Roghiarii

Citeam în numărul trecut al „Condeiului Ardelean” un articol tradus din cotidianul covăsnean „Haromszek” despre mamâni. Adică ce sunt ei şi ce au ajuns să facă! Cum se poate ca un maghiar să înceapă să gândească româneşte! Voi încerca, în rândurile următoare, să dau o explicaţie a acestor fapte „reprobabile”.

Consideraţii generale

Cercetările recente au demonstrat, fără putinţă de tăgadă, că mamânii şi roghiarii au rădăcini comune. Totuşi, au urmat căi diferite în evoluţia lor. S-a mai demonstrat că roghiarii pot deveni mamâni. Roghiarul creşte pe lângă casa românului de ceva vreme, nesemnificativă din punct de vedere istoric. Asta numai ca apoi să poată spune că acela este locul lui natal. Totuşi, uită să mai menţioneze că este şi locul natal al românului pe lângă a cărui casă a crescut. Apoi, unii dintre ei, după ce primesc nişte voturi inexplicabile de prin Moldova, încep să ţipe ca din gură de şarpe - posibil  datorită unor efuziuni teatrale - invocând un inexistent cui al lui Pepelea, de care, probabil, nici măcar nu au auzit.

Limba

Idiom arhaic cu lexicon împrumutat. (Mihai Eminescu)

Comportament

Comportamentul roghiarului este foarte elevat. Întotdeauna încearcă să vorbească într-un idiom neînţeles, asta pentru a-şi ascunde lacunele şi a nu „jigni” populaţia majoritară. Roghiarii au ajuns atât de elevaţi încât nu se mai uită la alte posturi de televiziune şi nu mai ascultă nimic altceva decât ceea ce este difuzat în idiomul lor. Este ca un medicament pentru urechile lor sensibile. Sau poate o licoare Shakespeareiană? Ca o observaţie personală, sunt atât de avizi de informaţie, încât preferă să le fie dublate emisiunile TV în idiomul lor, decât să piardă timp cu citirea subtitrării.

Politica

Roghiarul e un individ electoral prin definiţie. El se duce încolonat la una dintre bisericile istorice de unde îşi află candidaţii. Nu că el nu ar şti să citească - încă nu s-au inventat afişele electorale vorbite -, dar are nevoie de binecuvântare înainte de a vota.

Religie

Roghiarul este şi un individ foarte religios. După cum v-aţi dat seama, religiozitatea lui vine din politică. Sau invers? Asta ar fi explicaţia acelor biserici istorice de care vorbeam mai sus. Roghiarii sunt chiar inventivi în materie de religie, deoarece, în afară de unele cazuri izolate, au renunţat la cruce, icoane, taine şi alte lucruri nefolositoare, care le îngreunau accesul direct către Divinitate.
Una din marile mândrii ale roghiarilor, dar neetalată dintr-o mare modestie, e faptul că la temelia tuturor bisericilor istorice mai vechi de 200 de ani (mă refer strict la clădiri) se află o biserică ortodoxă, de multe ori dărâmată sau arsă în prealabil tot de ei.

Bune maniere

În comunitate, roghiarul este foarte politicos cu românii. Când intri într-un magazin să cumperi ceva, eşti mai întâi întrebat în idiom ce vrei, iar după ce observă stupoarea pe faţa ta, roghiarul va trece, sensibil deranjat, la folosirea limbii vorbită de majoritari.

Onomastica

Onomastica roghiarilor este, de asemenea, foarte interesantă. Numele lor de familie sau botez (acolo unde este cazul) sunt aproape în totalitate împrumutate din limba română, iar apoi „traduse” în idiom. Probabil, se distrează nemaipomenit când la şcoală sunt strigaţi Moldvai, Olah, Papp... Mai există şi câteva nume împrumutate din onomastica hunilor, cum ar fi Attila.

Educaţie şi Istorie

Unii roghiari, educaţi foarte bine în timpul şcolii, au reuşit foarte repede să-şi uite originea comună cu cea a mamânilor. De asemenea, au reuşit să-şi inventeze rapid o istorie crezută numai de ei, prin care încearcă disperaţi să se autolegitimeze. Uitând de fapt cine sunt, încercă să-şi aroge ascendenţe ciudate şi neconfirmate de nimeni în afară de ei. Un exemplu grăitor îl găsiţi la secţiunea „Onomastica”.

Relaţia cu majoritarii

Roghiarul simte nevoia de confirmare. S-a observat că cei mai buni prieteni ai majoritarilor sunt roghiarii. Ca într-un ritual secret ce uneori ţine o viaţă întreagă, se zbat pentru a face un „bine” cât de mic majoritarilor. Cei mai fervenţi sunt cei din unele asociaţii culturale, care, odată ajunşi în Parlament, nu prididesc de grija celor ce i-au votat, dar mai ales de „grija” celor ce nu i-au votat.

Cultură şi psihologie

Cultura roghiarilor este sublimă, dar neînţeleasă. Gurile rele spun că ar fi din cauza idiomului vorbit. De aceea, se adună în asociaţii culturale unde se înţeleg unii pe alţii. Una din caracteristicile culturii lor este cuvântul „szabadsag” repetat cu obstinaţie, scris pe toate gardurile, inclusiv pe fundul statuilor - vezi grupul statuar de la Dalnic, din Ţinutul Covasnei. Nimeni nu ştie de ce şi când a apărut această obsesie la roghiari, dar unii spun că răspunsul se află criptat în una din multele cărţi scrise de Sigmund Freud.

Mamânii se pare că au reuşit să refacă invers drumul parcurs de roghiari. Savanţii roghiari văd aceasta ca pe un proces de involuţie. Dar până şi teoria evoluţionistă a lui Darwin îi contrazice.

Cât despre problema gunoaielor la care făcea referire autorul articolului menţionat la început, ţin să-i aduc aminte că istoria însăşi este unul din cele mai ecologice tomberoane. Prin simplul fapt că poate să înghită multe gunoaie. Problema, în cazul de faţă, e cu roghiarii care umblă prin tomberonul istoriei şi scot gunoaie de acolo în loc să le lase la putrezit. (Ivan Turbincă)