Rezoluţia Universităţii de Vară de la Izvoru-Mureşului - Ediţia 2019 -

Participanţii la Universitatea de Vară de la Izvoru-Mureşului, ediţia a XVII-a, cu genericul România şi românii din jurul României, în primul an după Centenar, desfăşurată în perioada 11-17august 2019, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României, la finalul dezbaterilor, au formulat următoarea rezoluţie adresată Administraţiei Prezidenţiale, Parlamentului şi Guvernului României:

Având în vedere:
Reperul ontologic pe care Marea Unire de la 1918, ca act de împlinire a idealului de consolidare a Statului Român şi de afirmarea Naţiunii Române, îl reprezintă pentru toţi românii;
Regresul evident al politicilor şi acţiunilor autorităţilor Statului Român în relaţia cu românii din afara graniţelor Ţării;
Faptul că instituţiile Statului Român abilitate să realizeze politica externă şi relaţia cu românii de pretutindeni au ignorat cu desăvârşire Declaraţia Parlamentului României din 27 martie 2018 prin care s-a considerat ca fiind pe deplin legitimă dorinţa cetăţenilor Republicii Moldova care susţin unificarea celor două state şi a declarat că România şi cetăţenii ei sunt şi vor fi întotdeauna pregătiţi să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetăţenilor Republicii Moldova, definind astfel politica Statului Român şi a instituţiilor sale;
Eşecul major al politicii externe a autorităţilor române în relaţia cu Republica Moldova, pentru protejarea intereselor populaţiei româneşti majoritare (peste 80%) din acest stat;
Continuarea procesului agresiv şi sistematic de asimilare forţată a românilor din comunităţile istorice din jurul graniţelor şi Balcani, aceştia fiind într-un stadiu avansat de pierdere a identităţii etno-lingvistice, şi atitudinea de indiferenţă şi ignorare a acestor procese din partea autorităţilor române;
Fenomenul emigrării masive a populaţiei României care s-a cronicizat, producând la scară largă procese şi efecte complexe cu care Statul Român nu s-a mai confruntat până în prezent şi care implică inclusiv pierderea treptată a identităţii naţionale;
Faptul că Ministerul pentru Românii de Pretutindeni are, în continuare, o capacitate administrativă şi competenţă specifică extrem de reduse, iar bugetul pentru susţinerea identităţii celor aproximativ 12 milioane de români de pretutindeni este derizoriu;
Situaţia dramatică a românilor din judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş care sunt expuşi în continuare unui proces de deznaţionalizare metodică şi sistematică, precum şi de segregare etnică din cauza politicii autorităţilor locale şi a unor organizaţii maghiare, dar şi ca urmare a dezinteresului autorităţilor Statului Român;
Perpetuarea fenomenului de neînvăţare a limbii române în cadrul sistemului naţional de educaţie, de către elevii maghiari, ceea ce favorizează segregarea pe criterii etnice şi acumularea unor tensiuni nefireşti în relaţiile interetnice;
Existenţa pe teritoriul Statului Român a unor procese continue de maghiarizare, uneori forţată, la care sunt supuşi etnici români în unele zone ale Ţării, acceptate tacit de autorităţile Statului Român;

Înaintează următoarele solicitări:

Românii de pretutindeni

• regândirea structurală a instituţiilor abilitate să gestioneze relaţia cu românii de pretutindeni şi promovarea persoanelor competente şi dedicate în mod real acestui domeniu, în aşa fel încât să se depăşească rapid actuala stare de pasivitate şi indiferenţă, pentru ca aceste instituţii să poată răspunde rapid şi eficient nevoilor majore de natură identitară, educaţională, administrativă şi spirituală ale comunităţilor de români din afara frontierelor;
• iniţierea unui audit prin care să se verifice modul în care Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, Ministerul Afacerilor Externe şi Institutul Cultural Român şi-au îndeplinit misiunea de apărare şi promovare a identităţii româneşti în comunităţile istorice şi diaspora;
• discutarea în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi în comisiile parlamentare de specialitate - în şedinţă publică, a felului în care Serviciul de Informaţii Externe şi Ministerul Afacerilor Externe au înţeles să servească interesele româneşti în spaţiul basarabean şi în celelalte comunităţi istorice;
• identificarea unor soluţii pe termen scurt, mediu şi lung pentru atragerea şi formarea în instituţiile statului cu atribuţii specifice, a unor specialişti de înaltă clasă, pentru problematicile complexe din sudul şi estul Europei, precum şi din bazinul Mării Negre, capabili să gestioneze şi să reprezinte într-un mod adecvat interesele naţionale româneşti;
• iniţierea unor activităţi extinse de cercetare şi cartografiere, realizate cu girul Academiei Române, a comunităţilor istorice româneşti şi a diasporei, care să genereze soluţii eficiente şi adecvate la nevoile identificate ale acestora;
• alocarea unui număr de cel puţin 100 de posturi Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP), profesionalizarea personalului din MRP, simplificarea legislaţiei şi a procedurilor privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni şi alocarea către MRP a unui buget de 50 de milioane de euro;
• rezolvarea în regim de maximă urgenţă a blocajului de la Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, prin demiterea directorului general adjunct, Nicolae Brînzea, care nu a fost niciodată interesat de situaţia dramatică a românilor din comunităţile istorice, care blochează acţiunile destinate sprijinirii acestor români şi care a deturnat instituţia către scopurile sale personale, deprofesionalizând-o în mod grav, prin angajarea a numeroase persoane fără competenţe şi aptitudini reale în domeniu, care îi servesc diverse interese strict personale şi de relaţionare;
• completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, astfel încât aceasta să prevadă posibilitatea dobândirii, în procedură simplificată, a cetăţeniei române, de către românii de pretutindeni, demers iniţiat şi din interiorul actualei conduceri a statului, pe care îl susţinem;
• combaterea propagandei ruseşti din întreg spaţiul românesc, în special a celei derulate prin intermediul grupului de presă Sputnik;
• promovarea identităţii şi demnităţii naţionale în toate mediile culturale, cu precădere în cinematografie şi televiziune;

Republica Moldova

• definirea şi aplicarea unor politici concrete care să susţină procesul de reunificare a celor două state româneşti, în principal prin susținerea consistentă a mass-media de expresie românească în spaţiul basarabean, conectarea reală şi consistentă a televiziunii şi radioului public la realităţile din Republica Moldova, precum şi a agenţiei naţionale de presă AGERPRES, facilitarea accesului investitorilor din România în Republica Moldova, accelerarea interconectării energetice a celor două maluri ale Prutului etc.;
• deblocarea urgentă a procesului de redobândire a cetăţeniei române, prin întărirea capacităţii administrative a Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, în special prin dublarea personalului acestei instituţii;
• constituirea unei circumscripţii electorale separate pentru Republica Moldova, demers iniţiat şi din interiorul actualei conduceri a statului, pe care îl susţinem;
• crearea Ministerului Reunificării pe modelul german;
• sprijinul financiar către Republica Moldova să fie acordat direct către comunităţile locale, nu prin intermediul Guvernului de la Chişinău;
• menţinerea aceluiaşi cuantum pentru bursele etnicilor români din Republica Moldova;
• refacerea celor 14 poduri peste Prut, distruse de sovietici;
• accelerarea procesului de recunoaştere a diplomelor medicilor cu cetăţenie română din Republica Moldova;

Comunităţile istorice

• aplicarea, în regim de urgenţă, a Strategiei Naţionale pentru românii de pretutindeni pentru perioada 2017-2020, prin care comunităţilor româneşti din vecinătate şi Balcani trebuie să le fie asigurate mijloacele necesare păstrării identităţii naţionale;
• adoptarea şi utilizarea cu înalt profesionalism a tuturor instrumentelor europene de protecţie a drepturilor minorităţilor naţionale, în beneficiul românilor care trăiesc în state în care sunt minoritari;
• acordarea de burse şi indemnizaţii de sprijin identitar elevilor şi profesorilor din şcolile şi clasele cu predare în Limba Română, din statele în care există comunităţi româneşti autohtone;
• sprijinirea înfiinţării de şcoli publice sau private cu predare în Limba Română, în statele în care există comunităţi româneşti autohtone;
• modificarea metodologiei de selecţie a bursierilor din sistemul naţional de educaţie;
• ridicarea Vicariatului Ortodox Român al Daciei Ripensis la rang de Episcopie pentru toţi credincioşii ortodocşi români din Timoc, inclusiv pentru cei care se află pe teritoriul Bulgariei;
• acordarea, în regim de urgenţă, a liberului acces pe piaţa muncii din România pentru toţi etnicii români din Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Macedonia de Nord şi Albania;
• condiţionarea neechivocă a sprijinului acordat Serbiei în procesul de integrare în Uniunea Europeană, de respectarea efectivă a drepturilor populaţiei autohtone româneşti;
• monitorizarea respectării şi implementării Recomandării APCE nr. 1845 (2008) privind situaţia minorităţilor naţionale din Voievodina şi a minorităţii etnice române din Serbia;
• înfiinţarea, în regim de urgenţă, a două centre culturale româneşti în Timoc, Serbia, la Bor şi Negotin;
• elaborarea de către Academia Română a unei sinteze privind originile şi evoluţia comunităţilor istorice româneşti din jurul frontierelor şi Balcani, redactată în cele 4 dialecte ale Limbii Române şi diseminată în cadrul acestor comunităţi;
• introducerea în manualele de istorie a unui capitol privind comunităţile istorice româneşti;
• înfiinţarea ICR Kiev, cu filială la Cernăuţi, ICR Moscova, ICR Belgrad, ICR Atena, ICR Sofia şi ICR Tirana, cu filială la Saranda, şi înfiinţarea unor filiale ICR la Bălşi şi Cahul;

Ucraina

• inventarierea situaţiilor de încălcare de către Ucraina a Tratatului bilateral din 1997, în partea referitoare la asigurarea drepturilor naţionale ale etnicilor români şi analizarea posibilităţii iniţierii procedurii de revizuire a acestuia;
• regândirea, în regim de maximă urgenţă, a procedurii de acordare a burselor de sprijin identitar pentru elevii etnici români din Ucraina, în sensul simplificării semnificative a acesteia şi acordarea de burse tuturor elevilor din Ucraina care studiază în şcoli sau clase cu predare în Limba Română;

• acordarea unor indemnizaţii de sprijin pentru toţi profesorii din şcolile şi clasele cu predare în Limba Română;
• implicarea nemijlocită a comunităţilor româneşti din Ucraina în toate discuţiile, tratativele şi negocierile dintre Statul Român şi cel ucrainean, care se referă la situaţia acestora, inclusiv şi mai ales în cele care se derulează prin intermediul comisiei mixte româno - ucrainene;
• sprijinul efectiv al Statului Român în faţa autorităţilor statului ucrainean pentru:
- a se opri, cu caracter de urgenţă, închiderea a 3 şcoli cu predare în Limba Română din municipiul Cernăuţi, respectiv şcoala nr. 10 Roşa, şcoala nr. 17 Stânca şi şcoala din Horecea, până la 1 septembrie 2019;
- recunoaşterea românilor din Ucraina ca popor băştinaş;
- revenirea la numărul de şcoli cu predare în Limba Română existente până în anul 1991 şi menţinerea acestora;
- procesul educaţional destinat românilor din Ucraina să se desfăşoare integral în Limba Română, prin modificarea tuturor actelor normative care au dus la anularea acestor drepturi;
- recunoaşterea urgentă de către statul ucrainean a identităţii etnice dintre români şi aşa-numiţii „moldoveni” de pe teritoriul Ucrainei, care vorbesc o singură limbă, respectiv Limba Română, cu consecinţa, între altele, a unificării programelor şcolare de Limbă Română cu cele de „limbă moldovenească”;
- reforma administrativ-teritorială din Ucraina să includă reunirea celor 4 raioane în care românii locuiesc compact (Storojineţ, Hliboca, Herţa şi Noua Suliţă), într-un singur raion;
- cetăţenii din aceste raioane locuite majoritar de români să fie incluşi într-o singură circumscripţie electorală;
- să fie garantată prezenţa în Rada Supremă a Ucrainei a unui reprezentant al comunităţii româneşti din Ucraina, după modelul din România;
- să se garanteze liberul acces al cărţilor şi altor materiale culturale necesare susţinerii identităţii naţionale, dinspre România spre Ucraina;
- deschiderea la Cernăuţi a unor grădiniţe cu predare integrală în Limba Română;
• recunoaşterea în Ucraina a diplomelor celor care studiază în România;
• punerea în aplicare a Ordonanţei de Guvern privind reparaţia Casei Memoriale „Aron Pumnul” din Cernăuţi, ca sediu al Muzeului „Mihai Eminescu”;

Diaspora

• sprijinirea înfiinţării, în comunităţile mari din emigraţie, a unor clase sau şcoli bilingve;
• asigurarea, în toate comunităţile româneşti din diaspora, a unui ciclu integrat de cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie românească;
• facilitarea procesului de reintegrare în sistemul educaţional românesc a copiilor emigranţilor români care ar opta pentru întoarcerea în Ţară;
• înfiinţarea centrelor comunitare în zonele în care există o mare concentrare de populaţie românească, ca centre suport pentru aceste comunităţi;
• aplicarea corectă a normei legale de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului în circumscripţia electorală pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara Ţării, raportat la numărul real al acestora;
• asigurarea unui număr suficient de secţii de votare peste hotare, ţinând cont de numărul real al cetăţenilor români cu drept de vot, precum şi de numărul de secţii de votare organizate în scrutinele anterioare;

Românii din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş

• finanţarea unor măsuri pentru consolidarea suveranităţii Statului Român pe întreg teritoriul naţional, pentru înlăturarea pericolului instaurării cosuveranităţii altui stat în diverse regiuni ale României, măsuri precum infrastructura transcarpatică - căi ferate şi autostrăzi, consolidarea elitelor profesionale de Limbă Română şi dezvoltarea economică a zonelor în care există acest risc;
• exprimarea de către Guvern, Parlament şi Preşedinţia României, a unor reacţii ferme de respingere şi dezaprobare a ingerinţelor anormale ale Guvernului de la Budapesta în problemele interne ale României şi solicitarea respectării de către Ungaria a prevederilor Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Ungaria;
• înfiinţarea unei structuri, la nivelul Guvernului României, având ca principal obiectiv respectarea drepturilor şi protejarea identităţii populaţiei româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, precum şi combaterea discriminării pe criterii etnice a acestora;
• încetarea finanţării din bani publici, precum şi a oricărei alte forme de sprijin, a manifestărilor, programelor, proiectelor sau acţiunilor de orice natură care contravin intereselor naţionale ale Poporului Român, Constituţiei şi legilor Ţării, culturii şi tradiţiilor istorice, precum şi bunei convieţuiri;
• finanţarea de la bugetul central, prin Secretariatul General al Guvernului României, a proiectelor culturale multianuale ale instituţiilor, publicaţiilor şi asociaţiilor culturale, religioase şi civice româneşti din judeţele Covasna şi Harghita;
• elaborarea, sub egida Academiei Române, a unei Strategii guvernamentale coerente de dezvoltare economico-socială a judeţelor Covasna şi Harghita, care să asigure efectiv respectarea drepturilor comunităţii româneşti numeric minoritare în zonă;
• asigurarea respectării statutului, rolului şi funcţiilor Limbii Române ca limbă oficială în activitatea instituţiilor administraţiei publice locale, inclusiv prin amendarea normelor care aduc atingere acestui statut în teritoriu;
• adoptarea unor măsuri urgente de monitorizare a modului în care se realizează procesul didactic de învăţare a Limbii Române în clasele cu predare în limba maghiară;
• stabilirea prin lege a unor garanţii privind asigurarea cadrului legal de reprezentare a populaţiei româneşti din zonă, în structurile decizionale legislative şi administrative locale şi centrale;
• distribuirea, în mod proporţional cu ponderea populaţiei româneşti, a fondurilor alocate pe proiecte culturale de către autorităţile locale şi rezolvarea problemei încadrării unor intelectuali de naţionalitate română la Bibliotecile Judeţene Covasna şi Harghita, casele municipale de cultură şi primăriile municipale, orăşeneşti şi din localităţile etnic mixte;
• susţinerea de la bugetul de stat a finanţării de către Academia Română a Centrului European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu-Gheorghe, instituţie care din anul 2017 funcţionează sub egida Academiei Române, fără a beneficia însă de componenta de finanţare;
• examinarea de către Avocatul Poporului, în regim de urgenţă, a constituţionalităţii Codului Administrativ, adoptat de Guvern prin Ordonanţă de Urgenţă, în urma presiunilor UDMR, în vederea sesizării Curţii Constituţionale;
• sprijin financiar pentru începerea lucrărilor de amenajare a Muzeului în aer liber din Voineşti-Covasna, din cadrul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni;
• restaurarea, în regim de urgenţă, a Bisericilor Ortodoxe „Sfântul Nicolae” din Breţcu şi „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din Vârghiş, monumente istorice;
• realizarea unei legături feroviare între Ciceu şi Odorheiu-Secuiesc;
• soluţionarea grabnică de către Guvern, conform legislaţiei naţionale şi internaţionale în domeniu, a situaţiei Cimitirului Internaţional al Eroilor de la Valea Uzului;
• finanţarea lucrărilor de reabilitare a cimitirelor şi monumentelor eroilor români din localităţile judeţelor Covasna şi Harghita;
• implicarea activă a europarlamentarilor români, precum şi a membrilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi Congresului Puterilor Locale şi Regionale, în prezentarea corectă a situaţiei reale referitoare la respectarea de către România a prevederilor instrumentelor juridice europene şi internaţionale în domeniul autonomiei locale şi a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale;
• anularea restituirilor ilegale de proprietăţi imobiliare care au aparţinut Statului Român, precum şi adoptarea unei legi care să permită îndreptarea abuzurilor privind retrocedarea ilegală a unor proprietăţi agricole, forestiere şi imobiliare din România;
• asigurarea finanţării pentru construcţia unei noi săli de sport la Complexul Sportiv Naţional Izvoru-Mureşului, precum şi pentru întreţinerea şi reparaţiile curente necesare;
• stoparea procesului de maghiarizare a românilor romano-catolici din judeţele din Moldova şi sprijinirea păstrării identităţii româneşti a acestora.
• contracararea fermă a oricăror acţiuni prin care se urmăreşte maghiarizarea românilor sau a populaţiilor de altă etnie, pe teritoriul statului român.

Izvoru-Mureşului, judeţul Harghita, România,
20 august 2019

în numele participanţilor, semnează, în calitate de coorganizatori:

Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni,
Centrul European de Studii Covasna-Harghita,
Federaţia Organizaţiilor Româneşti din Centrul şi Sud-Estul Europei,
Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş

Notă: La Universitatea de Vară de la Izvoru-Mureşului au participat lideri ai comunităţilor istorice româneşti din Serbia, Ucraina, Bulgaria şi Ungaria, alături de reprezentanţi ai societăţii civile din Republica Moldova, precum şi români din diaspora (din Statele Unite ale Americii, Germania, Italia), dar şi din judeţele Covasna, Harghita, Mureş, Bacău, Braşov, Iaşi, Cluj, Hunedoara, Dolj şi Bucureşti.

Categorie: