Sântilia - Nedeia mocănească a voineştenilor

Sute de oameni din toată România, dar mai ales din judeţele din jurul Covasnei, localnici şi turişti, au ales să-şi petreacă ultimul sfârşit de săptămână din luna iulie a anului 2014 la Voineşti, acolo unde an de an are loc renumita Sântilie - Nedeia mocănească a voineştenilor. Iată că oamenii continuă să se adune în acest loc binecuvântat de Dumnezeu, în frumoasa Vale a Zânelor, pentru a participa la eveniment, devenit peste timp un adevărat „brand” al zonei.
De organizarea Sântiliei se ocupă Asociaţia Cultural-Creştină „Justinian Teculescu” din Covasna, care şi-a asumat această sarcină prin statut, în parteneriat cu Asociaţia Judeţeană a Crescătorilor de Ovine Covasna şi cu Primăria oraşului Covasna, cu sprijinul Consiliului Judeţean Covasna, Consiliului Local Covasna, al Instituţiei Prefectului - Judeţul Covasna şi al agenţilor economici din zonă.
Începând de anul trecut, manifestarea se întinde pe decursul a două zile, sâmbătă şi duminică; două zile de tradiţii, cântec, joc şi voie bună.

Făcutul de flori şi focul de tabără

Ziua de sâmbătă, 26 iulie, a debutat cu tradiţionalul făcut de flori (la nunta tradiţională a voineştenilor, făcutul florilor are loc joia, după cununia civilă, la casa miresei; tinerii se adună şi confecţionează, din hârtie creponată de diferite culori, florile cu care se vor împodobi brazii de nuntă, ploştile, caii, aşa cum au învăţat din vechime) la care au participat tineri localnici doritori să înveţe şi acest aspect al obiceiului. Seara a continuat cu concerte de muzică uşoară, oferite publicului cu sprijinul autorităţilor locale şi al primarului oraşului Covasna, Thiesz Janos: trupele Fresh, Youvenis Group din Întorsura-Buzăului, Hora şi invitaţii. Lăsarea întunericului peste Valea Zânelor a adus şi momentul mult aşteptat al focului de tabără, aflat la a doua ediţie.

Nunta la românii voineşteni

Ziua de duminică, 27 iulie, a început de dimineaţă, când, în faţa Bisericii Ortodoxe „Înălţarea Domnului”, au început să se adune călăreţii şi căruţele. Tinerii voineşteni, îmbrăcaţi în frumoasele lor straie populare, călare pe cai împodobiţi cu flori tricolore, roşii, galbene şi albastre, reprezintă alaiul mirelui. Aceştia, potrivit datinii, după ce şi-au primit binecuvântarea de la preotul paroh Ioan Ovidiu Măciucă, au pornit către Casa Nedeii, traversând Voineştiul, vestindu-şi sosirea prin chiote şi strigături. Aici erau deja aşteptaţi de mireasă şi nuntaşii acesteia, dar şi de publicul spectator.
Obiceiul Sântiliei este, de fapt, transpunerea ceremonialului nunţii tradiţionale la voineşteni, cu toate elementele acesteia, moştenite din strămoşi.
Decorul: o casă gătită aidoma unei vechi case ţărăneşti, cu brazi de nuntă la poartă, cu ţoale alese, străchini, blidar, perdele şi ştergare vechi. Actorii principali ai ceremonialului în care vor îndeplini anumite roluri: mirele, mireasa, socrii, naşii, lăutari şi nuntaşi.
Toţi aceştia sunt tineri, oameni ai locului, care pentru o zi ies din realitatea cotidiană şi din timpul ei şi intră într-o alta, spectaculoasă, plină de semnificaţii. Obiceiurile, dansurile, strigăturile - toate acestea nu le sunt străine, fiind ştiute din moşi-strămoşi şi repetate an de an, la fiecare nuntă tradiţională sau la fiecare Sântilie. Mirele şi mireasa sunt aleşi dintre tinerii care urmează a se căsători în acel an sau în următorul, astfel că nedeia e un fel de repetiţie a ceea ce îi aşteaptă în curând.
Un moment distinct al Nedeii îl reprezintă cursa de cai. Se stabileşte în prealabil locul de plecare şi de sosire; primii trei sosiţi câştigă cele trei premii oferite de mireasă. După cursă, întreg alaiul s-a îndreptat cu chiote spre casa miresei, unde a avut loc cerutul miresei de către vornic (în acest an, Tudor Mădălin Bîrlă), însoţit de ceilalţi călăreţi. Vornicul, în credinţa populară, este „delegatul” mirelui în faţa socrilor mici, de la care este cerută mireasa. „Cerutul miresei” este, în fapt, o oraţie de nuntă, recitată de vornic, transmisă prin viu grai din generaţie în generaţie. După acceptul socrilor mici, a urmat „hora miresei” - nuntaşilor li se prind flori de nuntă în piept (în 2014, florile de nuntă au fost cocarde tricolore, oferite de către organizatori). Mireasa iese în mijlocul horei, colacul i se ţine deasupra capului şi se stropeşte cu vin, mai apoi acesta este rupt şi împărţit tuturor, ca toţi să ia parte la bucuria tinerilor.
Spectacolul Sântiliei a continuat cu unele obiceiuri ale adevăratei nunţi tradiţionale de la Voineşti: conchioluitul miresei (care semnifică trecerea fetei în rândul femeilor măritate şi, deci, renunţarea la codiţe, în timp ce i se cânta „ia-ţi mireasă ziua bună / de la tată, de la mumă...), obicei care constă în aşezarea de către naşă a voalului pe capul miresei, iar pentru amuzament, mirele plasează pe capul acesteia tot felul de obiecte: o basma, o pălărie, o lingură sau alte obiecte.
A urmat bărbieritul mirelui, de către cel mai bun prieten, cu un brici de lemn, care semnifică trecerea de la viaţa de fecior la cea de om însurat.
Un alt obicei îl reprezintă descălţatul naşilor de către miri. Mirele o descalţă pe naşă, iar mireasa pe naş, fiecare încercând să-şi dovedească abilitatea. Cel care termina primul, se spunea că va conduce viitoarea familie. Descălţatul este aranjat în aşa fel încât mireasa întotdeauna reuşeşte să scoată prima pantoful. Apoi, naşul împreună cu mireasa, iar mirele cu naşa, dansează pe paie aprinse, cu rol de purificare şi fortificare, invitându-i pe nuntaşi la dans şi petrecere. În 2014, rolurile principale au fost jucate de Iuliana Nicoleta Bârlă şi Georgian Olteanu (mirii) şi Flavia şi Mihai Lungu (naşii).

Hora, întrecerile tinerilor, tradiţiile dacilor, standurile meşteşugăreşti şi spectacolul folcloric

Nu a lipsit Hora Sântiliei (moment în care feciorii dăruiesc fetelor „păpuşile” de caş, iar fetele, în schimb, le dăruiesc busuiocul), unde se prind toţi nuntaşii şi mulţi dintre spectatori, după care oamenii din poiană sunt delectaţi cu întrecerile între tineri: trântele ciobăneşti şi ridicarea pietroiului. Pentru a-şi dovedi puterea şi isteţimea, şi pentru a face o bună impresie fetelor, flăcăii îşi măsoară forţele într-o trântă ciobănească. Câştigător este declarat cel care îşi doboară toţi adversarii; el primeşte ca recompensă cel mai frumos berbec. Învingătorul concursului de ridicare a pietroiului, greu de aproximativ 100 kg şi pictat în culorile tricolorului, primeşte din partea organizatorilor un berbecuţ. În 2014, ambele competiţii, la categoria adulţi, au fost câştigate de Decebal Furtună din Covasna, care a reuşit să-l trântească în finală pe Nicolae Baciu din Întorsura-Buzăului.
După ce câştigătorii şi-au primit premiile din partea organizatorilor, aceştia s-au retras, lăsând locul pe Poiana Nedeii din Valea Zânelor... dacilor. Asociaţia „Omnis Barbaria” a reconstituit aspecte istorice ale modului de viaţă dac, prin datini, obiceiuri, tehnici de prelucrare a fierului, a pielii, a materialelor textile. La Covasna, membrii Asociaţiei „Omnis Barbaria” au prezentat publicului aspecte ale vieţii civile şi militare a dacilor (olăritul, trasul cu arcul, ţesutul, fierăritul, confecţionarea echipamentului militar etc.), iar cei interesaţi au avut ocazia să îmbrace o haină de protecţie confecţionată din zale de fier, să tragă cu arcul, să modeleze în lut şi să facă o fotografie alături de luptătorii daci.
Alături de standul de prezentare al dacilor, s-au regăsit standurile Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, care au organizat o expoziţie temporară în care au fost prezentate imagini şi piese arheologice descoperite cu ocazia cercetărilor arheologice sistematice de la Cetatea Dacică - Valea Zânelor, din oraşul Covasna. A fost prezentă şi Asociaţia Cultural-Ştiinţifică „Carpaţii Răsăriteni”, care a organizat, cu ocazia acestui eveniment, trei ateliere: confecţionarea păpuşilor din linguri de lemn, îmbrăcate în costume populare covăsnene; ţesutul la războaie miniaturale şi atelierul de pictură pe faţă. Toate atelierele au fost menite să sprijine păstrarea tradiţiilor locale şi să le ofere tinerilor alternative culturale de petrecere a timpului liber într-un mediu sănătos.
Standul Asociaţiei Cultural-Creştine „Justinian Teculescu” a oferit publicului o expoziţie etnografică, prezentare de carte şi materiale de promovare a activităţilor acesteia; Instituţia Prefectului - Judeţul Covasna a fost prezentă cu materiale de promovare a României adevărate ale editurii Foton şi cărţi ale editurii Eurocarpatica, iar ziarul românilor din Ardeal, „Condeiul ardelean”, a dăruit câteva sute de exemplare ale publicaţiei tuturor celor prezenţi la manifestarea voineştenilor.
Continuând tradiţia anilor trecuţi, organizatorii au încercat să dea o cât mai mare amploare zonei meşteşugurilor populare. Meşterii populari prezenţi la eveniment şi-au etalat produsele de manufactură şi au organizat ateliere interactive pentru cei care au îndrăznit să înveţe tainele diferitelor meşteşuguri: Vasilica Olaru (meşter olar din Horezu, judeţul Vâlcea); Alexandru Ilinca (meşter opincar din Râmnicu-Vâlcea, judeţul Vâlcea, aflat la Covasna pentru al doilea an consecutiv, acesta declarând că aici se simte excepţional şi că va reveni de câte ori va fi invitat), Iacob Borzos (sculptor în lemn, Vâlcele, judeţul Covasna) şi mulţi alţii. Iconarii Matei şi Kornelia Schinteie au prezentat o expoziţie de icoane, care au avut mare căutare.
Sântilia voineştenilor este un obicei pastoral vechi de sute de ani; voineştenii - păstori renumiţi, cu nimic mai prejos decât cei din Mărginimea Sibiului, Săcele sau Breţcu. Aşadar, nu putea să lipsească tradiţionala expoziţie de rase de oi şi câini ciobăneşti, organizată în parteneriat cu Asociaţia Crescătorilor de Ovine din judeţul Covasna. În premieră (dovadă că organizatorii se străduiesc an de an să aducă ceva nou la această manifestare), o turmă de oi a fost prezentă pe poiana din Valea Zânelor; oile au fost mulse „în direct”, iar spectatorii au avut posibilitatea să vadă cum se pregăteşte caşul într-o stână tradiţională, au putut gusta jintiţă proaspătă sau bulzul ciobănesc pe jar, alături de o pastramă de oaie veritabilă. Mircea şi Iliuţă Cojan, tată şi fiu, ciobani voineşteni cunoscuţi, au explicat şi arătat pas cu pas ce înseamnă produs natural 100 la sută, după o reţetă de sute de ani, moştenită şi transmisă din generaţie în generaţie; în fapt, ne-au dezvăluit secretul unei vieţi sănătoase. O strigătură din folclorul covăsnean spune aşa: „Mândri-s feciorii la noi / C-au crescut pe lângă oi. / Ş-au crescut pe lângă stână / Ş-au mâncat brânza cea bună”. Aşa o fi?!?
Ca în fiecare an, spectacolul folcloric a fost la înălţime. Copiii din Covasna din trupele de dansuri populare Junii Covasnei şi Avram Iancu, solista Alexandra Elena Bîrlă, formaţii artistice precum Ansamblul Brâuleţul din Sita-Buzăului, Grupul Vocal Pădurenii din Barcani, Românaşul din Braşov, Grupul Vocal Folcloric Târnava Mare din Ţopa, judeţul Mureş, Datina şi Izvoraşul din Zăbala, Constantin Brâncuşi din Sfântu-Gheorghe, Cununa Carpaţilor din Întorsura-Buzăului, Mlădiţe Româneşti din Sita-Buzăului, Junimea Vâlcelelor şi corul Voievozii Munţilor din Vâlcele au urcat pe scena Sântiliei voineştenilor, Valea Zânelor răsunând de muzică populară de calitate. Invitata specială a organizatorilor, Mariana Deac, a reuşit să ridice spectatorii în picioare, creând o atmosferă minunată, aplauzele publicului demonstrând că muzica populară este la Voineşti la ea acasă, preţuită la justa valoare.

Gheorghe Zamfir: „Am răspuns invitaţiei cu o bucurie imensă”

Însă, cel mai aşteptat moment al manifestării a fost prezenţa pe scena de la Covasna a maestrului naiului românesc, Gheorghe Zamfir, împreună cu naiul său fermecat. Şi cu bunul său prieten, Dan Puric. Amândoi, purtând cu mândrie cocarde tricolore în piept. A fost o zi memorabilă pentru cei care, vrăjiţi, au ascultat povestea naiului, spusă memorabil de omul frumos Dan Puric (pe care covăsnenii l-au putut cunoaşte cu câteva zile mai înainte, la dubla lansare de carte organizată de Asociaţia Cultural-Creştină „Justinian Teculescu” - vezi pagina 11), apoi au auzit celebrul nai care a răsunat pe patru continente şi a făcut cunoscută România în lume.
Pe pagina oficială de Facebook, maestrul Gheorghe Zamfir a scris, a doua zi după Santilia voineştenilor: „Dragii mei, în lumea mea, „lumea lui Zamfir”, pe care unii n-o înţeleg (nici nu-mi bat capul de ce n-o pot ei înţelege), România nu este doar o ţară. România este şi un tărâm ideal, cu poteci pline de meri înfloriţi şi zumzet de albine, cu bogăţii nebănuite, care, zi de zi, aşteaptă a fi descoperită, preţuită şi ocrotită de un neam de oameni demni şi inimoşi. Identitatea noastră dăinuieşte de milenii şi unii încă îşi fac griji pentru ea. Să-şi facă griji dacă ar fi confiscată sau ascunsă, dar eu ştiu că adevărul iese mereu la lumină. „La noi, românii, întâi se aud cântecele şi apoi răsare soarele” - aşa spunea Nicolae Iorga. Cântecul autentic românesc duce identitatea noastră mai departe, spre nemurire.
Nedeia mocănească perpetuează frumuseţea obiceiurilor mocăneşti păstrate din strămoşi. Am răspuns invitaţiei cu o bucurie imensă ştiind că voi petrece un timp de o calitate extraordinară, împreună cu oameni din „lumea lui Zamfir”.”
VĂ MULŢUMIM, MAESTRE!

Prefectul Marius Popica: „Am încercat de la an la an să schimbăm ceva în bine”

Prezent pe toată durata Sântiliei, implicat activ în organizare, prefectul judeţului Covasna, Marius Popica, ne-a declarat: „Ne-am străduit de la an la an să creştem, mai ales în calitate, să aducem artişti de mare valoare. (…) Suntem sub Cetatea Dacică, sub Cetatea Zânelor, spiritul dacilor e aici alături de noi. Mă bucur că sunt alături de atâta lume, am încercat de la an la an să schimbăm ceva. Sunt foarte mulţi maeştri artizani care fac produse tradiţionale - sculpturi, picturi etc., avem, cu ajutorul Carpaţilor Răsăriteni, un atelier şcoală unde copiii se pot juca cu roata olarului, cu linguri de lemn pe care le îmbracă în păpuşi tradiţionale, e un stand de carte, unul de icoane. Încercăm să îmbrăcăm toată această manifestaţie într-un spirit cultural de bun-simţ şi să lăsăm kitsch-urile; sper că toată lumea va aprecia acest lucru. Ne dorim să creştem şi în cantitate, dar mai ales în calitate, în tot ceea ce facem”.

Dan Puric: „Să fim conştienţi că ţara noastră trece astăzi prin momente cumplite”

„Întotdeauna, într-un popor marcat de vitregia istoriei, aşa cum a fost şi este marcat şi astăzi poporul român, noi am avut timp, din când în când, să horim, să ne adunăm şi să ne strângem în aceste hore unde în fracţiuni de secundă am coagulat, ne-am strâns tot ce am avut mai frumos. La o Nedeie, în fracţiuni de secundă se întâmplă o îndrăgostire: îndrăgostirea este lucrul cel mai frumos care ţi se poate întâmpla pe pământ. Dar, dacă staţi să vă gândiţi foarte bine, dumneavoastră nu ascultaţi muzică populară, ci o trăiţi, şi trăind-o, vă îndrăgostiţi încă o dată de poporul român. În ea sunt lucrurile noastre neîntinate, toate bătăile acestea jos, în pământ, sunt datorate faptului că noi ne-am ţinut folclorul ca pe un act de rezistenţă. (...)
Să fim conştienţi că ţara noastră trece astăzi prin momente cumplite; să fim conştienţi de faptul că identitatea aceasta frumoasă, bogăţia aceasta este pusă sub semnul întrebării. Atâta timp cât veţi face această sărbătoare, şi vă veţi uni în ea, poporul acesta va exista. Sufletele care sunt aici, pe scenă, se unesc cu sufletele dumneavoastră” (Dan Puric, pe scena Sântiliei din Voineşti - Covasna, 27 iulie 2014).

Categorie: