitat, iar în lipsa unei invitaţii nu poate lua cuvântul şi nu îşi poate exprima opinia. Totodată, opinia UDMR diferă de cea a CNS în ceea ce priveşte legea drapelului, reprezentanţii uniunii au votat această lege, însă nu oferă niciun sprijin pentru cazul drapelului secuiesc, ci ar rezolva doar problema drapelelor locale şi judeţene. Klarik a obiectat faptul că nimeni nu a iniţiat o dezbatere de fond cu el şi nu este de acord nici cu propunerea CNS de a solicita un control al comisiei de control al Consiliului Europei la faţa locului. De ani de zile insist asupra dezbaterilor, a creării unui consens, pentru a exista un minim naţional unitar, pe care să îl reprezentăm cu toţii. Fără acest lucru nu doar că fiecare încercare a noastră va eşua, ci mai devreme sau mai târziu va crea un efect invers, şi partenerii noştri internaţionali nu vor lua în serios propunerile noastre - a declarat Klarik.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.831, 25.06.2016
Semnează: Farkas Reka

Prefectul ar vrea să meargă cu maşina până la intrarea principală

Faptul că prefectul de Covasna se poate plimba cu maşina în noua piaţă centrală din Sfântu-Gheorghe şi nu se mulţumeşte cu parcarea amenajată la o distanţă de câţiva metri de clădirea instituţiei, a generat revoltă. Am observat că în spatele sediului prefecturii a apărut o nouă intrare. L-am întrebat pe prefect dacă ar reprezenta aceasta o soluţie. Răspunzând solicitării noastre, Sebastian Cucu a precizat ferm că înfiinţarea intrării din spate nu este o soluţie. Pe de altă parte, garajul este închiriat de către instituţie de la proprietarul acestuia. Prefectul a adăugat că pentru autovehiculele instituţiei trebuie asigurată o cale de acces până la intrarea principală. Nu pentru că şi-ar dori el acest lucru, ci pentru că aşa prevede legea - a precizat Sebastian Cucu. În urma unor îndelungi procese, terenul din spatele clădirii care găzduieşte consiliul judeţean şi prefectura a fost restituit către moştenitorul familiei Fogolyan. Szotyori Nagy Aron a deschis peretele garajului din spate şi a amenajat o ieşire spre strada Varadi Jozsef, în vecinătatea biroului sucursalei Automobil Clubul Român. Răspunzând solicitării noastre, proprietarul Szotyori Nagy Aron a precizat: prefectura închiriază garajul pentru un singur automobil. El a amplasat indicatorul cu inscripţia Garaj Prefectură, dat fiind faptul că maşinile parcate blochează mereu intrarea. Potrivit planului urbanistic zonal, întocmit de administraţia locală din Sfântu-Gheorghe, Parcul Elisabeta ar urma să se extindă şi deasupra pieţei centrale recent amenajate, adică până în faţa clădirii în care funcţionează sediul consiliului judeţean şi cel al prefecturii. Conform planului, pe spaţiul respectiv ar urma să fie construită o colină sub formă de balaur. Prefectul însă a intentat un proces, pe care l-a şi câştigat. Prefectul vrea să meargă cu maşina până la intrarea principală. Recent, primăria a asigurat - pentru autovehiculele instituţiei - o cale de acces prin piaţa centrală, indicatorul care interzice accesul precizând că excepţie face instituţia prefectului. (Există de altfel un indicator similar şi în strada Korosi Csoma Sandor, în faţa fostei clădiri a poliţiei judeţene, unde se termină circulaţia pe ambele sensuri. Se găseşte şi acolo o excepţie: Serviciului Român de Informaţii i se permite să circule pe contrasens).
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.834, 29.06.2016
Semnează: Szekeres Attila

Intentează proces pentru drepturile lingvistice

Mişcarea Angajamentului Civil a demarat o serie de proceduri împotriva primăriei Târgu-Mureş şi a instituţiilor subordonate acesteia, din cauza aplicării deficitare sau a refuzării aplicării normelor privind utilizarea limbii materne - a comunicat Szigeti Eniko, directorul executiv al organizaţiei civile. Organizaţia a făcut o sesizare la consiliul pentru combaterea discriminării pentru anunţarea de către primărie a unor posturi vacante, în cazul cărora cunoaşterea limbii maghiare ar fi trebuit să fie stabilită ca o condiţie, însă acest lucru nu a fost făcut. Organizaţia s-a adresat tot consiliului în cazul a 35 de grădiniţe şi şcoli mixte, unde informaţiile de interes public sunt afişate doar în limba română, ceea ce lezează drepturile elevilor maghiari. Vor demara o procedură şi din cauza politicii privind personalul, aplicată de poliţia locală aflată în subordinea autoguvernării oraşului Târgu-Mureş. Există puţini poliţişti locali cunoscători ai limbii maghiare, instituţia nerespectând bilingvismul nici în privinţa inscripţionărilor. CEMO a extins urmărirea validării drepturilor privind utilizarea limbii materne şi asupra judeţului Mureş. Szigeti Eniko a declarat că în paralel cu procesele strategice din România, în curs de derulare, se vor adresa şi curţii europene pentru drepturile omului cu sediul la Strasbourg, în problema indicatoarelor de străzi din oraşul Târgu-Mureş.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.838, 04.07.2016

Patrioţii secui au fost puşi în libertate!

Serviciul Naţional de Apărare a Drepturilor (NJSZ, www.njsz.hu) salută faptul că patrioţii HVIM-işti secui Beke Istvan şi Szocs Zoltan - acuzaţi de terorism, printr-o procedură-simulacru, de către procuratura română - au fost puşi în libertate la data de 1 iulie 2016 . DIICOT îi acuză - în lipsa unor dovezi şi printr-o procedură menită a fi un proces-simulacru antimaghiar - că ar fi intenţionat să detoneze o bombă artizanală la parada militară care urma să aibă loc în piaţa centrală din Târgu-Secuiesc, cu ocazia zilei naţionale române. Rechizitoriul de 70 de pagini, depus la 19 mai, este plin de aspecte antimaghiare şi inepţii juridice. În cadrul procedurii-simulacru - care urmăreşte intimidarea şi defăimarea poporului maghiar transilvan care luptă pentru autodeterminarea sa - au fost lezate în special prezumţia de nevinovăţie, dreptul la apărare şi cerinţa unei proceduri cinstite. Serviciul Naţional de Apărare a Drepturilor este preocupat în mod deosebit, încă din primul moment, de cazul celor doi patrioţi secui care, potrivit standardelor juridice internaţionale, sunt clar deţinuţi politici. Declarăm ferm că încetarea cât mai urgentă a procedurii este motivată. În locul acestor proceduri-simulacru, antimaghiare, statul român ar trebui mai degrabă să fie preocupat de asigurarea validării drepturilor individuale şi comunitare ale poporului maghiar transilvan - care este grav privat de drepturi în momentul de faţă - după model european (ex.: Tirolul de Sud, Ţara Bascilor) şi conform normelor juridice în vigoare, în strânsă colaborare cu acesta, cu statul ungar şi cu organismele internaţionale responsabile de garantarea drepturilor omului (UE, ONU, Consiliul Europei). Dr. Gaudi-Nagy Tamas, administratorul Serviciului Naţional de Apărare a Drepturilor
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 127, 05.07.2016

Ziua Libertăţii Secuieşti / CNS a câştigat procesul

Răspuns la raportul din umbră

În data de 30 iunie, CNMT a trimis raportul din umbră întocmit împreună cu CNS pe marginea aplicării în România a Chartei Europene a Limbilor Minoritare şi Regionale, în legătură cu care guvernul român trimisese al doilea raport al său la începutul anului. Întocmirea raportului din umbră a fost semnalată la începutul lunii aprilie de către CNMT, la comisia de control a Consiliului Europei. Membrii Comisiei au efectuat în luna mai o vizită în România, însă contrar practicii generale, nu s-au adresat tuturor organizaţiilor care întocmesc raporturi din umbră. Documentul de 70 de pagini, redactat în limba engleză, face o analiză amănunţită a aplicării în România a articolelor 9 şi 10 ale chartei limbii (referitoare la utilizarea limbii în justiţie şi în administraţie) - informează biroul de presă al CNMT. Pe lângă prezentarea cadrului juridic, raportul include observaţii despre modul în care autorităţile aplică dispoziţiile referitoare la drepturile lingvistice, după care prezintă studii de caz. Acestea din urmă servesc la a le demonstra specialiştilor CE că în domeniul utilizării limbilor minoritare nu există un cadru bine gândit, bazat pe norme de aplicare clare, pe posibilităţi de sancţionare şi pe un buget central. Lipsa acestui cadru permite apariţia unor manifestări antiminoritare ale autorităţilor, dat fiind faptul că în multe cazuri, autorităţile nu apără, ci lezează aceste drepturi. Prima semnalare la raportul din umbră trimis membrilor comisiei de control, a sosit din partea lui Vesna Crnic Grotic, preşedinta comisiei de specialişti a chartei limbilor, care a informat CNMT că potrivit chartei limbilor, raportul poate fi luat în considerare la şedinţa din luna noiembrie a comisiei de monitorizare, cu ocazia analizării raportului din România. Raportul din umbră a fost realizat de Toro Tibor, profesor la universitatea Sapientia, şi de Arus Zsolt. În timpul elaborării raportului au ţinut permanent legătura cu reprezentanţii organizaţiilor care au elaborat alte rapoarte din umbră: Szigeti Eniko, conducătoarea CEMO, şi Bethlendi Andras, activist civil al Mişcării Musai-Muszaj.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.839, 05.07.2016

Organizatorii demonstraţiei din 10 martie, de la Târgu-Mureş, au câştigat definitiv procesul împotriva primarului oraşului, Dorin Florea. Curtea de Apel a stabilit că edilul nu putea interzice demonstraţia anunţată de CNS - a informat varianta online a publicaţiei Kronika. În opinia lui Kincses Elod, reprezentantul juridic al CNS, primarul oraşului Târgu-Mureş a procedat ilegal atunci când a ignorat prevederile legii privind întrunirile şi nu a avizat demonstraţia din 10 martie, anunţată pentru anii 2016 şi 2017. Primarul, prefectul judeţului Mureş şi presa de limbă română care a relatat despre caz au informat că este vorba despre o acţiune neautorizată, iar jandarmeria, bazându-se pe acest lucru, a aplicat amenda - a reamintit avocatul. Înainte de evenimentul din 10 martie, Izsak Balazs şi colegul său avocat i-au prezentat personal comandantului de jandarmi, Iulius Cenan, prevederile legii privind întrunirile şi tot lui i-au prezentat şi sentinţa în primă instanţă. Este culmea nesimţirii ca jandarmeria să ceară lista celor care ajută la menţinerea ordinii, iar după demonstraţia desfăşurată fără tulburarea ordinii publice să îi amendeze, şi încă în calitate de organizatori - a arătat Kincses. Mai mult decât atât, jandarmeria nu a verificat dacă la manifestare au fost prezenţi toţi cei 50 de voluntari care s-au oferit. A reieşit că din diferite motive, şase persoane nu au participat la demonstraţie, însă tot au fost amendate. În urma sentinţei definitive care le dă dreptate organizatorilor, CNS aşteaptă cu speranţă procesele intentate jandarmeriei de către participanţii amendaţi.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.840, 06.07.2016;

Colina sub formă de balaur, nudă,

În cursul zilei de ieri a fost demontat gardul protector din zona nefinalizată a pieţei centrale din Sfântu-Gheorghe - din faţa consiliului judeţean şi a prefecturii. După cum a informat viceprimarul Sztakics Eva, gardul este proprietatea executantului lucrărilor din piaţa centrală, iar pentru că firma şi-a terminat lucrul, va lua gardul. Din informaţiile pe care le deţinem, firma a fost însă amendată de inspectoratul naţional pentru construcţii, acesta fiind de fapt motivul pentru care gardul de sârmă a fost demontat. De asemenea, terenul a fost tasat într-atât încât zona din spatele consiliului judeţean să poată fi accesată cu autoturismul, prin gangul de sub imobil. De altfel, prefectul cere să existe acces cu autoturismul. Proiectul colinei sub formă de balaur a fost atacat de prefect şi în contencios administrativ, şi în instanţă. Autoguvernarea i-a permis prefecturii accesul cu autoturismul prin piaţa centrală, însă prefectul nu şi-a retras acţiunea, ca urmare, procesul continuă.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.843, 09.07.2016
Semnează: Demeter J. Ildiko

De mult nu mai este vorba despre planul urbanistic, ci despre o luptă politică / Rămâne sau nu balaurul?

Sebastian Cucu ar muta iniţiativa colinei sub formă de balaur din faţa prefecturii. În opinia prefectului, prezenţa unei grămezi de pământ în faţa sediilor prefecturii şi consiliului judeţean este inadecvată. Primăria Sfântu-Gheorghe nu se pripeşte. Populăm din ce în ce mai bine noua piaţă centrală din Sfântu-Gheorghe: cu manifestări în aer liber, plimbări, mers pe bicicletă, jocuri. Pentru a o putea stăpâni pe deplin, transformarea spaţiului din faţa prefecturii într-o zonă verde este indispensabilă. Firma executantă i-a predat de curând autoguvernării din Sfântu-Gheorghe spaţiul în discuţie, însă din cauza piedicilor sistematice, nu este posibilă deocamdată nicio intervenţie. Autoguvernarea va continua disputa juridică cu prefectura până când va primi autorizaţiile definitive pentru extinderea parcului - se arată în comunicatul de ieri al instituţiei. Conform planului urbanistic, grămada de pământ a fost adusă în centru pentru amenajarea unei Coline sub formă de balaur. În 2015, după ce au trecut luni bune de când au votat planul -, consilierii locali români au realizat că această Colină nu are altă funcţionalitate decât aceea de a masca statuia de bronz a unificatorului de naţiune, Mihai Viteazul. Acest aspect este cel puţin îndoielnic, deoarece sunt slabe şanse ca intenţia să fi fost aceea ca pământul dus în zonă să fie ridicat la un asemenea nivel încât să mascheze statuia. Indiferent - zice-se - de acest lucru, prefectul şi-a adus aminte că în astfel de cazuri, ar fi trebuit - conform legii - solicitat aviz şi din partea ministerului apărării şi a serviciului secret, fapt omis, ce-i drept, de către autoguvernare - care a invocat faptul că nu a mai solicitat aşa ceva în nicio altă situaţie. După ce prefectul a atacat hotărârea în cauză, aceasta a fost - de jure - suspendată. Pentru a evita judecarea în instanţă, care ar fi durat probabil mai mulţi ani, primăria Sfântu-Gheorghe a retras hotărârea şi a luat de la început procedura de avizare. Cu ocazia dezbaterii publice de la finele lunii martie, organizaţiile româneşti au reluat placa şi au acuzat conducerea oraşului de intenţii de mascare a statuii, de asemenea, au pomenit de izbucnirea unui conflict etnic în cazul nemodificării planului. Deşi s-au adresat instituţiilor desemnate de către prefect, în vederea obţinerii avizelor, acestea au răspuns fie evaziv, fie nu la obiect. Deocamdată, câştigătorul războiului psihologic pare să fie prefectul, cel care, în calitate de persoană numită, evaluează deciziile organismelor alese şi, practic, face ce vrea. Autorul machetei pieţei, Damokos Csaba, este de părere că vorbim despre o cauză pierdută, chiar şi numai pentru faptul că nu mai este de mult vorba despre plan urbanistic, despre estetic, despre artă; totul a căpătat o conotaţie politică.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 132, 12.07.2016
Semnează: Erdely Andras
Târgu-Secuiesc / Şi drapelul oraşului trebuie înlăturat

Curtea de Apel Braşov a adoptat o sentinţă definitivă în legătură cu necesitatea îndepărtării drapelelor secuieşti din faţa fostei şcoli de aprozi din Târgu-Secuiesc. Drapelele sunt încă la locul lor, însă primarul Bokor Tibor a primit ieri un ultimatum în legătură cu îndepărtarea drapelelor. După cum a informat ieri edilul oraşului, Curtea de Apel i-a respins în 6 iulie contestaţia pe care o depusese în calitate de pârât în legătură cu drapelul oraşului. Sentinţa definitivă îl obligă pe primarul oraşului breslelor să îndepărteze de pe clădirea primăriei şi pe de alte terenuri publice drapelul adoptat oficial de către oraş. Dan Tănasă ameninţă pe blogul său că în zilele următoare va verifica dacă Bokor Tibor s-a conformat aceste somaţii, iar în caz contrar, va cere sancţionarea acestuia. Primarul a mai comunicat că şi prefectul a pus beţe-n roate. Prefectul Sebastian Cucu trebuie să îşi dea acordul în legătură cu proiectul de drapel al oraşului, pentru ca acesta să fie adoptat de către guvern. În zadar a respectat fosta autoguvernare toate punctele legii referitoare la acest lucru şi a adoptat drapelul oraşului în mod legal, pentru că deocamdată nu poate fi folosit. În următoarea fază, vor trimite o adresă către prefectură, în care vor cere analizarea amănunţită a documentelor anexate şi verificarea legalităţii acestora.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.847, 14.07.2016
Semnează: Iochom Istvan

Retrocedarea bunurilor confesionale / Cer sprijinul Washingtonului

Delegaţia UDMR le cere membrilor Congresului de la Washington sprijin în vederea reluării problemei retrocedării imobilelor confesionale şi comunitare naţionalizate din România. Mai mulţi membri influenţi ai congresului au asigurat delegaţia că vor sprijini soluţionarea problemei privind retrocedarea. Parlamentarul Korodi Attila şi secretarul de probleme externe al UDMR, Vincze Lorant, preşedintele FUEN, au informat, în organizarea Fundaţiei Maghiare pentru Drepturile Omului cu sediul la New York (HHRF), birourile delegaţiilor congresului în legătură cu evoluţia procesului de retrocedare a imobilelor confesionale şi comunitare, împotmolit de mai mulţi ani. Ei au arătat că procesul de retrocedare a fost în totalitate stopat. Comisia responsabilă adoptă pe rând decizii împotriva bisericilor istorice maghiare. Biserica reformată a fost privată din nou de Colegiul Szekely Miko, membrii comisiei de retrocedare au fost condamnaţi la închisoare. A fost respinsă şi retrocedarea clădirii Batthyaneum din Alba-Iulia, confiscată bisericii romano-catolice. În opinia lui Vincze Lorant, statul român încearcă să minimalizeze regresul existent în procesul retrocedării imobilelor confesionale, în timp ce prezintă drept ideală situaţia minorităţilor din România. Le cerem partenerilor noştri americani să îi ceară explicaţii României în legătură cu respectarea obligaţiilor şi să urmărească cu atenţie evoluţia situaţiei minorităţilor. Congresul american a cerut anul trecut şi în legea bugetului urgentarea retrocedării imobilelor din România. Departamentul de stat de la Washington ar trebui să obţină valabilitatea celor cuprinse în lege - a formulat preşedintele FUEN. În opinia lui Korodi Attila, maghiarii din România simt că după aderarea ţării lor la UE, atenţia Europei Occidentale şi a SUA s-a diminuat în direcţia problemelor juridice fundamentale şi a minorităţilor, deşi mai există o serie de probleme nesoluţionate. Potrivit lui Hamos Laszlo, preşedintele HHRF, mai mulţi congresmeni sunt foarte obligaţi faţă de soluţionarea problemelor legate de retrocedare, mai ales republicanul influent Andu Harris şi democratul Marcy Kaptur, care au promis sprijin şi aplicarea instrumentelor de care dispune congresul, în interesul soluţionării retrocedării imobilelor din România.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.848, 15.07.2016;

Ziua Libertăţii Secuieşti / CNS va demara organizarea demonstraţiei din anul 2017

CNS va organiza şi în anul 2017, la Târgu-Mureş, demonstraţia şi festivitatea dedicate zilei libertăţii secuieşti, iar acestea nu vor fi din nou declarate la primăria din Târgu-Mureş - a declarat pentru Agenţia MTI, Izsak Balazs, preşedintele CNS, după şedinţa de vineri, de la Sfântu-Gheorghe, a comisiei permanente a consiliului. Preşedintele CNS s-a referit la faptul că în martie 2015, au declarat la primăria oraşului Târgu-Mureş atât festivitatea şi demonstraţia din anul 2016, cât şi pe cele din 2017, iar o sentinţă judecătorească definitivă a confirmat poziţia CNS conform căreia primarul a luat la cunoştinţă de declararea evenimentului. Izsak Balazs a declarat că acţiunea de protest va fi de actualitate în primăvara anului 2017, deoarece premierul a declarat că reorganizarea administrativă continuă după alegeri, iar guvernele nu au elaborat încă un proiect de regionalizare prin care să nu se dorească asimilarea Pământului Secuiesc într-o regiune mai mare, majoritar românească.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.850, 18.07.2016

Tabără etnică în Trei Scaune / Împreună-diferit

Tabăra multiculturală a fost organizată şi anul acesta în Trei Scaune, cu participarea reprezentanţilor a 8 comunităţi naţionale minoritare din România. Cu sprijinul Departamentului pentru Relaţii Interetnice, Asociaţia Alteris din Sfântu-Gheorghe şi-a desfăşurat majoritatea activităţilor la Pensiunea Teglas din Bicfalău. În tabără au fost prezente 36 de persoane, iar elevii de gimnaziu au fost însoţiţi şi de supraveghetori. Au venit turci din Constanţa, lipoveni din Ghindăreşti, tătari din Valul lui Traian, greci din Brăila, şvabi şi bulgari din judeţul Timiş, evrei din Cobor din judeţul Braşov şi secui din Ciuc - ne-a informat Victor Sibianu, organizator principal, preşedintele asociaţiei. Scopul taberei coordonate de psihologul Brassai Laszlo este cunoaşterea reciprocă a membrilor comunităţilor naţionale care trăiesc în minoritate, renunţarea la prejudecăţi şi apropierea reciprocă. Participanţii au sosit duminica trecută şi au plecat ieri.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.849, 16.07.2016;
Semnează: Szekeres Attila

Să nu mai persecute simbolurile secuieşti! / Zi de rugăciune pentru autonomie

Dacă în toamna anului 2015 au fost iluminate hotarele Pământului Secuiesc, anul acesta, Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) insistă asupra unei solidarizări similare în cadrul unei zile de rugăciune şi asupra aprinderii focurilor de veghe, pentru a le da de ştire Bucureştiilor şi lumii întregi că nu vor permite nici dezmembrarea, nici asimilarea Pământului Secuiesc. În cadrul şedinţei sale de la Sfântu-Gheorghe, Comisia Permanentă a CNS a adoptat propunerea de a le adresa bisericilor istorice apelul de a anunţa, în 30 octombrie, la nivelul întregului Bazin Carpatic, o zi de rugăciune pentru autonomie. Răspunzând solicitării noastre, preşedintele Consiliului Secuiesc scaunul Sepsi, Gazda Zoltan, ne-a declarat că în conformitate cu decizia Comisiei Permanente, manifestarea mai de amploare a CNS de anul acesta, ar urma să fie organizată tot în ultima săptămână a lunii octombrie. La nivelul Bazinului Carpatic ar urma să aibă loc o zi de rugăciune pentru autonomia teritorială a Pământului Secuiesc. Sperăm că se vor angrena toate confesiunile, bisericile istorice maghiare. Scopul nostru este să ne rugăm unitar, peste tot, pentru autonomie - a subliniat Gazda. Preşedintele Consiliului Secuiesc scaunul Sepsi a spus că rugăciunea comună poare fi organizată fie în cadrul unei manifestări în aer liber, fie în fiecare biserică în parte. Dacă ziua de rugăciune va putea fi organizată în 30 octombrie, tot atunci vor fi aprinse, seara, şi focurile de veghe. De această dată nu vor mai fi iluminate hotarele Pământului Secuiesc, ci vor fi aprinse focuri de veghe în toate aşezările de pe Pământul Secuiesc. Am dori să extindem acest moment în Bazinul Carpatic, pentru că foarte multe aşezări au localităţi înfrăţite şi sperăm că se vor angrena şi ele şi vor aprinde focuri de veghe pentru obţinerea autonomiei teritoriale a Pământului Secuiesc - a explicat Gazda Zoltan. În cadrul şedinţei de la Sfântu-Gheorghe, Comisia Permanentă a CNS a adoptat mai multe hotărâri. De asemenea, a somat autorităţile române să renunţe la persecutarea simbolurilor secuimii.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 137, 19.07.2016;
Semnează: Kiss Edit

CNS cere hotărâri proautonomiste

Comisia Permanentă a CNS le-a cerut noilor autoguvernări de pe Pământul Secuiesc - create după alegerile din luna iunie - să adopte hotărârile proautonomiste propuse de CNS dacă nu au făcut-o până acum. Din cele 153 de autoguvernări de pe Pământul Secuiesc, 62 au răspuns apelului CNS. Aceste consilii şi-au exprimat prin hotărâri de consiliu cerinţa autonomistă comunitară reprezentată de ei. Ele au exprimat ideea că doresc să aparţină unei singure unităţi administrative care poartă denumirea de Pământ Secuiesc, pentru care legea să garanteze autonomia şi pe teritoriul căreia, pe lângă limba statului, să fie oficială şi limba maghiară. CNS le cere autoguvernărilor care nu au adoptat încă hotărârile să nu considere definitorii declaraţiile lansate împotriva hotărârilor de către însărcinaţii de pe Pământul Secuiesc ai guvernului român, prefecţii. Potrivit consiliului, hotărârile pot demonstra că poziţia autoguvernărilor secuilor este contrară cu cea a puterii centrale în problema organizării administrative. Comisia permanentă a CNS le-a cerut în scris primarilor şi autoguvernărilor de pe Pământul Secuiesc să-i adreseze o petiţie comisiei de monitoring a Congresului Local şi Regional al Consiliului Europei în legătură cu legea privind drapelul român.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.850, 18.07.2016

Aspiraţii legate de autodeterminare

Nu a fost lipsită de contradicţii acea discuţie care a avut ca temă centrală amplificarea conştiinţei regionale europene şi prezentarea diferitelor aspiraţii. Invitaţii, reprezentanţi ai Alianţei Liberale Europene, au vorbit despre prezentul şi viitorul Europei, din prisma situaţiei naţiunii lor. Aşa cum a declarat moderatorul, Sandor Krisztina: în mare parte au luat cuvântul persoane care ar dori ca Uniunea să devină Europa regiunilor, cu autonomii în interiorul statelor naţionale, cu aspiraţii legate de independenţă, dar în acelaşi timp ar dori o Europă mai puternică şi mai unitară. În timpul prezenţei pe podium, Gunther Dauwen, directorul Alianţei Libere Europene (EFA), a purtat tricoul cu inscripţia Szekerland under construction, dorind astfel să semnalizeze faptul că nu suntem singuri şi numeroase regiuni ale Europei se străduiesc să obţină o independenţă mai mare. În opinia lui, brexit-ul va urgenta aceste procese, cel puţin în Marea Britanie. Trebuie construită o Europă bazată pe autodeterminarea naţiunilor şi trebuie să se acorde o atenţie mai mare nu numai comunităţilor care dispun de stat-mamă, ci şi vocii popoarelor etnice care nu dispun de stat. Ca şi răspuns la globalism, în Europa populismul se află în curs de amplificare, ceea ce este extrem de periculos - a constatat Jose Maria Extebarria, membru al comisiei de externe din cadrul Partidului Naţional Basc. Identităţile locale europene se amplifică, ceea ce poate fi un lucru bun, dar trebuie avute în vedere unele provocări cu care statele nu se pot confrunta singure şi tocmai din această cauză este nevoie de o Europă mai puternică - a declarat el. Bascii sprijină cerinţele secuilor, în cazul în care statul român se aşteaptă la loialitate din partea cetăţenilor, atunci trebuie să recunoască legitimitatea aşteptărilor comunităţii maghiare. Ne mai avertizează asupra faptului că pentru obţinerea scopurilor noastre, colaborarea forţelor politice maghiare, lupta consecventă sunt indispensabile. Trebuie folosite toate instrumentele pentru ca în cadrul diferitelor forumuri să putem prezenta încălcările de drepturi. Joanie Willett, profesor universitar din Cornwall din Marea Britanie, a povestit despre procesul trezirii la conştiinţa comunitară a propriei sale naţiuni. După închiderea minelor, pentru regiunea ajunsă în sărăcie calea de ieşire a reprezentat-o sprijinul UE. Au putut accesa fonduri însemnate, au obţinut autonomie, au avut propriile instituţii şi au devenit mai transparenţi şi la Londra. Nu şi-au atins în totalitate scopurile. Guvernul britanic le recunoaşte instituţiile, dar nu doreşte să îi recunoască ca şi naţiune independentă, deşi în anul 2014 CE i-a acceptat ca şi comunitate naţională. În opinia sa, prin intermediul consolidării identităţii culturale pot fi validate mult mai bine şi interesele economice. Pablo Nuevo Lopez, jurist spaniol, a subliniat la începutul discursului său că situaţia comunităţii maghiare diferă de cea a catalanilor sau a bascilor, dat fiind faptul că graniţele Spaniei nu s-au schimbat în ultimii 400 de ani, în timp ce acest lucru s-a întâmplat în nenumărate rânduri în Europa Centrală şi de Răsărit, în ultimii 400 de ani. Provocările europene necesită state puternice. Indivizii ar trebui să aibă mai multe drepturi, pentru ei dezvoltarea ar trebui să fie mai accesibilă, iar acest lucru este posibil numai dacă în cadrul UE se asigură drepturi fundamentale pentru toţi cetăţenii. Harold Amann, referent de presă în cadrul Partidului din Bavaria care luptă pentru independenţa Bavariei, a declarat că statele mari nu sunt potrivite pentru realizarea democraţiei, au aspiraţii imperiale. Acest lucru este constatat şi în Germania şi tocmai din această cauză ar dori să se separe. El a numit drept păcat uniformizarea culturală a statelor naţionale, aspiraţiile trebuie să vizeze crearea Europei regiunilor, ca deciziile să fie adoptate la un nivel cât mai scăzut. Este nevoie de o colaborare lipsită de garduri şi de ziduri. Europa poate deveni puternică dacă funcţionează ca şi alianţă a unor ţări puternice, a unor naţiuni puternice şi a unor regiuni puternice - a declarat Szilagyi Zsolt, preşedintele PPMT. Nu va exista o Europă puternică dacă o naţiune doreşte să îşi realizeze propria libertate prin intermediul asupririi celeilalte naţiuni, el referindu-se la situaţia din România. Naţiunea română nu va deveni mai puternică dacă neagă dreptul secuilor şi al maghiarilor la autodeterminare şi dacă prin intermediul organizaţiilor represive şi al serviciilor secrete îi persecută pe cei care doresc să beneficieze de libertate, de decizie, de libertatea autodeterminării, prin intermediul organizării unor manifestări - a formulat el. O comunitate maghiară autonomă, puternică, un Pământ Secuiesc care dispune de un parlament ar avea drept rezultat o Românie şi o Europă mai puternice. Dorim pace, securitate, bunăstare şi înţelegere între români şi maghiari, dar nu dorim să dispărem pe de harta Europei. Un indice al modernităţii politice a României este faptul în ce măsură se poate discuta despre aspiraţiile privind autodeterminarea secuiască. Faptul că parlamentul român a acordat în ultimii 90 de ani doar 15 minute acestei probleme, arată că această ţară este incapabilă să se înnoiască. Responsabilitatea Uniunii este să sprijine statele membre în procesul reînnoirii - a subliniat Szilagyi Zsolt.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.853, 21.07.2016;
Semnează: Farkas Reka

Deschiderea Universităţii de Vară şi a Taberei de studenţi / Căutarea drumului în Europa

Viaţa staţiunii Băile-Tuşnad a devenit efervescentă pentru câteva zile, unii au venit să se distreze, iar conferenţiarii caută o confirmare a ideii că Am fost, suntem şi vom fii acasă în Europa. Deschiderea oficială anunţată pentru orele 10 a început cu o întârziere de jumătate de oră, iar la masa discuţiilor s-au aşezat fondatorii, organizatorii şi gazdele. Potapi Arpad Janos, secretar de stat responsabil cu politica naţională, a declarat că în ultimii 26 de ani, Tusvanyos a devenit una din cele mai importante manifestări ale tinerilor maghiari din Bazinul Carpatic. În opinia lui Potapi, manifestarea este importantă deoarece oferă posibilitatea purtării de discuţii, este locul naşterii unor proiecte care ulterior au devenit realitate. El a amintit ca exemplu sprijinul în domeniul educaţiei, legea privind statutul, norma juridică care asigură dubla cetăţenie şi mai multe articole ale legii fundamentale. El a spus că începând din anul 2010, 850 de mii de persoane au solicitat cetăţenia ungară şi 780 de mii de persoane au depus jurământul. El a mai afirmat că începând din anul 2014, sprijinirea dăinuirii pe pământul natal a devenit un lucru prioritar în politica naţională a guvernului ungar. Un prim astfel de program a fost în Voivodina, cu un fond de sprijin de 50 de miliarde de forinţi. Ei sunt conştienţi de faptul că familiile, comunităţile maghiare trebuie să se consolideze din punct de vedere economic şi copiii trebuie să aibă un viitor acasă. A menţionat că printre sarcinile cele mai importante se numără migraţia şi scăderea demografică. Nemeth Zsolt, preşedintele comisiei parlamentare ungare pe probleme externe, unul din iniţiatorii Universităţii de Vară de la Balvanyos, a vorbit despre mesajul denumirii ediţiei din anul acesta. Am fost acasă în Europa, identitatea noastră europeană poate părea o certitudine dar nu este, mai ales acum după ieşirea britanicilor. Există din ce în ce mai multe voci radicale şi în Ungaria. Ei consideră că identitatea noastră este europeană, că suntem solidari cu popoarele europene şi că această cultură a noastră este comună. În opinia lui Nemeth Zsolt, în sistemul instituţional european se poate observa o criză profundă, iar printre răspunsurile la această problemă se numără şi răspunsul ungar. Suntem acasă în Europa, nu avem nevoie de lecţii, ce înseamnă europenismul şi ca atare avem dreptul de a nu fi de acord cu curentele europene dominatoare - a declarat politicianul din Ungaria. Criza de acum se află în legătură cu migraţia, cu ameninţarea teroristă, care fac parte în mod dramatic din viaţa noastră de zi cu zi. Comisia Europeană oferă răspunsuri nepotrivite la aceste provocări şi avem dreptul de a spune nu la toate acestea. Partea finală a denumirii manifestării, Vom fii acasă în Europa, nu înseamnă faptul că dispunem de imagine de viitor în Europa, faptul că ştim cum trebuie să arate Europa, ce loc are regiunea noastră în Europa şi care le este locul comunităţilor minoritare maghiare. În zilele care urmează conferenţiarii vor căuta răspunsuri la aceste întrebări - a declarat el. Tarnok Maria, preşedintele curatoriului Fundaţiei Pro Minoritate, organizator principal, a oferit informaţii practice celor prezenţi şi a spus că există două locaţii noi, cum ar fi cafeneaua Janos Pannonius, unde sunt aşteptaţi iubitorii de literatură, şi Cortul Kriza Janos, unde sunt aşteptaţi iubitorii muzicii populare. Toro T. Tibor, vicepreşedintele CNMT, i-a salutat pe cetăţenii liberi ai Republicii Tusvanyos, spunând că suntem acasă în Tusvanyos, pe Pământul Secuiesc, în Transilvania, în Bazinul Carpatic şi în Europa. Toro s-a referit la problemele importante: ar fi important de adăugat ceva la ideea transilvanismului, dat fiind faptul că viitorul maghiarilor din Transilvania are legătură cu cel al românilor, trebuie găsită calea comună, este nevoie de o schimbare de paradigmă, deoarece încercările de până acum au eşuat. Potrivit speranţelor sale, universitatea liberă din acest an poate contribui la acest lucru. Sandor Krisztina, preşedintele executiv al CNMT, a răspuns în calitate de organizator acelor politicieni români care nu au acceptat invitaţiile. Suntem acasă şi vom fii acasă în Transilvania. Conferenţiari români au fost invitaţi la toate expunerile politice şi regretă că nu am ajuns în situaţia ca aceştia să poată participa fără să fie stigmatizaţi de către presa bucureşteană. Mai există multe lucruri de făcut în această privinţă, mai există multe întrebări la care ediţia din acest an a universităţii caută răspunsuri. Trebuie să fim pregătiţi, trebuie să ştim care este imaginea noastră de viitor şi ce anume dorim să obţinem - a spus el. Albert Tibor, primarul staţiunii Băile-Tuşnad, a declarat că am primit Pământul Secuiesc de la strămoşii noştri ca să îl păstrăm şi să dăm mai departe viitoarelor generaţii. Nu dorim altceva decât să trăim ca şi minorităţile din zona mai occidentală.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.853, 21.07.2016
Semnează: Farkas Reka

Autodeterminarea regiunilor, viitorul Europei

În prima zi a ediţiei a 27-a a taberei Tusvanyos, la cortul principal, denumit după numele lui Lorincz Csaba, au fost susţinute expuneri sub titlul Ce fel de Europă ne-o dorim?, respectiv despre autodeterminarea naţiunilor. La cortul Banffy Miklos a avut loc un forum sub titlul Identitate europeană în transformare, în oglinda migraţiei. David Campanale, corespondentul din Londra al BBC, a încercat să argumenteze, prin exemple biblice, că creştinismul ar putea deveni limba comună a Europei, însă a invocat şi o zicală engleză, potrivit căreia gardul puternic reprezintă baza celor mai bune relaţii de vecinătate. Takacs Szabolcs, secretar de stat pentru afaceri europene al Oficiului Premierului, l-a citat pe unul din fondatorii Uniunii Europene, Robert Schuman: democraţia va fi una creştină, ori nu va fi. Takacs Szabolcs a arătat: poate fi remarcată existenţa unei linii de ruptură între ţările membre fondatoare şi elita politică din Europa Centrală. Nemeth Zsolt, preşedintele comisiei pentru probleme externe a Parlamentului Ungar, a menţionat: gardul ridicat la graniţa sudică a demonstrat că este funcţional, acesta constituind baza ideii pazei europene de frontieră (deşi nu prea se recunoaşte acest lucru). Politicianul a arătat: ideea privind Europa creştină nu este o noţiune religioasă, aceasta ar trebui percepută ca fiind o punte de legătură care este clădită, dintr-o parte, de biserica creştină, iar din cealaltă parte, de politica europeană. Peter Krajnak, secretar de stat în ministerul educaţiei din Slovacia, susţine că creştinismul ar trebui să se manifeste şi în viaţa politică, o obligaţie fundamentală a politicianului creştin ar fi întrajutorarea nevoiaşilor. În cadrul discuţiilor susţinute pe marginea intensificării la nivel european a conştiinţei regionale, Gunther Dauwen, director de partid al Alianţei Libere Europene (EFA), a arătat: mai multe regiuni din Europa insistă să-şi obţină o autonomie mai mare, mai mult de atât, aspiră la independenţă. Acest lucru poate fi sesizat şi pe Pământul Secuiesc - a spus politicianul -, confirmându-şi constatarea prin tricoul cu inscripţia Pământul Secuiesc, în proces de dezvoltare, purtat de el. Szilagyi Zsolt, preşedintele PPMT, a apreciat: Uniunea Europeană ar trebui să recunoască faptul că, prin edificarea regiunilor, vom deveni cu toţii mai puternici. Întrebat fiind, Szilagyi a menţionat: România este un regim centralizat de jecmănire, unde se fură 24 milioane de euro din preţul fiecărui kilometru de autostradă, motiv pentru care ei luptă pentru autonomia regiunilor istorice. La cortul Banffy Miklos nu au mai venit jumătate din invitaţi, ca urmare, discuţiile purtate sub titlul Identitate europeană în transformare, în oglinda migraţiei au devenit puţin cam lipsite de conţinut în pofida importanţei pe care o prezenta tema respectivă. Andrej Cus, parlamentar sub culorile Partidului Democrat din Slovenia, plictisit de prea multe generalităţi, a adus un exemplu concret: pe parcursul războiului din Slovenia de Sud, Slovenia a acceptat 70.000 de refugiaţi, majoritatea lor fiind bosniaci. Aceştia au schimbat societatea, politica socială, sistemul educaţional, viaţa culturală şi sportivă. Construiesc moschee, derulează activităţi de misionariat, se ajunge treptat în situaţia în care ei îi vor integra pe sloveni - a spus politicianul. Vă asigur că refugiaţii nu intenţionează deloc să se întoarcă acasă, însă este clar şi faptul că Slovenia nu mai supravieţuieşte unui astfel de potop - a reflectat Andrej Cus asupra viitorului.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 139, 21.07.2016
Semnează: Erdely Andras

Viitorul Pământului Secuiesc / Este nevoie de încredere şi colaborare

În cadrul discuţiilor purtate ieri, la Tusvanyos, sub titlul Autoguvernările locale de pe Pământul Secuiesc, după alegeri, Demeter Szilard, analist la Fundaţia Szazadveg, le-a adresat, în calitate de moderator, liderilor autoguvernamentali invitaţi, întrebări pe marginea a două tematici: La ce ne putem aştepta după alegerile parlamentare din toamnă? şi Dispun sau nu autoguvernările de pe Pământul Secuiesc de strategii de dezvoltare economică, socială şi culturală, care să poată fi incluse într-o strategie unitară vizând Pământul Secuiesc? Au fost prezenţi: Antal Arpad, primarul din Sfântu-Gheorghe, Galfi Arpad, primarul din Odorheiu-Secuiesc, Molnar Tibor, edilul din Vlăhiţa, Nagy Zoltan, edilul din Gheorgheni, Raduly Robert, primarul din Miercurea-Ciuc, Borboly Csaba şi Tamas Sandor, edilii judeţeni din Harghita şi Covasna, Soos Zoltan, candidatul la funcţia de primar din Târgu-Mureş, şi Zakarias Zoltan, consilier local, vicepreşedintele PPMT. Antal Arpad a semnalat: în cadrilaterul Ankara-Moscova-Bruxelles-Washington, Pământul Secuiesc se află într-o situaţie geopolitică deosebit de stranie, şi tocmai din acest motiv trebuie văzut ce se va întâmpla cu el. În zilele noastre, totul este analizat din punctul de vedere al politicii de securitate. În opinia edilului, în următoarele decenii, Pământul Secuiesc va fi supus unui proces de evaluare, şi vom reuşi să ne reprezentăm interesele, dacă vom adopta o poziţie unitară şi raţională. Este nevoie de încredere şi solidaritate în acest sens. Doar în felul acesta se vor obţine rezultate. În Trei Scaune, acestea au fost realizate, a fost demonstrată forţa acestora, şi le propune şi celorlalţi. Una din provocările din următorul an o reprezintă reorganizarea administrativă. Aceasta trebuie ori împiedicată, ori făcut în aşa fel încât noua structură să fie bună şi pentru noi. O altă problemă o constituie competitivitatea Pământului Secuiesc, iar o a treia: cum răspundem hărţuirilor din partea autorităţilor, ne continuăm drumul sau batem în retragere - a explicat Antal. Tamas Sandor a precizat: alegerile locale şi cele parlamentare sunt legate între ele. Există trei nivele: local, judeţean şi naţional. Dacă lipseşte vreunul, viitorul comunităţii maghiare se poticneşte - a spus Tamas. Alegerile parlamentare trebuie întâmpinate cu solidaritate, în mod raţional şi unitar - l-a citat pe Antal. Cea mai importantă este solidaritatea comunitară, aceasta trebuie realizată în primul rând de către politicieni. Raduly Robert, primarul din Miercurea-Ciuc, a menţionat: în ultimi trei ani, prea puţine legi au fost modificate, centralizarea s-a intensificat în România. A fost modificată o singură lege, cea vizând slăbirea puterii liderilor judeţeni: preşedinţii judeţeni sunt aleşi nu în mod direct, ci unul indirect, dacă acesta nu este pe placul cuiva, poate fi schimbat prin voinţă majoritară. Pentru această centralizare deosebit de josnică era nevoie de trei scaune, dar nu de Trei Scaune condus de Tamas - a precizat Raduly -, ci de curtea de conturi, procuratură şi curtea securiştilor. În urma conlucrării acestora s-a putut realiza restabilirea, pe care oamenii nici nu au sesizat-o, acum încep să remarce acest lucru, când pe faţada sediului primăriilor nu mai figurează inscripţia Varoshaza sau Kozseghaza. Sau decide curtea securiştilor cine să fie la conducere în Miercurea-Ciuc, Gheorgheni, Sfântu-Gheorghe sau Constanţa, Braşov etc.. Un astfel de proces este în curs de derulare. Mulţi au încercat ca lipsa statului secuiesc să fie compensată prin surplusul de sarcini asumate de autoguvernări. Era o muncă deosebit de grea, având în vedere că a trebuit contracarat nu un stat român neutru, ci statul român care, din 1920 încoace, urmăreşte filozofia puterii invadatoare. El însuşi şi-a depus eforturile în acest sens timp de 11 ani. Trebuie vorbit clar despre acest lucru - a spus Raduly. Acesta a adăugat: echipa maghiară prezentă în parlament a tolerat în linişte toate acestea. Nu spune că nu au existat tentative din partea a unu sau doi oameni. Însă, când cineva era în funcţie de minister sau secretar de stat, tremura de frică când va fi luat, motiv pentru care a preferat să tacă în parlament. Nu se pune problema că n-ar mai fi şi reprezentanţi maghiari în parlamentul român, pentru că vor fi, la fel cum s-a întâmplat şi până acum. Întrebarea este dacă va fi şi când va fi un grup în parlament care să reprezinte imaginea maghiaro-seuiască - a continuat Raduly Robert. Nu atribuţii vrem să obţinem din partea statului invadator, ci vânăm funcţii. Actuala mare întrebare este dacă continuăm să ne învăluim în tăcere sau vom fi capabili să ne arătăm o nouă imagine, una puternică. În politică trebuie să se ajungă în sfârşit până acolo încât prezenţa, forţa, puterea autoguvernamentală să fie mai importante decât cele parlamentare. În tematica vizând viitorul Pământului Secuiesc, Raduly Robert a precizat: în sfera menţinerii identităţii, sunt asumate o mulţime de sarcini în plus, sunt destinate fonduri în plus în scopul contracarării puterii române invadatoare. Aspectul cel mai îngrijorător este cel privind cunoştinţele - a atras atenţia Raduly. Stăm foarte prost în această privinţă. Dacă analizăm rezultatele de la examenul de bacalaureat, vedem nu faptul că tânărul în situaţie minoritară luptă din răsputeri să se evidenţieze, ci tocmai contrariul, sistemul educaţional în limba maghiară s-a integrat în sistemul de învăţământ în limba română, iar acest lucru nu este în ordine. Una din cauzele faptului că în multe ramuri nu există forţă de muncă locală este şi aceea că există probleme cu nivelul de cunoştinţe. Salariile sunt mici în Trei Scaune deoarece concurenţa nu permite mai mult. Tamas Sandor a întrebat dacă va exista vreodată Pământ Secuiesc. Rolul reprezentanţei parlamentare este unul important - a adăugat el. Se tot aude în ultimul timp că anul viitor va fi reluată problema privind regionalizarea, actualele regiuni de dezvoltare se vor transforma în regiuni administrative, judeţele fiind desfiinţate. Este vorba de un real pericol, în special dacă se va constitui marea coaliţie. Dacă Regiunea de Dezvoltare Centru va fi transformată într-un judeţ mare, acolo procentul maghiarimii va fi de 25%. Administraţiile judeţene vor fi desfiinţate, acestea constituind cadrul instituţional care asigură funcţionarea unor ateliere spirituale maghiare. Principala sarcină a viitoarei fracţiuni parlamentare este să împiedice acest lucru, ori să influenţeze lucrurile astfel încât să-i fie bine şi Pământului Secuiesc. Trebuie să participăm la guvernare, însă acest lucru nu este un scop, ci un instrument. Scopul este ca Pământul Secuiesc să fie menţinut cel puţin în forma sa actuală, sau, dacă regionalizarea va avea loc, viitorul Pământului Secuiesc să se îndrepte în direcţia bună. Antal Arpad a subliniat: este deosebit de important să existe colaborare şi strategie. Aşa simte că trebuia mult mai mult să ne gândim şi să acţionăm împreună. Domeniile de specialitate trebuie împărţite, şi să asigure profesionişti atât învăţământul profesional, cât şi instituţiile culturale sau mediul antreprenorial. Trebuie armonizate activităţile pe Pământul Secuiesc. Problemele noastre mici le putem soluţiona aici, acasă, însă dacă nu vom asigura reprezentanţa comunitară, nu vom reuşi ca problema privind Pământul Secuiesc s-o îndreptăm în direcţia bună în următorii patru ani. Esenţa este să existe o imagine asupra viitorului. Trebuie spus clar: nu există altă soluţie, decât autonomia - a subliniat Antal Arpad.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.854, 22.07.2016;
Semnează: Szekeres Attila

Autonomie va exista doar dacă vom dori cu toţii acelaşi lucru / Este atmosfera duşmănoasă?

Situaţia maghiară în Bazinul Carpatic este nesoluţionată, există un mare regres în privinţa validării drepturilor minoritare, însă situaţia nu este lipsită de speranţe - astfel poate fi sintetizată imaginea prezentată de reprezentanţii maghiarilor din teritoriile rupte. Csoti Gyorgy, directorul Institutului de Apărare a Drepturilor Minorităţilor, a subliniat în mai multe rânduri că membrii comunităţilor maghiare ajunse în minoritate încearcă să obţină prin instrumente paşnice şi parlamentare asigurarea drepturilor lor, însă până în momentul de faţă, au puţine rezultate. El a subliniat că ar exista o singură soluţie liniştitoare: asigurarea autonomiilor pe diferite nivele. Csoti Gyorgy a sintetizat situaţia actuală aşa cum se vede ea de la Budapesta. În Slovacia, politica minoritară slovacă este brutal de discriminatorie. În Ucraina Subcarpatică, situaţia maghiarilor este diversă. Politica ucraineană se ocupă în primul rând de minoritatea rusă - zece milioane de persoane. Viitorul lor depinde în mare măsură de evoluţia situaţiei Ucrainei. Politica minoritară românească este mârşavă, mincinoasă şi făţarnică. În Voivodina există cele mai multe speranţe, autonomia culturală începe să se dezvolte şi deşi politica sârbă se străduieşte să o limiteze, aspiraţia privind obţinerea calităţii de membru UE poate aduce progrese. El a vorbit şi despre cei care nu au fost prezenţi: în Croaţia şi în Slovenia trăiesc foarte puţini maghiari şi, ca atare, se poate manifesta toleranţă faţă de ei. În Austria există un dublu etalon. În timp ce s-a luptat cu vehemenţă pentru germanii din Tirolul de Sud, nu există dispoziţie pentru asigurarea de drepturi colective maghiarilor din Burgenland. Noi trebuie să soluţionăm cauza maghiară. Europa nu consideră importantă această problemă - a declarat Pasztor Istvan, preşedintele Uniunii Maghiarilor din Voivodina (VMSZ). Fiecare trebuie să îşi îndeplinească sarcina. Guvernul ungar are un rol important, ponderea economică şi politică a Ungariei este importantă. După alegerile din aprilie, VMSZ a reuşit să obţină un rezultat prin care a putut observa rolul ei de validare a intereselor. Serbia a deschis capitolul 23 al aderării la UE, care se ocupă de justiţie şi de drepturile fundamentale şi din care face parte şi planul de acţiune privind minorităţile. Şi VMSZ a participat la elaborarea acestuia şi au fost înregistrate progrese în legătură cu angajarea proporţională a membrilor minorităţilor naţionale în sfera publică şi a societăţilor în domeniul afacerilor publice. Acest aspect este deja parte a sistemului juridic sârb. În următorii trei ani trebuie să evalueze exact situaţia şi trebuie făcut în aşa fel încât locuitorii să fie reprezentaţi proporţional în sfera publică. Sunt conştienţi de faptul că pentru asta este nevoie de specialişti maghiari, iar acest lucru poate fi realizat prin elaborarea de strategii şi prin formarea unui sistem educaţional. Situaţia nu este lipsită de probleme, însă există speranţe. Maghiarii sunt acceptaţi de către societatea sârbă. Ungaria nu este văzută drept un adversar - a declarat în final Pasztor Istvan.

Ucraina nu este stat de drept
În Ucraina nu se poate vorbi despre validarea drepturilor minorităţilor, deoarece Ucraina nu este stat de drept - a declarat Darcsi Karolina, secretara Uniunii Culturale Maghiare din Ucraina Subcarpatică. La nivel de normă juridică, lucrurile sunt în ordine, însă degeaba există legi dacă ele nu sunt aplicate, dacă nu există resurse în privinţa aplicării lor. Ea a dat ca exemplu legea electorală care a trecut prin multe schimbări. Raioanele maghiare au fost dezmembrate şi ajungerea în parlament a reprezentanţilor maghiari a devenit lipsită de şanse. În anul 2015, Porosenko a promis totul, norma juridică a fost schimbată însă nu au fost dispuşi să aplice noua lege. Situaţia este asemănătoare şi în privinţa descentralizării, în privinţa reformei în administraţie, sunt de ani de zile pe ordinea de zi. În anul 2014, parlamentul a adoptat legea privind unificarea voluntară a autoguvernărilor, însă ordonanţa de aplicare nu s-a referit la ceea ce s-a promis. Legea ucraineană a limbii este una din cele mai permisive, însă nu este pusă în aplicare. Nu există resurse, nu există un mecanism de aplicare, depinde de primari dacă o respectă sau nu, iar cei mai mulţi se tem şi nu o aplică. În mare parte este validat dublul etalon: faţă de ruşi sunt mai permisivi, maghiari sunt puţini, iar acest lucru reprezintă un mare dezavantaj în învăţământ. Constituţia garantează învăţământul în limba maternă. În perioada 2005-2012 nu se putea susţine examenul de bacalaureat în limba maghiară, ci doar în limba rusă, metoda de predare a limbii ucrainene este foarte proastă, este predată ca limbă maternă, iar copiii maghiari învaţă mai repede limba engleză decât limba ucraineană. Darcsi Karolina a vorbit şi despre aspectele pozitive. În cadrul alegerilor locale au obţinut rezultate bune şi a amintit de faptul că graţie sprijinului statului ungar, limba maghiară a devenit mai valoroasă. Mulţi ucraineni au început să o înveţe, în speranţa obţinerii de paşaport şi de sprijin economic. După cum a spus, situaţia nu este lipsită de speranţă nici la ei. Menyhart Jozsef, preşedintele Partidului Comunităţii Maghiare (MKP), a prezentat o imagine sumbră a situaţiei maghiarilor din Slovacia. Slovacizarea, migraţia amplifică pesimismul maghiarilor din Slovacia, regiunile maghiare s-au separat din punct de vedere economic, iar această slăbiciune materială a condus la o slăbiciune morală. Puterea politică a maghiarilor din Slovacia s-a divizat. MKP nu a intrat pentru a treia oară în legislativ, iar lipsa puterii lor politice a apărut şi în privinţa validării drepturilor. El a criticat Partidul Most-Hid. MKP este puternică încă în cadrul autoguvernărilor şi tocmai acolo încearcă să obţină valabilitate drepturilor lor, mai ales celor lingvistice. În 20 de ani, de la înfiinţarea Slovaciei independente, în privinţa drepturilor minoritare a fost construit un adevărat stat al lui Potemkin. Au fost acceptate toate acordurile şi prevederile internaţionale, există un tratat de bază maghiaro-slovac, există prevederi constituţionale numai că nu sunt respectate. Toate acestea sunt sabotate de stat - a declarat Menyhart Laszlo.

Cu poliţia politică împotriva revendicărilor de drepturi
Situaţia maghiarilor din România a fost schiţată de Dabis Attila, însărcinatul Consiliului Naţional Secuiesc. El a prezentat evenimentele din ultimul an ale zilei libertăţii secuieşti, piedicile, amenzile aplicate şi a concluzionat: a devenit evident că România este o ţară în care oricare autoritate publică poate interveni ca poliţie politică. România se află undeva între democraţie şi dictatură - a subliniat el. El a mai spus că CNS priveşte către instituţiile internaţionale nu ca asupra unor instrumente de exercitare a puterii, ci ca asupra unor forumuri generatoare de dialog. Este conştient de faptul că autonomia poate fi obţinută doar prin dialog, iar în cazul României a devenit evident că este nevoie de un stimulent extern pentru a fi dispusă să poarte discuţii cu propriii săi cetăţeni.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.856, 25.07.2016; Titlu: Validare a drepturilor maghiare în Bazinul Carpatic, Semnează: Farkas Reka

Condiţia primordială a cuceririi autonomiei este să vrem cu toţii acelaşi lucru şi să ne facem cunoscută această atitudine şi la nivel internaţional - a spus Kalmar Ferenc, vineri, în cadrul celei de-a 27-a ediţii a Universităţii Libere de Vară şi Taberei Studenţeşti de la Balvanyos. Comisarul ministerial responsabil cu dezvoltarea politicii de vecinătate a Ungariei a participat la dezbaterea intitulată Autonomiile noastre şi evoluţiile în planul politicii mondiale. În cadrul dezbaterii, preşedintele Institutului de Cercetare pentru Strategie Naţională, Szasz Jeno, a afirmat că Brexit-ul va duce la creşterea nivelului de apreciere a Europei Centrale şi de Est şi va urma perioada dialogului la un nivel mai înalt. Politologul catalan Marc Gafarot i Monjo, şeful cabinetului de politică externă al Partidului Convergenţa Democratică din Catalonia, i-a îndemnat pe maghiarii din România să nu utilizeze expresia minoritate, deoarece în felul acesta continuă să-şi diminueze propria importanţă. Expresia corectă ar fi comunitate naţională, deoarece 50 de milioane de oameni din uniune trăiesc într-un mediu lingvistic şi cultural diferit de cel al lor. Dacă eliminăm sloganul Uniunii Europene, Unitate în diversitate, UE s-a pierdut - a precizat politicianul, din păcate, încă tot spaniol. Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, a apreciat că este un pas înainte pozitiv faptul că judecătoria judeţului Mureş a anulat amenda pe care i-a aplicat-o jandarmeria. Este important ca oamenii să nu se teamă, pentru că, iată, nici în România nu pot fi îngrădite libertăţile fundamentale - a subliniat preşedintele CNS. Toro T. Tibor, vicepreşedinte PPMT pe probleme strategice, a spus că este un succes faptul că partidul său a reuşit să menţină chestiunea autonomiei pe ordinea de zi, iar pentru validarea acestui lucru este în continuare în căutare de parteneri strategici. Repassy Robert a atras atenţia asupra faptului că Ungaria are obligaţia constituţională de a sprijini strădaniile autonomiste ale maghiarilor de peste hotare. În opinia comisarului ministerial responsabil cu dezvoltarea politicii de vecinătate a Ungariei, Kalmar Ferenc, nu este deloc sigur că urmează o perioadă a dialogului, dimpotrivă, în Europa se consolidează politica temerii, care ar putea suspenda atenţia acordată drepturilor minorităţilor. Însărcinatul premierului, Szili Katalin, a atras atenţia asupra importanţei consensului între organizaţiile de peste hotare, pentru ca maghiarimea să nu fie, în Europa secolului al XXI-lea, parte a problemei, ci a soluţiei. Într-un mod străin de spiritul de la Tusvanyos, Szili a criticat acea parte a presei care a perceput cu nedumerire faptul că în cadrul unei discuţii iniţiate de Szili Katalin, reprezentanţii organizaţiilor politice maghiare transilvane au adoptat o declaraţie conform căreia în campania electorală din 2016 din România, nu intenţionează să dezbată între ele detaliile autonomiei. Însărcinatul premierului a sugerat că absenteismul ridicat a fost generat de presă, nu de incompetenţa politicienilor.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 141, 25.07.2016
Semnează: Erdely Andras

Tusvanyos / Să spunem nu colonizării forţate

Ieri reprezentanţii maghiarimii de peste hotare au semnat o declaraţie în care s-a stabilit că nu numai Ungaria, ci întreaga maghiarime din Bazinul Carpatic trebuie să transmită către Bruxelles mesajul că nu suntem de acord cu colonizarea forţată şi vrem ca noi să fim cei care decidem cu cine vrem să convieţuim. Unul dintre subiectele centrale ale dezbaterilor pe marginea politicii naţionale a fost migraţia, importanţa referendumului stabilit a avea loc în 2 octombrie împotriva cotelor obligatorii stabilite de Bruxelles. Documentul comun a fost prezentat de Repas Zsuzsanna, specialist în politică naţională, moderatorul dezbaterii. Prin intermediul acestui document, liderii aleşi ai maghiarimii din Bazinul Carpatic condamnă politica imigraţională greşită a UE şi colonizarea forţată. Este în curs de desfăşurare o migraţie modernă, Europa este în pericol, milioane de persoane au pornit la drum spre acest continent în speranţa unei vieţi mai bune. Europa se află în război, de la începutul crizei migraţionale a crescut numărul atentatelor teroriste. Liderii Uniunii Europene nu înţeleg încă problema, considerând că soluţia este colonizarea forţată a imigranţilor în statele membre, fără însă să se consulte cu parlamentele naţionale despre acest lucru. Birocraţii de la Bruxelles nu ar putea decide în locul nostru, avem dreptul să decidem în ceea ce priveşte viitorul nostru comun şi cu cine vrem să convieţuim - scriu liderii de peste hotare. Îi roagă pe toţi cetăţenii maghiari ca în 2 octombrie să participe la referendumul împotriva colonizării forţate. Declaraţia comună a fost susţinută de toţi liderii de peste hotare - din Transilvania, Slovacia, Ucraina Subcarpatică, Voivodina, Croaţia, Moravia - participanţi la dezbaterea privind politica naţională, în cuvântările lor toţi îndemnându-i pe maghiarii de peste hotare care dispun de cetăţenie să participe la vot. La această dezbatere, guvernul budapestan a fost reprezentat de Potapi Arpad Janos, secretar de stat pentru politică naţională. Acesta a accentuat: după 2010 au fost elaborate noi cadre privind politica naţională, până în prezent 850.000 de maghiari solicitând cetăţenia ungară. Programele privind dezvoltarea economică iniţiate de guvernul ungar sunt în beneficiul traiului pe pământul natal şi consolidarea comunităţilor maghiare. Brenzovics Laszlo, preşedintele Asociaţiei Culturale Maghiare din Ucraina Subcarpatică, a declarat că luptele din Ucraina s-au mai domolit, însă linia de front a devenit permanentă. Guvernarea ucraineană nu este preocupată de probleme minoritare, deşi 1/5 din locuitorii ţării nu sunt ucraineni, iar pentru soluţionarea crizei trebuie să se confrunte şi cu acest lucru. De altfel, nu s-a întâmplat lucrul de care mulţi s-au temut, şi anume că din rândul maghiarimii din Ucraina Subcarpatică va porni un val de imigranţi, comunitatea a rămas acasă, asigurându-şi funcţionarea instituţiilor cu ajutor din partea Ungariei. Pasztor Istvan, preşedintele Uniunii Maghiare din Voivodina, a vorbit despre faptul că au pierdut mandate la alegeri din cauza divergenţelor, însă au acţionat intrând în coaliţie cu Partidul Radical Sârb şi astfel vor încerca să obţină rezultate. Menyhart Jozsef, preşedintele recent ales al Coaliţiei Maghiare din Slovacia, a declarat că nu au intrat în parlament nici de această dată, însă şi-au păstrat baza, intenţionează să lucreze şi în continuare pentru consolidarea identităţii maghiarimii din Slovacia. Horvath Ferenc, preşedintele Comunităţii Autoguvernamentale Naţionale Maghiare din Moravia, a vorbit despre situaţia maghiarilor din Slovenia. Din punct de vedere numeric, este cea mai mică comunitate maghiară de peste hotare, iar pentru a-şi putea păstra identitatea sunt ajutaţi de sprijinele guvernamentale ungare, respectiv relaţiile regionale cu judeţele Zala şi Vas. Jankovics Peter, preşedintele executiv al Comunităţii Maghiare Democrate din Croaţia, a declarat că, cu toate că situaţia minorităţilor este în ordine din punct de vedere juridic, validarea lor practică este destul de greoaie. Este un semn îmbucurător că numărul elevilor înscrişi la şcolile maghiare nu a scăzut. Situaţia din Transilvania a fost prezentată de liderii UDMR, PCM şi PPMT. Biro Zsolt, preşedintele PCM, a declarat: organizaţia condusă de el consideră că una din sarcinile sale este să facă în aşa fel încât promisiunile de la Alba-Iulia să apară în politică. Mulţi consideră că la alegerile parlamentare din toamnă în mod sigur vor candida împreună cu UDMR, însă înainte de acordul final vor mai avea loc dezbateri serioase. În cadrul acestora, vor cere printre altele ca autoguvernările în a căror frunte se află primari PCM să nu fie tratate cu vitregie şi ca UDMR să-şi asume obiectivele din programul PCM. În procesul de modificare al constituţiei să includă garanţii în vederea protecţiei minorităţilor, să insiste asupra descentralizării şi să-şi asume cauza statului autonomist. Tanczos Barna, lider de fracţiune din senat, a vorbit despre faptul că în ultimul timp, majoritatea atacurilor antimaghiare au trecut pe un front pe care ne mişcăm cu greutate: totul este criminalizat, liderii autoguvernărilor sunt hărţuiţi, simbolurile noastre sunt atacate la tribunal. A accentuat şi importanţa alegerilor parlamentare din toamnă. În curând vor fi puse din nou pe ordinea de zi revizuirea constituţiei şi regionalizarea, iar noi trebuie să intervenim în aceste decizii, trebuie să negociem - a argumentat Tanczos. Szilagyi Zsolt, preşedintele PPMT, a atras atenţia asupra faptului că la alegerile locale din acest an, numărul celor care au votat cele trei partide maghiare a fost mai mic cu 106.000 faţă de acum 4 ani. 60-70% din maghiarii din Transilvania nu vor să voteze, lucru care reprezintă o problemă reală. 10-15% din voturi au fost date pentru candidaţi români, care nu au avut nicio propunere pentru maghiari. Obiectivul PPMT este să mobilizeze cât mai multe persoane în vederea participării la referendumul împotriva cotei de imigranţi din 2 octombrie şi la alegerile parlamentare din toamnă. Fidesz salută declaraţia Maghiarii din Bazinul Carpatic spun da pentru Europa şi nu pentru colonizarea forţată - este concluzia lui Nemeth Zsolt pe marginea declaraţiei comune a liderilor de peste hotare, salutând-o în calitate de şef al cabinetului de politică externă al Fidesz. În opinia sa, maghiarii nu sunt eurosceptici, ci doar eurocritici, ei nu vor să destrame, ci să construiască Uniunea Europeană. Pasztor Istvan, preşedintele MVSZ, a concluzionat în numele tuturor liderilor de partide maghiare din Bazinul Carpatic: La prima vedere, pare că acest referendum este o problemă internă a Ungariei, însă deoarece suntem o naţiune, problemele interne ale Ungariei sunt problemele noastre, ale tuturor.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.855, 23.07.2016;
Semnează: Farcadi Botond

De pe Pământul Secuiesc până la Bruxelles

Ungaria să îşi asume statutul de putere protectoare faţă de maghiarii de peste hotare, faţă de Transilvania, aşa cum a procedat Austria în cazul Tirolului de Sud din Italia - a declarat Tokes Laszlo, sâmbătă, în apelul pe care l-a reiterat la Băile Balvanyos. Cuvintele sale au generat reacţii isterice în anul 2013 din partea politicienilor români, partidele din Bucureşti întrecându-se între ele în manifestări antimaghiare. Nu ştim care va fi de această dată reacţia Bucureştilor. Parcă până ieri am văzut o atitudine mai rezervată, poate din cauza week-end-ului estival. Ştim însă sigur că în locul vociferărilor naţionaliste, puterea de la Bucureşti ar trebui să iniţieze mai degrabă un dialog efectiv cu liderii comunităţii maghiare care trăiesc în România şi să încerce să creeze cele mai bune relaţii cu Ungaria vecină. Acest lucru ar fi necesar deoarece întreaga Europă se află în faţa unor provocări din ce în ce mai serioase, la care România nu poate oferi singură răspunsuri corespunzătoare. În perioada tulbure, în care criza ucraineană, criza refugiaţilor, pericolul terorismului şi evenimentele din Turcia înseamnă un risc major, interesul fundamental al Bucureştilor ar fi să adopte o atitudine comună împreună cu ţările din zonă. Despre aceste provocări a vorbit premierul ungar, Orban Viktor, care este acuzat de antieuropenism de către partidele ungare de opoziţie, de presa occidentală şi de liderii de la Bruxelles. Una din cele mai dificile sarcini ale politicii externe ungare este de a convinge celelalte ţări ale continentului în legătură cu faptul că critica Bruxelles-ului şi apărarea graniţelor nu înseamnă respingerea Europei.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.856, 25.07.2016;
Semnează: Farcadi Botond

În interesul retrocedărilor ecleziastice din Transilvania, la Congresul Statelor Unite

Deputatul Korodi Attila şi Vincze Lorant, preşedintele Uniunii Federative a Naţionalităţilor Europene (FUEN), au participat la Congresul Statelor Unite pe tema blocării retrocedărilor imobilelor ecleziastice. În cursul vizitei efectuate la jumătatea lunii iulie au fost clarificate informaţiile Ministerului de Externe al SUA, care se afla departe de adevăr, şi au speranţa ca în privinţa punctului de vedere ferm al congresului să existe un răspuns pozitiv din partea Bucureştilor.
Interviu cu Korodi Attila:
- Cere a fost scopul călătoriei voastre în Statele Unite?
- Drumul către Washington a fost precedat de faptul că, pentru această perioadă, Institutul de cercetare al Partidului Popular European şi Centrul Wilfred Martens au organizat împreună cu Institutul Republican o călătorie de specialitate pentru politicienii europeni, în cadrul căreia am acordat o atenţie specială politicii din domeniul afacerilor externe şi armatei americane în oglinda campaniei. În cadrul UDMR există un grup de lucru, al cărui membri sunt colegi care au sarcini şi responsabilităţi în domeniul european sau al afacerilor externe. Am împărţit activitatea şi am decis ca în această călătorie să plec eu împreună cu Vincze Lorant. Am anunţat Fundaţia Maghiară pentru Drepturile Omului (HHRF) că mergem în Statele Unite şi, împreună cu preşedintele Hamos Laszlo, luăm legătura cu membri congresului interesaţi pe tema maghiarilor din Transilvania, pentru a le prezenta întâmplările din ultimele luni.
- Acest lucru a avut deja precedente, întorcându-ne chiar şi până la perioada anului trecut, la vizita efectuată de preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor. Care sunt cele mai recente evoluţii?
- Tema retrocedărilor bunurilor ecleziastice din Transilvania a fost o muncă pe întreaga perioadă a zilei, muncă ce s-a desfăşurat exclusiv în cadrul Congresului. Ne-am înţeles cu preşedintele HHRF şi am analizat evoluţiile din ultimele luni. Toate acestea au fost precedate de faptul că în iunie, episcopul reformat Kato Bela a participat la o serie de consfătuiri ale congresului, organizate tot de HHRF, în cadrul cărora a reieşit că Ministerul Afacerilor Externe al Statelor Unite deţinea informaţii cu privire la evoluţiile din România, care erau departe de adevăr. Din acest motiv este foarte bine ca, urgent, la o lună de la vizita domnului episcop, să putem prezenta printre altele şi ordonanţele de urgenţă ale guvernului, sau să enumerăm câteva cazuri ale comisiei pentru retrocedări în care au corectat punctul de vedere total greşit al Ministerului de Externe al Statelor Unite.
- Care sunt acele argumente cu care, de aici, din Ţinutul Secuiesc, se poate atinge pragul de excitabilitate al membrilor Congresului Statelor Unite?
- Trei abordări sunt utile pentru reprezentarea problemei noastre. Prima este atunci când ne întâlnim cu un asemenea membru al Congresului, care are strămoşi maghiari. Al doilea caz: în circumscripţia electorală trăieşte o comunitate maghiară cu tradiţii - chiar şi din anii ’56 - care decide politica statului respectiv. Al treilea: dacă membrul respectiv are de asemenea strămoşi din Europa Centrală, şi înţelege ce înseamnă comunismul, cunoaşte efectele care le-a avut asupra acestor societăţi şi simte de ce este important într-un proces de democratizare de aici, modul în care se raportează democraţia faţă de tot ceea ce a fost normal înaintea dictaturii… Cum ar fi de exemplu dreptul la proprietate. În baza acestor trei abordări putem să începem un dialog. De altfel, este greu, pentru că societatea americană şi elita politică se leagă în mare parte de Europa, în schimb, trăiesc într-o lume atât de abstractă, care se află departe de realitatea europeană. Nu există puncte de legătură mai strânse şi nu pot să înţeleagă procesele de aici.
- Mai concret, cu ce poate să contribuie Congresul American la situaţia retrocedărilor din România?
- De exemplu, cu ceea ce s-a întâmplat în urma dezbaterii Congresului, la care a participat Kelemen Hunor în toamna anului trecut: în raportul privind drepturile omului, bisericii şi dreptul la libertate, Ministerul Afacerilor Externe al Statelor Unite formulează clar faptul că România are lipsuri. În domeniul drepturilor minoritare şi al redării dreptului la proprietate nu au fost respectate asumările, iar România trebuie să vină cu răspunsuri. Există un parteneriat strategic româno-american, care uneori este considerat de către Bucureşti ca fiind mai important decât parteneriatul unional. Astfel este parteneriatul pentru stabilitate din regiunea Mării Negre, pentru că în această zonă, în care situaţia poate să degenereze până la conflicte între state, democraţia americană poate reprezenta o garanţie bună. Ca urmare a acestui lucru, este foarte important dialogul dintre guverne în domeniul democraţiei, drepturilor omului şi corupţiei, iar partea română acceptă acest lucru. După foarte mulţi ani, este acum o premieră faptul că Ministerul Afacerilor Externe din Statele Unite vine cu formulări foarte clare pe tema bisericii şi drepturilor minoritare şi se aşteaptă la progrese din partea părţii române. În răspuns, România a adoptat în primăvară o ordonanţă de urgenţă a guvernului, doar că aceasta nu face referire tocmai la bunurile ecleziastice. Unul din punctele importante ale negocierilor noastre din Statele Unite a fost acela de a convinge Congresul că evoluţia este într-adevăr pozitivă, dar numai pe o scară mai mică, iar bunurile ecleziastice sunt excluse. Ştim că statul român a respins chiar şi în cursul lunii iulie restituirea mai multor zeci de imobile ecleziastice, prin intermediul comisiei pentru retrocedări, şi a respins din nou şi cazul Colegiului Szekely Miko. Aceste argumente sunt înţelese în totalitate de Congresul american.
- Uniunea Europeană nu ar putea fi un partener mai eficient în acest domeniu?
- Uniunea Europeană nu este deocamdată un partener funcţional, pentru că până în perioada aderării a avut un sistem de criterii foarte serios, pe care trebuia România să-l îndeplinească. Acestea au fost îndeplinite de România, dar după o perioadă a pus frână. Congresul Partidului Popular European din anul 2012 de la Bucureşti a fost primul care a introdus în program politica minoritară. Până atunci nu au dezbătut pe această temă nici partidele de dreapta, iar din partea celor de stânga nici nu ne putem aştepta la acest lucru. În cadrul Congresului de anul trecut de la Madrid, acest lucru s-a intensificat şi mai mult şi, în prezent, au început şi formaţiunile politice ale Uniunii Europene să se preocupe de problemele minoritare, însă, UE este şi acum prea lentă. Din acest motiv, în acest caz, este mai avantajos să ne folosim de parteneriatul strategic american. De Consiliul European se leagă Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, unde în numeroase cazuri România a fost condamnată din cauza înfrânării retrocedărilor. Şi din acest motiv, procesele de acolo au fost oprite, motivând faptul că România trebuie să elaboreze din nou legile. Legile au fost rescrise, prin asumarea răspunderii guvernul Boc le-a creat un drum, dar nu există efectele. Deci, rezultatul nu a adus o evoluţie pozitivă - putem observa acest lucru dacă ne uităm de exemplu la retrocedarea terenurilor. Revenind la imobilele ecleziastice, există un vid imens. Şi în acest caz nu este de ajuns UE, mai ales ştiind faptul că în parteneriatul strategic american reprezintă un rol important acele probleme, precum cea a rromilor, retrocedarea averilor comunităţii evreieşti sau problema drepturilor omului. Dacă vorbim de geopolitică sau de apărarea comună, atunci aici trebuie să fie inclus şi faptul că în societate să fie asigurate acele drepturi fundamentale, prin care devine sustenabilă societatea respectivă. În sens contrar, se intensifică tensiunile interne.
- Într-un context mai personal, în calitate de participant la călătoria de specialitate a Partidului Popular European, ce aţi observat, prin ce diferă politicianul american şi campania americană de cea europeană?
- Societatea Statelor Unite nu este atât de închegată, echilibrată în comparaţie cu ţările europene. La noi, fiecare comunitate îşi are propriul caracter, în schimb, societatea americană reprezintă un mediu eterogen, care se construieşte în baza concepţiei Americii. În America, excluzând armata, politica externă, justiţia şi dezvoltările economice interne, statele membre şi consiliile locale au un rol foarte important. Din acest motiv, atunci când americanul simplu alege un preşedinte, în realitate se gândeşte la alegerea preşedintelui unei mari puteri. Tot această gândire globală este caracteristică şi politicianului. Abordarea de la Washington este mult mai diferită faţă de cea din ţară sau din alte ţări ale Europei Centrale, sau chiar ale Europei Occidentale.
- Atunci când aţi spus că aţi sosit dintr-o ţară care se numeşte România şi sunteţi un membru al minorităţii maghiare, v-au considerat o raritate?
- Partenerii noştri din Congres - fie că sunt grupuri de specialitate ale Congresului sau angajaţi în domeniul politicii externe sau ai instituţiilor de cercetare - ştiu şi înţeleg de unde venim. Un om simplu însă, nu ştie unde este România. Pentru ei, această dimensiune este prea mică. În schimb, şi societatea americană se schimbă: în timp ce până acum, familiile politice de provenienţă europeană erau mai degrabă decisive, în prezent, Statele Unite se confruntă cu o imigrare foarte serioasă din America de Sud şi Mexic. Aceste comunităţi latino-americane s-au consolidat şi acest lucru va avea efecte serioase. Statele Unite vor avea din ce în ce mai puţine legături cu Europa, dar există şansa ca problemele globale - precum cea rusească, chineză sau a Orientului Mijlociu - să intensifice legăturile cu noi.
- Mergând mai departe: în funcţie de candidatul care va câştiga, ar putea exista vreun efect asupra maghiarilor din Transilvania? Pornind de exemplu de la problema retrocedărilor…
- În opinia mea, din acest punct de vedere, o guvernare Clinton este mai previzibilă. Trump a anunţat că nu doreşte să se implice în politica externă, intenţionează să reducă participarea Statelor Unite în cadrul NATO şi, se poate că punctul de vedere din ce în ce mai pozitiv al Washington-ului, să slăbească în acest domeniu. Acest lucru nu ar fi benefic pentru noi.
Cotidianul „Hargita Nepe” (Harghita), nr. 143, 27.07.2016;
Semnează: Kovacs Hont Imre