Săptămânalul „Szekely Ujsag” (Covasna), nr. 53, 07-13.01.2010, Titlu: În ce limbă răsună clopotele din Păpăuţi?, Semnează: Bede Erika

În satul Păpăuţi, trei biserici se înalţă deasupra caselor, cea mai respectabilă fi ind biserica reformată din zona de jos a localităţii. În zona de sus a aşezării se află două biserici ortodoxe. La sfârşitul secolului al XVIII-lea, în urma donaţiilor făcute de biserica reformată şi de moşierii Szentkereszty, a fost construită pentru prima dată o bisericuţă secuiască de lemn pentru iobagii ortodocşi afl aţi într-un număr neînsemnat. În prezent, bisericuţa este un monument de artă. Inclusiv poarta bisericuţei e secuiască. A fost ridicată în anul 1851 şi are inscripţii în limba maghiară.
La începutul anilor ’30, pe un teren naţionalizat, expropriat de la stăpâni maghiari, statul român a construit, prin munca obştească a localnicilor maghiari, o biserică cu cupole sub formă de ceapă pentru românii care, şi la vremea respectivă, trăiau într-un număr redus. Clopotul bisericii este o donaţie a Composesoratului maghiar.
În anii precedenţi, a fost evidenţiat, inclusiv de presă, faptul că efectivul localnicilor maghiari din Păpăuţi este în scădere. Citez câteva date statistice din monografi a semnată de mine, apărută în 2002, sub titlul Istoria localităţii Păpăuţi. În 1567, satul fi gurează cu 19 porţi. În anul 1881, în 341 de case trăiau în total 1.468 de persoane. Datorită dezvoltării, exploatarea şi prelucrarea lemnului din pădurile din împrejurimile satului Păpăuţi au luat avânt. La începutul secolului al XX-lea, numărul total al populaţiei depăşise cifra de 2.000. 2.019 de etnie maghiară, 270 români, 98 germani, 190 slovaci, 57 ruteni, 2 croaţi, 65 de etnie romă şi de alte naţionalităţi (evrei). În datele statistice sunt cuprinşi şi localnicii din alte trei aşezări, precum Comandău, în care funcţionau staţii de prelucrare a lemnului.
Conform datelor de la recensământul din 1977, numărul total al localnicilor din Păpăuţi era 1.321, din care 672 de etnie maghiară şi 649 români.
În martie, anul 2000, procentul populaţiei de naţionalitate română a depăşit procentul localnicilor maghiari. Potrivit unor date neofi ciale, la momentul respectiv, în sat trăiau 1.251 de persoane, din care 587 de limbă maternă maghiară, iar 664 vorbitori de română. Potrivit unor surse, localnicii de limba maternă română s-au stabilit în sat în secolul al XVIII-lea, ca iobagi aduşi de moşierii Szentkereszty din Zagon. Un document din 1748 pomeneşte deja de prezenţa valahilor de la stânele din Păpăuţi.
Potrivit volumului intitulat Descrierea Pământului Secuiesc, semnat de Orban Balazs, în anul 1611, la Păpăuţi a existat o biserică reformată şi o clopotniţă de lemn. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, a fost construită o biserică nouă în locul celei vechi. În 1894, efectivul populaţiei necesita o biserică mai mare, astfel că a fost înălţată o construcţie neogotică.
În momentul de faţă, biserica reformată are 555 enoriaşi, în acest număr fi ind cuprinşi şi cei care, deşi nu trăiesc în sat, taxa de biserică o plătesc la Păpăuţi. Pe lângă credincioşii ortodocşi, în această localitate mai trăiesc aproximativ 10- 15 catolici şi tot atâţia baptişti.
În anul 2009, 9 localnici de etnie maghiară din Păpăuţi au încetat din viaţă şi s-au născut doar trei copii. De două decenii, raporturile demografi ce evoluează în modul amintit.