Sărbătorirea Unirii Principatelor, la Sfântu-Gheorghe, de-a lungul vremii

Până la 1 Decembrie 1918, românii din fostul judeţ Treiscaune, sărbătoreau Ziua de 24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române, în cadrul restrâns al comunităţilor respectiv, în bisericile ortodoxe şi în şcolile confesionale. În manualele de Istoria Românilor, după care învăţau elevii şcolilor menţionate, lecţia despre Unirea Principatelor Române cuprinde date despre desfăşurarea evenimentelor istorice din ianuarie 1859 şi despre semnifi caţia acestora pentru istoria românilor de pretutindeni. Presa românească din Transilvania, relata despre manifestările organizate în Regatul României, în fi ecare an, cu ocazia sărbătoririi evenimentului la Bucureşti, Iaşi, Craiova, Focşani şi în alte localităţi din Moldova şi Muntenia.
După Marea Unire, de la 1 Decembrie 1918, sărbătorirea Unirii Principatelor, în Sfântu-Gheorghe şi în alte localităţi ale judeţului Treiscaune, avea loc în spaţiile publice ale aşezărilor menţionate, din iniţiativa Prefecturii Judeţului şi în organizarea autorităţilor administraţiei publice locale. Astfel, prin telegrama Preşedinţiei Consiliului Dirigent, transmisă Prefecturii Judeţului Treiscaune, în 5 ianuarie 1920, se comunica faptul că „pentru sărbătorirea zilei de 24 ianuarie stil nou, Guvernul a stabilit următorul program: În toate oraşele şi satele din întreaga Românie, steagurile naţionale vor fi arborate pe clădirile publice şi casele particulare; Cafenelele şi toate localurile publice vor fi închise de la orele 9-12 şi de 14-17; La orele 9, se vor ofi cia Te-Deum-uri în toate bisericile, la care vor asista profesorii şi elevii tuturor şcoalelor împreună cu părinţii lor, purtând cu toţii la butonieră sau la braţul drept tricolorul Ţării; La ora 10, se vor ţine de către directorii şcoalelor respective, sau de către profesorii delegaţi în acest scop, conferinţe asupra însemnătăţii zilei de 24 ianuarie, ca zi a Unirii Principatelor şi a tuturor românilor; La orele 14, vor avea loc conferinţe asupra însemnătăţii zilei în localuri publice, administrative sau culturale, ţinute de preşedinţii secţiunilor liniei culturale sau de preşedinţii altor societăţii naţionaliste; în lipsa acestora, autorităţile vor desemna un alt conferenţiar; De la 16-17, muzici (fanfare - n.n.) vor cânta în pieţele publice cântece naţionale şi se va juca hora unirii”. La rândul său, Prefectura Judeţului Treiscaune a transmis telegrama menţionată spre aplicare „către toţi primpretorii, şefi i poliţiilor de stat, comandantului Companiei de Jandarmi şi Comenduirii Garnizoanelor Militare Sfântu-Gheorghe şi Târgu-Secuiesc” (Arhivele Naţionale Covasna, Fond Prefectura Treiscaune, Dos. Nr.148/1920).
În 22 ianuarie 1929, Prefectura Judeţului Treiscaune trimite instituţiilor publice din oraşul Sfântu- Gheorghe următoarea „Invitare”: „Domnii şefi ai Autorităţilor şi Instituţiilor amintite mai jos, sunt rugaţi să binevoiască a lua parte împreună cu o delegaţie compusă din subalternii Domniilor lor, la Te-Deum-ul ce se va ofi cia în Biserica Ortodoxă Română din localitate, în ziua de 24 ianuarie 1929, ora 11 a.m., cu ocazia aniversării Unirii Principatelor şi a tuturor românilor. Funcţionarii administrativi se vor aduna la Prefectură, de unde vor pleca in corpore, la ora 10.45. Domnul Primar al oraşului va da dispoziţiuni ca şi la celelalte biserici să se ofi cieze, în acelaşi timp, Te-Deum-ul, la care să asiste câte un delegat al Primăriei. Prefect, Dr. Crăciun” (Arhivele Naţionale Covasna, Fond Primăria Sfântu-Gheorghe, Dos. 66/1929).
Manifestări asemănătoare au avut loc la Sfântu-Gheorghe şi în alte localităţi ale judeţului Treiscaune în toată perioada interbelică. Programul acestor manifestări, din anul 1937, este mult mai amplu. Aceasta rezultă din scrisoarea trimisă primarului oraşului Sfântu-Gheorghe, dr. Vasile Stanciu, de către prefectul judeţului, dr. Valeriu Bidu: „Domnule Primar, Avem onoarea a vă ruga să binevoiţi a lua parte, împreună cu toţi domnii funcţionari din subordinea Dumneavoastră, la sărbătorirea zilei de 24 ianuarie, ANIVERSAREA UNIRII PRINCIPATELOR ŞI A TUTUROR ROMÂNILOR, sărbătorire ce va avea loc în ziua de Duminecă, 24 ianuarie 1937, conform programului de mai jos: ora 10.30 - Ceremonialul ridicării drapelului, în piaţa oraşului; ora 11.00 - Te-Deum la Biserica Ortodoxă Română din localitate; ora 15.15 - Festival în sala Teatrului orăşenesc dat de către Centrul de Instrucţie al Infanteriei şi Şcoalele din localitate” (Arhivele Naţionale Covasna, Fond Primăria Sfântu-Gheorghe, Dos. 108/1937).
Cursul firesc al istoriei a fost nedrept şi dramatic întrerupt de evenimentele care au urmat Dictatului de la Viena, din 30 august 1940. Despre adevăratul etnocid practicat asupra românilor din fostul judeţ Treiscaune vorbesc - pe lângă crimele, maltratările, bătăile individuale şi colective, distrugerea instituţiilor şi simbolurilor identitare şi multe alte umilinţe şi discriminări - şi cifrele referitoare la exodul populaţie româneşti din zonă. Astfel, dacă la recensământul din anul 1930, numărul românilor din judeţul amintit a fost de 17.061 persoane, la recensământul din 1941, în judeţul Treiscaune au fost recenzaţi doar 5.411 români...
După terminarea celui de al doilea război mondial şi revenirea Ardealului de nord la Patria-mamă, cu toate condiţiile grele din timpul comunismului, datorită patriotismului luminat al unor intelectuali români din zonă, Unirea Principatelor Române a fost sărbătorită la Sfântu-Gheorghe, chiar şi în timpul Regiunii Autonome Maghiare, din iniţiativa distinsului dr. Ilie Olteanu. Manifestările consacrate zilei de 24 ianuarie, din perioada 1968-1989, au fost continuate şi amplifi cate, după decembrie ’89, din iniţiativa societăţii civile româneşti, cu sprijinul şi participarea Prefecturii judeţului Covasna şi a Garnizoanei Militare Sfântu-Gheorghe.