„ROMÂNII ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR SECOLULUI XXI - Studii şi articole“

Lucrarea „Românii în faţa provocărilor secolului XXI - Studii şi articole” a apărut în iunie 2009, la Editura „România Pur şi Simplu” din Bucureşti, sub semnătura prietenei apropiate a locuitorilor de pe aceste meleaguri, dr. Maria Cobianu-Băcanu.
Câteva cuvinte despre autoarea acestui volum cred că sunt necesare.
Dânsa este absolventă, promoţia 1967, a Facultăţii de Filosofie din cadrul Universităţii Bucureşti. A fost în 1977 bursieră Fulbright-Hai, în SUA, urmând cursurile pe problemele culturii şi relaţiilor interetnice.
Devine doctor în filosofie în 1982.
Lucrează la Institutul de Sociologie al Academiei Române, fiind cercetător ştiinţific principal, gr. 1, de unde se şi pensionează.
Specializările sale cuprind o arie largă a sociologiei şi culturii:

• sociologie rurală
• sociologia culturii şi educaţiei
• antropologie culturală
• axiologie
• relaţii interetnice
• contactul dintre culturi.

Este autoare a 8 volume de referinţă în domeniul sociologiei culturii şi educaţiei, coautoare a altor 4 volume, împreună cu Petruş Alexandrescu, Ozana Cucu-Oancea, Elena Cobianu, Ilie Bădescu şi Emilian Dobrescu şi a peste 300 de studii şi articole în reviste de specialitate şi alte publicaţii.
În introducerea volumului, autoarea ne face o confesiune: credinţa sa că a devenit „un soldat la post, de strajă, în apărarea intereselor românilor din care mă trag, mult prea nedreptăţiţi şi desconsideraţi de-a lungul istoriei lor vitrege”. De aici şi misiunea omului de ştiinţă, conştient de valoarea sa, de a contribui prin opera sa, la apărarea poporului său.
Volumul de faţă îşi propune în acest sens „de a face cunoscute relaţiile etnice dure şi inacceptabile pentru mileniul III, pe care le suportă… românii din Covasna şi Harghita, aflaţi şi acum sub stăpânirea maghiarilor”…, „de a promova un climat de înţelegere, cooperare, respect reciproc şi armonizare a intereselor lor cu maghiarii şi secuii…”, şi de a apăra „valorile, cultura, simbolurile, religia, identitatea şi mândria românilor, călcate în picioare de toţi ne-prietenii noştri dinăuntru şi dinafară”.
În demersul său ştiinţific, dr. Maria Cobianu-Băcanu porneşte de la convingerea că nu trebuie şi nici nu are „niciun fel de sentimente negative faţă de populaţia maghiară din ţara noastră”, că dânsa se ridică numai împotriva „liderilor maghiari care încalcă regulile jocului, adică legile ţării. Constituţia, legislaţia europeană, dar şi normele morale prin revendicările lor nemăsurate…”, care „militează cu o consecvenţă de-a dreptul sinucigaşă pentru autonomie, autodeterminare, autoguvernare şi orice formă de izolare în vederea realizării unui vis iluzoriu, acela al refacerii Ungariei Mari”.
De aici şi necesitatea, pentru omul de ştiinţă, atent la evoluţia adâncirii fracturii etnice româno-maghiare a „extinderii şi adâncirii cercetărilor” în zona Harghita-Covasna, „devenită epicentrul acţiunilor deschise, agresive politic şi administrativ, de disoluţie a Statului Român naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”.
Cele 74 de studii şi articole, realizate între 1995 - februarie 2009 şi publicate în Revista de Sociologie (până în 2004), revista Economistul, săptămânalul Naţiunea, Angustia, Buletilul Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, Grai Românesc şi Sangidava a Fundaţiei Culturale „Miron Cristea” din Topliţa, au fost grupate în trei teme, care reprezintă tot atâtea capitole ale volumului.
Capitolul I. „Răspunsurile românilor la provocările integrării europene şi ale globalizării”
Capitolul II. „Liderii maghiarilor din România şi dezideratele lor autonomiste”
Capitolul III. „De strajă în apărarea identităţii naţionale în inima Ţării”
Pe lângă materialele cu temă socio-etnică, volumul mai cuprinde şi articole de istorie a ştiinţei, cu caracter social, cultural şi de civilizaţie urbană, în dorinţa autoarei „de a pune sub lupă şi aspectele de viaţă cotidiană, de respect şi promovare activă a grijii pentru cultura şi civilizaţia comunităţii urbei sau satului în care trăieşte, necesar a fi înălţate la exigenţele secolului XXI”.
Nu voi analiza fiecare capitol în parte, lăsându-vă dumneavoastră plăcerea de a lectura fiecare studiu sau articol, însă aş remarca spiritul în care a fost scris, spirit mărturisit de autor:
«„Am îmbrăţişat această temă cu dragoste şi pasiune”, cu un profund sentiment naţional şi patriotic, însuşindu- mi şi generoasa şi inovatoarea sintagmă a marelui sociolog Dimitrie Gusti de „patriotism naţional”, cu dorinţa sinceră ca problema românilor din Covasna şi Harghita să iasă din îngustul perimetru local în care o ţin de 20 de ani guvernanţii români apatrizi şi s-o sintetizez ca pe „o problemă de stat, de interes general şi naţional”, cum spunea Aurel Nistor, eruditul protopop născut la Araci, judeţul Covasna.» În final aş vrea să subliniez faptul că lucrarea „Românii în faţa provocărilor secolului XXI - Studii şi articole” este dedicată de autoare nouă, românilor din arealul celor două judeţe: „Dedic această carte tuturor românilor şi, în special, celor din Covasna şi Harghita, ale căror neîmpliniri şi aspiraţii de convieţuire cu maghiarii în bună înţelegere şi vecinătate, în respect şi preţuire reciprocă a culturii, simbolurilor, istoriei şi valorilor comune şi specifice, rămân încă un deziderat al deceniilor viitoare, atâta timp cât liderii maghiari croiesc statute în limbaj european, în conţinut medieval, iar în spirit iredentiste şi revizioniste”, de cele mai multe ori, însă, cu complicitatea majorităţii politicienilor români”.
Cartea va fi lansată pe data de 28 iulie 2009, la Centrul Eclesiastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din municipiul Sfântu- Gheorghe, în prezenţa autoarei valoroasei lucrări.