Scrisoare Deschisă adresată Parlamentului, Preşedinţiei şi Guvernului României privind normalizarea convieţuirii interetnice din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş

Noi, reprezentanţii românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş - conducerile celor 44 de organizaţii culturale, ştiinţifice şi civice membre ale Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, primari, viceprimari, consilieri judeţeni şi locali, parlamentari, lideri judeţeni ai principalelor partide politice, directori ai unor instituţii de cultură, clerici şi mireni, întruniţi azi, 26 ianuarie 2019, la Sfântu-Gheorghe, îngrijoraţi de lipsa de reacţie a Parlamentului, Preşedinţiei şi Guvernului României faţă de ştirea potrivit căreia, în decembrie 2018, a fost lansat la Budapesta „Programul pentru dezvoltarea economică a Ţinutului Secuiesc”, pentru finanţarea căruia Guvernul Ungariei a alocat un buget de 25 de miliarde de forinţi, în urma dezbaterii principalelor aspecte privind starea actuală a comunităţii româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, acum, la începutul secolului al II-lea de la Marea Unire, Vă adresăm următoarea Scrisoare Deschisă, prin care Vă solicităm să adoptaţi măsuri urgente şi ferme, care să asigure dăinuirea românească în Arcul Intracarpatic, stoparea instaurării definitive a stării de co-suveranitate cu Ungaria a „ţinutului secuiesc” şi normalizarea convieţuirii interetnice în judeţele menţionate, ajunsă într-un stadiu îngrijorător datorită forţelor extremiste care militează pentru autonomie teritorială etnică maghiară în zonă, neţinând cont de interesele şi sensibilitatea românilor, de legislaţia şi Constituţia Ţării noastre.

I. Propuneri pentru stoparea instaurării definitive a stării de co-suveranitate cu Ungaria a „ţinutului secuiesc”

1. Solicităm Guvernului României să înfiinţeze, în regim de urgenţă, un Departament pentru comunităţile româneşti numeric minoritare şi să adopte o strategie de dezvoltare economică şi socială pentru judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, care să asigure o convieţuire interetnică normală, într-un areal multietnic şi pluriconfesional, şi nu într-o enclavă etnică, cu statut de co-suveranitate statală cu formaţiuni etnice maghiare create anume pentru aceasta.
2. Cerem Guvernului, Parlamentului şi Preşedinţiei României să formuleze reacţii ferme de respingere şi dezaprobare a ingerinţelor anormale ale Guvernului de la Budapesta în problemele interne ale României şi să solicite respectarea prevederilor Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Ungaria.
3. Solicităm instituţiilor abilitate ale Statului Român să monitorizeze şi să analizeze temeinic consecinţele, pe termen mediu şi lung, ale obţinerii dublei cetăţenii de către concetăţenii noştri maghiari şi ale circulaţiei libere a proprietăţilor funciare şi nu numai, a investiţiilor strategice realizate de statul maghiar în zonă şi a lipsei unor asemenea investiţii din partea României.
4. Propunem să se adopte o iniţiativă legislativă, după modelul existent în Slovacia, prin care să nu se mai permită cetăţenilor cu dublă cetăţenie să candideze şi să ocupe funcţii în administraţia publică centrală şi locală din România.
5. De asemenea, propunem tuturor partidelor politice parlamentare să adopte un pact (asemănător pactului de la Snagov, prin care s-a hotărât aderarea României la Uniunea Europeană), prin care să se declare solemn faptul că autonomia teritorială pe criteriul etnic să nu fie niciodată adoptată în România.
6. Ministerul de Externe să solicite ca, în toate campaniile electorale din Ungaria, adresate şi maghiarilor din România, să nu se promoveze atitudini neloiale Statului Român, contrare spiritului civic şi unei convieţuiri normale, să nu propage informaţii deformate referitoare la cultura şi istoria Poporului Român, şi care, prin mesajul lor, distorsionează rezultatele alegerilor din România.
7. Propunem modificarea Codului Penal în sensul sancţionării cu pierderea calităţii de parlamentar sau a celei de demnitar al Statului Român a celor care nu respectă jurământul faţă de Ţară, depus cu ocazia investirii lor în aceste demnităţi.
8. Considerăm că este necesară legiferarea înăspririi sancţiunilor, inclusiv prin demitere şi privare de libertate, aplicate celor care aduc atingere însemnelor naţionale: imn, drapel şi stemă, atitudini astăzi curente, devenite specifice liderilor comunităţii maghiare, sancţionate în prezent doar prin amenzi administrative aplicate reprezentanţilor autorităţilor locale, care recidivează, achitându-le nonşalant cu susţinere financiară străină.
9. Se impune legiferarea obligativităţii unui sistem de verificare a loialităţii celor care ajung să ocupe funcţiile de conducere în structurile politice, administrative, de ordine şi de apărare.
10. Instituţiile abilitate ale statului să asigure gestionarea şi contracararea ofensivei de tip nou, făcută strategic de promotorii separatismului teritorial pe criteriul etnic, prin lansarea de ziare şi platforme on-line în limba română, prin intermediul cărora îşi promovează obiectivele.
11. Cerem instituţiilor publice, centrale şi locale, să nu poarte corespondenţă cu „organizaţia politică”, nerecunoscută legal în România, aşa-numită Consiliul Naţional Secuiesc şi acţionarea acesteia în instanţă pentru activitate neconformă cu legislaţia României.
12. Editarea unui volum de istorie a Transilvaniei de circa 250-300 de file, scrisă anume pentru cititorul neromân, tradusă (şi adaptată specificului fiecărui mediu) în engleză, franceză, germană, spaniolă, rusă, portugheză, chineză, maghiară etc. şi distribuită la toate bibliotecile naţionale, universitare şi de colegiu din lume şi tuturor bibliotecilor de la municipiu în sus din Europa, pentru a informa opinia publică cu onestitate ştiinţifică despre trecutul şi prezentul românilor din această zonă, cei care au dat atâţia martiri pentru idealurile nobile ale Umanităţii, de Demnitate, Dreptate şi Libertate, şi pentru a se cunoaşte, tot cu onestitate ştiinţifică, şi trecutul comunităţilor etnice conlocuitoare.
13. Editarea mai multor publicaţii care să se adreseze cu ţintă cititorilor din afara României, desigur în limbile ţărilor respective, dar şi organizarea de evenimente pentru promovarea potenţialului şi valorilor româneşti: turism, etnografie, tradiţii, colaborarea cu ONG-uri din Ţară cu cele din străinătate, pentru realizarea acestor scopuri şi pentru înlăturarea prejudecăţilor legate de români şi de România.
14. Finanţarea presei scrise de expresie română din Harghita şi Covasna, a cărei existenţă este grevată de mari lipsuri materiale, presă ce apare într-o zonă defavorizată informaţional, în care sunt vehiculate prioritar idei şi opinii adverse românilor ca etnie şi României ca stat.
15. Solicităm Preşedintelui României, Klaus Iohannis, să dezbată, în regim de urgenţă, problemele din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş ce vizează siguranţa naţională, într-o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, unde să se adopte măsurile ce se impun.

II. Propuneri pentru asigurarea dăinuirii româneşti în Arcul Intracarpatic

1. Solicităm specialiştilor din Guvernul şi Parlamentul României să asigure definirea şi recunoaşterea politico-juridică a conceptului de minoritate numerică şi punerea acestuia în egalitate formală cu conceptul de minoritate naţională.
2. Reluăm propunerea asigurării prin lege a reprezentării permanente a electoratului românesc din judeţele Covasna şi Harghita în Camera Deputaţilor: în cazul în care aceasta nu se realizează prin redistribuirea mandatelor la nivelul Ţării, numărul deputaţilor să fie suplimentat cu câte un mandat acordat candidatului care obţine cele mai multe voturi la nivelul celor două circumscripţii electorale, şi în conducerea autorităţilor publice locale, a instituţiilor deconcentrate şi a celor de învăţământ şi cultură.
3. Revenim cu solicitarea, rămasă nesoluţionată de ani de zile, referitoare la asigurarea finanţării de la bugetul central a instituţiilor, publicaţiilor şi asociaţiilor şi fundaţiilor culturale, religioase şi civice din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, după modelul de finanţare a comunităţii maghiare.
4. Sprijinirea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş pentru obţinerea statutului de Organizaţie de utilitate publică, în vederea subvenţionării de la bugetul central a proiectelor şi programelor identitare iniţiate de acesta.
5. Adoptarea Proiectului „Solidaritate cu românii din Covasna şi Harghita”, în cadrul căruia - pe baza unor programe de parteneriat stabilite între Centrele de Cultură ale unor judeţe din Ţară şi Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş şi alte instituţii şi asociaţii culturale româneşti, din cele trei judeţe, se va asigura susţinerea realizării unor programe în domeniul cultural, educativ, ştiinţific, în comunităţile româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.
6. Înfiinţarea unui grup de lobby, format din parlamentari şi europarlamentari reprezentând toate forţele politice, care să desfăşoare o acţiune coordonată şi consecventă menită să asigure sprijinul românilor din cele trei judeţe, în scopul stopării fenomenului părăsirii locurilor natale.
7. Acordarea de burse anuale de studiu (echivalentul unui procent de 50% din salariul brut minim pe economie) tuturor elevilor care se înscriu şi celor care sunt deja înscrişi în şcolile şi în secţiile cu predare în limba română din cadrul unităţilor de învăţământ din judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş.
8. Includerea în grila de programe a televiziunii naţionale şi a radioului public a unor emisiuni consacrate românilor şi convieţuirii interetnice din Arcul Intracarpatic.
9. Urgentarea adoptării Legii cadastrului naţional, sau emiterea unor acte normative privitoare la înscrierea în Cartea funciară a proprietăţilor înregistrate în prezent în registrele agricole deţinute de primării, ca măsură provizorie menită să asigure acordarea subvenţiilor europene deţinătorilor de terenuri agricole ca urmare a condiţionării acestora - începând cu acest an - de actele de proprietate.
10. Asigurarea finanţării pentru construirea autostrăzilor Târgu-Mureş – Iaşi şi Braşov - Bacău şi darea în folosinţă a Aeroportului Braşov; investiţii în infrastructura turismului ca prioritate economică a zonelor Covasna - Întorsura-Buzăului, din judeţul Covasna, şi Valea Mureşului Superior (zona Topliţei), din judeţul Harghita.

III. Propuneri pentru normalizarea convieţuirii interetnice
în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş

1. Crearea unui climat de armonie interetnică şi lupta împotriva oricărei discriminări pe motiv de rasă, etnie sau credinţă religioasă a stat întotdeauna la baza activităţii noastre şi ne propunem ca şi în viitor să milităm în acest sens, solicitând Guvernului României să coopteze cât mai mulţi specialişti în comunicare şi bună înţelegere în acest sens, să sprijine promovarea unor proiecte culturale comune cetăţenilor de etnie română cu cetăţenii de etnie maghiară.
2. Încheierea unor parteneriate şi înfrăţiri, având ca modele acţiunile similare din perioada interbelică, între şcoli şi instituţii din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, cu instituţii şi asociaţii similare din alte judeţe ale României, chiar din jurul graniţelor României şi din diaspora, evenimente care vor contribui la o benefică şi mai bună cunoaştere reciprocă.
3. Susţinerea financiară a unor turnee în zonă ale instituţiilor de spectacole din principalele centre culturale ale Ţării; programarea unor manifestări sportive de anvergură internaţională care să atragă interesul susţinătorilor din întreaga Ţară; finanţarea cu prioritate a unor producţii cinematografice şi de televiziune care să promoveze zona şi exemplele bune de convieţuire interetnică etc..
4. Continuarea proiectelor „Carte frumoasă - cinste cui te-a scris” şi „Primăvara harghiteană a prieteniei”, iniţiate şi realizate de Asociaţia Comunitară Românească din Miercurea-Ciuc, proiecte care îşi propun să realizeze stimularea învăţării Limbii Române de către copii de etnie maghiară şi o mai bună cunoaştere reciprocă între copiii români şi maghiari din zonă.
5. Crearea şi editarea unui manual de Istorie a românilor din Covasna, Harghita şi Mureş - în contrapondere cu Manualul de istorie a secuilor -, pentru ca elevii români din aceste judeţe să-şi poată dezvolta şi mai mult conştiinţa că sunt autohtoni şi Acasă pe meleagurile lor, locuite şi de strămoşii lor din cele mai vechi timpuri.
6. Finanţarea unor tabere interetnice, pentru copii şi tineri, cu programe distractiv-instructive şi culturale bine alese şi care să dezvolte un câştig de încredere reciprocă şi de eliberare de tensiuni interetnice.
7. Asigurarea resurselor financiare necesare organizării de mese rotunde, anual, cu autori de cărţi de istorie şi de literatură care promovează lucrări valoroase în sprijinul relaţiilor de armonie interetnică şi constituirea unui juriu care să premieze aceste lucrări.
8. Finanţarea de către Guvernul României a unor cercetări permanente la Arhivele Naţionale din Budapesta pentru editarea unor corpusuri de documente care conţin informaţii despre românii transilvăneni, inclusiv despre cei din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, pentru că detensionarea relaţiilor româno-maghiare constă mai ales în apelul la istoria reală şi nu la cea inventată, propagandistică, aşa cum procedează unii istorici maghiari, la comandă politică.

Sfântu-Gheorghe,
26 ianuarie 2019

Preşedinte, Marian Ştiopu
Secretar executiv, Florentina Teacă