S-A PREGĂTIT CADRUL LEGAL PENTRU FRAUDAREA ALEGERILOR PENTRU FUNCŢIA DE PREŞEDINTE AL ROMÂNIEI, DIN LUNA NOIEMBRIE 2019?!

Modificările şi completările aduse prin Legea nr. 148, din 24 iulie 2019, la Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României confirmă că s-a pregătit cadrul legal care permită fraudarea alegerilor prezidenţiale din noiembrie a.c..
Stăpânii străini ai coloniei România şi regizorii alegerilor generale din ultimii 10 ani au introdus în procesul electoral, cu un rol decisiv, o unitate militară - Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, STS - subordonată Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, CSAT, condus de Preşedintele României.
Cetăţenii români îşi amintesc că la Ambasada României de la Paris au votat „chipurile” trei alegători pe minut pentru a-l alege Preşedinte pe Traian Băsescu. Parlamentul României a înfiinţat o Comisie specială de anchetă care a stabilit că alegerile prezidenţiale au fost fraudate, mai ales la secţiile de votare din străinătate. Atât şi nimic mai mult! Nimeni nu a fost sancţionat! La alegerile prezidenţiale din anul 2014 au fost iarăşi cozi uriaşe şi probleme la unele secţii de votare din străinătate. Situaţia s-a repetat şi la alegerile europarlamentare din 26 mai a.c., în urma cărora au avut loc câteva demisii. În plus, noua Comisie specială a Parlamentului pentru anchetarea fraudelor electorale la alegerile pentru Parlamentul European a ajuns la concluzia că STS a avut un rol important în modificarea rezultatelor alegerilor comparativ cu votul alegătorilor. Cu toate că este cunoscut acest Adevăr, pentru alegerile prezidenţiale din luna noiembrie a.c. a rămas tot STS să controleze, să centralizeze şi să stabilească rezultatul final. Este incredibil, dar adevărat!
Viitorul Preşedinte al României va fi stabilit de STS, unitatea militară care nu a putut localiza avionul căzut în Munţii Apuseni, nici casa din Caracal în care a fost dusă eleva Alexandra Mihaela Măceşanu, răpită de o reţea de traficanţi internaţionali. Se ştie că STS a fost implicat în fraudarea alegerilor europarlamentare din 26 mai a.c..
Pentru a putea fi fraudate legal alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României din noiembrie a.c., prin modificările şi completările recente aduse Legii nr. 370/2004 s-au stabilit următoarele:
1). Art. 3 din Legea nr. 370/2004, prevede: „Curtea Constituţională… veghează la respectarea în întreaga ţară a prevederilor prezentei legi şi confirmă rezultatele sufragiului”. Ca urmare, Curtea Constituţională nu veghează ca şi în străinătate, la secţiile de votare, să fie respectate aceleaşi prevederi legale ca şi în România. Legea nr. 370/2004 a restrâns ilegal atribuţiile Curţii Constituţionale la alegerile prezidenţiale, numai pentru întreaga ţară, uitându-i pe milioanele de alegători români din străinătate.
2). Art. 8 din Legea nr. 370/2004 permite alegătorilor români aflaţi în străinătate să se înscrie pe listele electorale permanente şi pentru votul prin corespondenţă. Pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie a.c. s-au înscris (până la termenul prelungit pentru 15 septembrie a.c.) circa 80.000 de alegători, din totalul de cinci milioane de români cu drept de vot aflaţi în străinătate.
3). Art. 44, alin. 1 din Legea nr. 370/2004 precizează că votarea are loc în ziua de duminică, între orele 7.00 şi 21.00. La alin. 2 al art. 44 scrie că: „Prin excepţie de la prevederile alin. 1, votarea în străinătate se desfăşoară vineri (între orele 12.00 şi 21.00), sâmbătă şi duminică (între orele 7.00 şi 21.00). Această excepţie încalcă articolul 16 din Constituţie, care precizează următoarele: „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. Nimeni nu este mai presus de lege”.
De ce s-a prelungit la trei zile timpul pentru votare acordat românilor din străinătate? Pentru a se desfăşura lejer turismul electoral şi pentru fraudarea alegerilor prin voturi multiple, la cât mai multe secţii de votare din străinătate.
4). Art. 44, alin. 5 stabileşte că la secţiile de votare din România: „Alegătorii îşi prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau şi introduc datele personale ale alegătorilor în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal…”. Acest sistem informatic semnalează preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare orice ilegalitate. La secţiile de votare din străinătate nu se asigură de către STS acest Sistem informatic!
5). Art. 44, alin. 7 stabileşte că alegătorii români care votează în ţară pe liste electorale suplimentare sunt obligaţi să semneze lista. Alegătorii români care votează în străinătate şi sunt înscrişi în listele suplimentare nu semnează olograf pe listă, ci „semnează pe un dispozitiv electronic”. De ce? Pentru a nu fi depistat votul multiplu şi a nu fi sancţionaţi cei vinovaţi.
6). Art. 44^1, alin. 3, precizează că: „Localurile secţiilor de votare din străinătate sunt monitorizate video”. În ţară nu sunt monitorizate video secţiile de votare. Cu ce scop s-a instituit această discriminare? De ce sunt monitorizaţi video românii din străinătate care îşi exercită dreptul de a alege? Vor fi libere alegerile monitorizate video la secţiile de votare din străinătate?
7). Art. 49^1, alin. 1 şi 2 din Legea nr. 370/2004, republicată, stabileşte că: „Operatorii de calculator asigură… înregistrarea video-audio neîntreruptă a operaţiunilor efectuate de către membrii birourilor de votare pentru numărarea voturilor. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare asigură transmiterea prin mijloace electronice, către Biroul Electoral Central, a fotografiei procesului-verbal privind consemnarea rezultatelor votării”. Înregistrările şi fotografiile „se realizează în localul de vot prin intermediul terminalelor informatice puse la dispoziţie de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale”. Toate aceste înregistrări video-audio se păstrează de către STS pentru o perioadă de 12 luni de la încheierea perioadei electorale (Art. 49^1, alin. 4). Această prevedere legală nu se aplică la secţiile de votare din străinătate. La art. 49, alin. 6 din Legea nr. 370/2004, se precizează că: „Exactitatea datelor din procese-verbale este confirmată telefonic de către preşedintele sau locţiitorul biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate…”.
8). Art. 66, alin. 5 din Legea nr. 370/2004, precizează că: „Autoritatea Electorală Permanentă asigură, în condiţiile legii, aplicaţiile şi/sau serviciile informatice utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării la alegerile pentru Preşedintele României”. La art. 66, alin. 5^2, scrie că: „Serviciul de Telecomunicaţii Speciale asigură serviciile de telefonie specială şi de comunicaţii de voce şi date, necesare birourilor electorale, la alegerile pentru Preşedintele României”.
Prin H.G. nr. 63, din 27 august 2019, la art. 44, alin. 2, se precizează următoarele: „Autoritatea Electorală Permanentă asigură, cu sprijinul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, echipamentele, aplicaţiile şi serviciile informatice utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării la alegerile pentru Preşedintele României”.
Coroborând textele din Legea nr. 370/2004, republicată, rezultă că o unitate militară, Serviciul de Telecomunicaţii Special, se ocupă de centralizarea rezultatelor votării la alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României! În nicio ţară democratică din Europa alegerile prezidenţiale şi parlamentare nu sunt controlate de o unitate militară specială, ca în România ultimului deceniu!
Se ştie că la alegerile prezidenţiale din anii 1990, 1992, 1996 şi 2000, nu a participat STS şi ele s-au organizat şi desfăşurat fără controlul unei unităţi militare.
9). Art. 66, alin. 6 din Legea nr. 370/2004, precizează că: „Guvernul asigură Autorităţii Electorale Permanente (AEP) sumele necesare pentru achiziţionarea programelor de calculator care vor fi utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării…”. La fel ca şi la alegerile prezidenţiale din anul 2014, Guvernul nu a alocat la timp sumele necesare pentru AEP în vederea achiziţionării prin licitaţie publică a programelor de calculator necesare la Biroul Electoral Central. Ca urmare, AEP a achiziţionat prin încredinţare directă de la o anumită firmă, programele de calculator pentru alegerile prezidenţiale. Firma respectivă aparţine unei persoane cunoscute şi apropiată conducerii Serviciului Român de Informaţii (SRI). Aceste programe de calculator fac posibilă fraudarea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României.
10). Art. 67, alin. 1 şi alin. 2 din Legea nr. 370/2004 stabileşte o indemnizaţie diferenţiată pentru cei care vor face parte din birourile electorale din ţară şi din străinătate. Indemnizaţia pentru preşedintele biroului secţiei de votare din ţară este de 190 lei/zi, iar din străinătate 380 lei/zi. Indemnizaţia pentru un membru al secţiei de votare din ţară este de 100 lei/zi, iar din străinătate de 190 lei/zi.
11). Art. 23, alin. 7 din Legea nr. 370/2004, precizează că: „Toate cheltuielile privind transportul, cazarea, masa şi alte cheltuieli curente ale membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate se suportă de către cei care îi desemnează”. Ca urmare, numai partidele politice parlamentare, care sunt subvenţionate cu sume uriaşe din Bugetul de Stat, pot să trimită reprezentanţi în secţiile de votare din străinătate.
Aceste texte legale redate mai sus şi scenariul pregătit pentru fraudarea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României îi va determina pe foarte mulţi alegători români să-şi pună, cel puţin, două întrebări:
- Are rost să meargă la vot?
- Dintre candidaţii alogeni, străini de Neamul Românesc, dar plasaţi pe primele locuri în sondajele de manipulare a opiniei publice, care reprezintă răul cel mai mic?

Categorie: