Românii din Covasna şi Harghita, la Bucureşti

Ziua de 10 iunie 2017 a ieşit din cotidian, pentru a intra în istorie. Peste două sute de români din Voineşti - Covasna, Zăbala, Sfântu-Gheorghe, Mărtănuş, Breţcu, Ojdula, Zagon, Hăghig, Târgu-Secuiesc, Braşov, Miercurea-Ciuc, Tulgheş, Livezi, au dus cu ei la Bucureşti muzica şi dansurile populare, obiceiurile, meşteşugurile şi bucatele tradiţionale, în cadrul Şezătorii „Femeile căciularilor ţes ie”.
Şezătoarea românilor din Covasna şi Harghita a fost organizată de Asociaţia „Calea Neamului”, cu binecuvântarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, şi s-a desfăşurat la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, în gospodăria de la 1775 - Berbeşti, judeţul Maramureş. După cum preciza comunicatul de presă al organizatorilor, „scopul manifestărilor îl constituie afirmarea în Capitala României a elementelor de tradiţie românească, care vădesc continuitatea elementului etnic românesc din Covasna şi Harghita. De asemenea, dorim conştientizarea de către autorităţile centrale şi a românilor din întreaga Ţară a faptului că în cele două judeţe există 100.000 de români care îşi păstrează credinţa, limba maternă şi datinile, în ciuda fenomenelor de maghiarizare care au avut un efect dramatic asupra unor comunităţi de români. Acestor oameni li se va auzi glasul în Capitala Ţării. Un glas care afirmă, precum modelul exemplar al spiritualităţii româneşti, Mihai Eminescu: Suntem români şi punctum”.
Prima oprire a celor 200 de români din 15 oraşe şi sate aparţinând Covasnei şi Harghitei a fost pe Esplanada Statuilor din Piaţa Universităţii. Aceştia s-au grupat în jurul Statuii lui Mihai Viteazul, cântând Imnul Naţional şi cântecele patriotice care au făcut bucureştenii aflaţi în trafic să se oprească cu uimire, apoi au depus coroane de flori la acest monument şi la Crucea Eroilor Revoluţiei din escuarul Pieţei Universităţii.
Sub aceleaşi priviri admirative ale bucureştenilor, în sunet de toacă, s-a pornit în procesiune religioasă spre Biserica Voievodală „Sfântul Gheorghe Nou”, Km 0 al României. În frunte se afla grupul de oameni care purta Troiţa Românilor din Covasna şi Harghita, dăruită sfântului lăcaş de cult al Martirilor Brâncoveni.
„Odată cu ridicarea Troiţei Românilor din Covasna şi Harghita la Biserica „Sfântul Gheorghe Nou” din Capitala României, s-au înălţat speranţe şi rugăciuni către cer. Simbolul credinţei şade de-a dreapta Bisericii să vorbească ea în locul nostru despre dragostea de Ţară, despre dragostea de Neam. Pentru lacrimile ascunse în năframe, pentru emoţiile celor care ni s-au alăturat, pentru crucile făcute cu mâini tremurânde în numele Neamului, al Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh, să fim binecuvântaţi în vecii vecilor! Prin parastasul oficiat în tinda Bisericii „Sfântu Gheorghe Nou” şi Mihai Eminescu a fost cu noi”- aşa a descris Mihaela Aionesei, din Târgu-Secuiesc, acest moment.
Mihai Tîrnoveanu, preşedintele Asociaţiei „Calea Neamului”, ne-a declarat: „Poporul Român este viu în Neamul cel Veşnic lăsat de Dumnezeu pe acest Pământ. Ne-au luat pământuri şi aur. Crucea şi Steagul au rămas în mâinile noastre. În 10 iunie la Bucureşti nu a fost o şezătoare, ci o mărturisire românească. Şezătoarea a fost parte din ea. Nu am fost „cuminiţ” într-un muzeu, ci români vii, demni, cu preoţi, Cruce, Drapel Tricolor şi Toacă în frunte în Centrul Capitalei. Din cea mai adâncă rană a Ţării, de acolo unde românii sunt loviţi cel mai cumplit, din Covasna şi Harghita, tuturor am arătat că acest popor se poate ridica în duhul Neamului. Acesta este mesajul. Un exemplu pentru întrega Ţară au dat aceşti români din Vâlcele, Tulgheş, Livezi, Voineşti-Covasna, Mărtănuş, Breţcu, Zăbala, Hăghig, Doboi, Târgu-Secuiesc, Sfântu-Gheorghe, Zagon, Miercurea-Ciuc.
În calea noastră au fost multe încercări, de la începutul şi pe parcursul Drumului, venite din mai multe direcţii. Dumnezeu a făcut să le trecem cu bine pe toate. Dumnezeu ne-a spus că atunci când vom îndrăzni vom şi birui. Nu vă lasaţi pradă deznădejdii, mărturisirea noastră românească va birui, dragi români, oricât de greu va fi!”.
Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” a răsunat de cântecele şi jocurile românilor din Covasna şi Harghita. Au încântat publicul Ansamblul de dansuri populare „Junii Covăsneni” şi „Crăişorii Iancului” din Voineşti - Covasna, elevele învăţătorului Dan Hagiu din Zăbala, Ana Sandulea din Covasna, Corul de copii şi tineret „Sfântul Ioan Valahul”, ansamblurile de dansuri populare „Florile Zagonului” din comuna Zagon şi „Oltul” din Hăghig, judeţul Covasna, elevii Şcolii Gimnaziale din Livezi şi Ansamblul de copii „Plaiuri Tulgheşene” din Tulgheş, judeţul Harghita. Programul a fost încheiat magistral de Grupul Vocal „Voievozii Munţilor” din Vâlcele, judeţul Covasna.
În tot acest timp, „femeile căciularilor au cusut ie”, copii aparţind cercului de pictură pe sticlă iniţiat de Alexandra Hagiu „au mărturisit pictând chipul Neamului”, „dacul” Nicolae Manea din Voineşti a vorbit despre trecutul nostru de mii de ani, în timp ce soţia lui se ocupa de produsele tradiţionale păstoreşti din zona noastră, la micul târg al meşteşugarilor.
Şi poate ar fi fost o zi perfectă, dacă nu ar fi fost umbrită de atitudinea gazdelor, care au interzis românilor din Covasna şi Harghita să intre în curtea Muzeului Satului cu steagurile lor. Detalii despre această aberantă situaţie, în comunicatul Asociaţiei „Calea Neamului”:
„Asociaţia „Calea Neamului” consideră că gestul unor reprezentanţi ai Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” prin care românilor din Covasna şi Harghita li s-a interzis accesul în incinta instituţiei cu steaguri tricolore este de o mare gravitate, aducând grave ofense simbolurilor naţionale.
Această atitudine antiromânească s-a prefigurat încă dinainte cu apoximativ două luni, atunci când printr-un mail emis de angajaţi ai muzeului ni s-a pus în vedere că sunt interzise cu desăvârşire manifestările patriotice pentru a nu fi prejudiciaţi etnicii maghiari din cele două judeţe; să nu afişăm steaguri tricolore decât „în limita bunului simţ”, iar comunicatul nostru de presă să nu conţină texte eminesciene, lacrimogene. Mesajul acelei atenţionări s-a confirmat şi prin faptă în data de 10 iunie, atunci când la intrarea în muzeu ne-a aşteptat un reprezentant al acestuia, având misiunea să-i oprească pe participantii la Şezătoarea Românilor din Covasna şi Harghita „Femeile din Ţinutul Căciularilor cos ie” să poarte steaguri tricolore, fiind avertizaţi că toţi cei 200 de oameni nu au voie să deţină decât un singur tricolor. Această atitudine a produs stupoare şi indignare în rândul celor prezenţi. Românii din Covasna şi Harghita au făcut un efort extrem de mare să ajungă în Capitala Ţării cu simbolurile identităţii lor naţionale, cu Steagul, Crucea, Straiul Popular, Cântecul şi Datina. Aceste lucruri sfinte nu pot fi cenzurate, amputate. Este ca şi cum ai avea voie să intri pe poartă numai cu trupul, sufletul trebuind să-l laşi afară.
Asociaţia noastră a asigurat tuturor participanţilor la şezătoare cadrul necesar pentru o exprimare liberă, neimpunând oamenilor nicio constrângere, aceştia manifestându-se în modul cel mai natural, autentic românesc.
Nu putem trece cu vederea nici încercările de a cenzura cântecele patriotice cu prilejul intrării în muzeu şi nici repetarea obsesivă de către o angajată din conducerea instituţiei a faptului ca şezătoarea trebuie să aibă un caracter cultural, nu patriotic. Probabil cultura şi patriotismul sunt două noţiuni care se exclud reciproc, în viziunea doamnei respective.
Ţinând cont de toate aceste lucruri, de lezarea profundă a demnităţii unui număr semnificativ de oameni, solicităm conducerii Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” să-şi ceară scuze în mod public românilor din Covasna şi Harghita, cărora le-a fost interzis accesul în incinta instituţiei cu steagul tricolor.
Stimată doamnă director general Paulina Popoiu, la ei acasă, acestor români nu le este tocmai uşor să-şi afirme identitatea naţională, iar de multe ori afişarea unui steag tricolor la poarta casei reprezintă un act de curaj. Niciunul dintre aceştia nu şi-ar fi imaginat însă că, în Capitala Ţării, la Muzeul Satului, trebuie să se negocieze numărul de steaguri tricolore pe care le pot flutura ca români liberi ce sunt. Peste acest fapt nu putem trece. Nu uităm şi respectăm faptul că aţi permis desfăşurarea şezătorii sub prestigioasa cupolă a instituţiei pe care o conduceţi. Dar vă rugăm ca nici dumneavoastră să nu uitaţi că, mai presus de toate, românii din Covasna şi Harghita au nevoie de libertate; de libertatea de a fi români. Cu stimă, dr. Mihai Tîrnoveanu, preşedintele Asociaţiei „Calea Neamului”.

Categorie: