SERBĂRILOR NAŢIONALE ŢEBEA, 13 SEPTEMBRIE 2015

Mesajul Asociaţiei „Ţara Iancului - Iubirea Mea” din Deva către români şi conducătorii lor, cu prilejul
SERBĂRILOR NAŢIONALE ŢEBEA,
13 SEPTEMBRIE 2015

Şi în acest an, Instituţia Prefectului - Judeţul Hunedoara şi Consiliul Judeţean Hunedoara organizează duminică, 13 septembrie 2015, SERBĂRILE NAŢIONALE - ŢEBEA 2015, în localitatea Ţebea, comuna Baia de Criş.
Aceste serbări sunt închinate memoriei Eroului Naţional Avram Iancu (1824 - 11 septembrie 1872), simbol al luptei pentru libertate, drepturi şi dreptate a românilor transilvăneni în timpul Revoluţiei şi Războiului lor de autoapărare (1848-1849) contra tiranilor unguri asupritori şi cotropitori.
Ca de fiecare dată, o delegaţie a Asociaţiei noastre şi a Clubului de elevi-voluntari „Crăişorii” va depune o coroană la mormântul Marelui Erou, simbol al luptei jertfelnice de veacuri a neamului daco-românesc multimilenar contra robiei şi asupririi, contra rasismului şi genocidului de veacuri (1437-1918) practicat de tirania ungurească împotriva românilor ardeleni, în urma căruia numai între 1848-1849 s-au înregistrat peste 40.000 de morţi şi 200 de sate distruse.
Un gând pios şi de cinstire ne va călăuzi în aceste momente de comemorare pentru toţi martirii şi eroii neamului nostru daco-român, a căror simboluri îşi dorm somnul de veci în Pantheonul Naţional de la Ţebea, sau al căror duh pluteşte în Bisericuţa cu Tricolor. E vorba de Horea, Cloşca, Crişan şi ortacii lor; de prietenii lui Avram Iancu, prefectul Ioan Buteanu şi tribunul Simion Groza; de ofiţerii, subofiţerii, ostaşii şi voluntarii din Primul şi Al Doilea Război Mondial ale căror cruci şi monumente comemorative de la Ţebea atestă sacrificiul lor suprem.
Programul Serbării Naţionale de la Ţebea din 13 septembrie 2015 va fi următorul: Ora 10:30-11:30 Slujbă religioasă de pomenire şi ceremonie de depunere de coroane; Ora 11:30-12:00 Evocare istorică, mesajele autorităţilor, defilarea Gărzii de Onoare.
Cei care nu-l iubesc pe Iancu, care nu ştiu ori nu vor a-i preamări faptele şi a-i îndeplini ultima voinţă testamentară, „Ultimul dor al vieţii mele, fiind ca să-mi văd Naţiunea fericită”, n-ar trebui să pună piciorul la Ţebea. Iar cei care conduc destinele Ţării şi românilor pe toate treptele - de la primării şi prefecturi la Guvern, Parlament şi Preşedinţie, de la parohii la episcopii şi Sfântul Sinod, ar trebui să ştie a da răspunsuri în faţa memoriei Marelui Erou, la întrebări care persistă şi dor şi pe care e bine să ni le reamintim în astfel de momente:
• Când va fi recunoscut oficial Avram Iancu, împreună cu eroii martiri români din Revoluţiile de la 1848-1849 şi 1784, ca şi erou al neamului daco-românesc multimilenar (inclusiv de către Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor din subordinea Guvernului, care oficiu chiar prin statutul său nu îi cuprinde)? Cinste comunităţii care în acest an a decretat ca „membri de onoare post-mortem ai comunei Albac (AB)” pe Horea, Cloşca, Crişan şi Avram Iancu;
• Când se va construi un Mausoleu la Ţebea în cinstea revoluţionarilor români din toate timpurile, conform Proclamaţiei noastre citită, la 12 decembrie 2009, în Biserica Ortodoxă cu Tricolor din Pantheonul Naţional Ţebea?;
• Gardul de piatră care înconjoară Pantheonul de la Ţebea, când se va îmbrăca în granit încrustat cu numele miilor de luptători, martiri şi eroi ai neamului daco-românesc (documentaţie întocmită de Asociaţia noastră pentru Certificatul de Urbanism nr. 5)?;
• Când se va înfiinţa Institutul (Academia) pentru drepturile şi jertfele românilor din Revoluţiile de la 1784, 1848-1849 şi 1918 , după modelul IRRD („Institutul Revoluţiei Române din decembrie 1989”), „academie” dorită însuşi de Avram Iancu, în „Ultima mea voinţă”, pe care a scris-o acum 165 de ani?;
• Când se va înlătura (inclusiv din legea electorală, programele radio-tv, fonduri etc.) discriminarea dintre grupurile etnice de altă naţionalitate (cele 18 în frunte cu grupul etnic maghiar), a căror drepturi nu le contestăm, şi grupurile etnice româneşti, peste 25 la număr (moţi, pădureni, maramureşeni, momârlani, românii din Covasna, Harghita şi Mureş etc.)? Dăm două exemple: 1. la grupurile etnice neromâneşti s-a reuşit propulsarea în Parlament a unui deputat pentru grupul etnic compus din 262 de ruteni cetăţeni români. E bine! Dar acest lucru trebuie aplicat şi la grupuri etnice româneşti aflate în continuă reducere naturală, dar care sunt mai numeroase (vezi pădureni, momârlani ş.a.); 2. Emisiunile radio-tv pentru maghiari, germani etc. e bine că există, dar ele ar trebui ca şi pentru grupurile etnice româneşti să fie distincte, programate în aceleaşi zile şi ore având un cuantum de minute proporţional cu numărul de cetăţeni români care aparţin respectivului grup etnic românesc sau neromânesc;
• Când se vor restitui fizic sau valoric persoanelor sau comunităţilor din Munţii Apuseni minele de aur şi instalaţiile (şteampurile) naţionalizate de Statul Român Comunist la 11 iunie 1948 (numai pe valea Roşiei Montane au existat peste 300 de şteampuri cu o valoare totală de peste 1.000 kg de aur)?
• Când se vor acorda moţilor facilităţi pentru exploatarea tradiţională a aurului, această îndeletnicire fiind printre puţinele mijloace de existenţă în Apuseni, care a dăinuit de milenii, pe scară largă până acum 70 de ani (se extrăgeau în tot Ardealul cca.700 kg aur pe an, antrenând cca. 2.000 de oameni), dar a cărei dezvoltare şi perspectivă este şi azi obturată de legi nerealiste şi discriminatorii faţă de marile companii?;
• Când vor fi oprite şi sancţionate penal de către Statul Român ofensele aduse Tricolorului şi eroilor naţionali de către indivizi duşmani ai Ţării şi Neamului, care ar trebui catalogaţi, urgent, ca „persona non grata”?;
• Când se vor recupera „moştenirea Gojdu” şi unele unităţi şcolare care au aparţinut Bisericii Ortodoxe Române şi care, implicit, nu au fost construite din fondurile statului (vezi Liceul Ortodox Român din Brad)?;
• Când Statul Român va recupera în Ardeal, prin împroprietărirea sa proprie, jumătate din toate bunurile restituite sau restituibile (păduri, terenuri, castele etc.) reprezentând cele 4-5 zile/săptămână lucrate forţat şi gratuit de către iobagii români ardeleni în folosul grofilor, manoperă înglobată în aceste bunuri...?
Vă propunem, în continuare, să ne reamintim în această zi, de 13 septembrie 2015, de câteva pasaje din cuvântările unor mari personalităţi rostite, la Ţebea sau Abrud, cu prilejul centenarului naşterii Eroului Naţional, din anul 1924 (preluate din cartea „Avram Iancu în memoria posterităţii”, de Ioachim Lazăr):
* „Mi-a fost dat Mie, Întâiul Rege al României întregite să viu aici să consfinţesc încheierea unui lung şi dureros proces istoric în care era vorba de revendicarea celor mai elementare drepturi de viaţă naţională şi de unitate sufletească a celui mai vechi şi mai numeros popor din ţara aceasta. (…) Ai murit chinuit pe roată, Tu, nefericitule Horia, cu ai tăi, iar tu, viteazule între viteji, Avram Iancu, închisa-i ochii rătăcitori pe drumuri, singur numai cu fluierul tău, cu sufletul întunecat şi nemângâiat pentru că-ţi vedeai zădărnicită ţinta faptelor tale. Şi totuşi jertfa voastră era sfântă şi dreptatea s-a făcut... Credinţa în suflete, răbdarea în muncă şi cinstea în viaţă au adus această biruinţă a voastră, iubit popor al Munţilor Apuseni.”
(Ferdinand I, regele românilor - Ţebea, 1924)
* „Istoria de veacuri a Ardealului românesc e istoria de lacrimi şi de umilinţă a unui popor orfan. Din toate apăsările trecutului, jugul feudalităţii ungureşti a durat mai mult (…) s-a aşternut peste noi ca o nenorocire vecină cu moartea. (…) De pe culmile Munţilor Apuseni s-a strigat pentru întâia oară răzvrătirea ca un bucium precursor al redeşteptării generale. Moţii sunt Tirolul nostru, pumnul Ardealului, iar cele două inimi mari în care a clocotit uraganul, sunt eroii lor: Horea şi Avram Iancu.”
(Octavian Goga - Academia Română)
* „Ostaşi, cinstea care vi se face astăzi când batalionul dumneavoastră capătă numele celui mai mare erou naţional şi trebuie să vă umple sufletele de mândrie, sunt sigur că veţi şti să o purtaţi, să purtaţi cu demnitate numele acestui erou, care trebuie să vă fie un contiuu îndemn spre fapte mari şi frumoase. Vă felicit pentru onoarea ce vi s-a făcut şi sunt sigur că veţi purta cu cinste numele marelui Avram Iancu.”
(Ferdinand I, regele românilor - Abrud, 1924)
*„Viaţa lui Iancu şi a soţilor săi în munca de dezrobire a fraţilor, va rămânea pentru toate generaţiile viitoare ca o pildă de veşnică recunoştinţă. (…) Preoţii nu numai că s-au închinat, ci nu s-au sustras - în aceste zile atât de sărace în conducători pricepuţi şi specialişti de la participarea activă în luptele lui Iancu, aducând jertfe însemnate. (… ) (Îi dorim şi azi în Parlament, neînrolaţi politic, ca pe vremurile de la 1924 - n.n.) Găsesc în aceste sărbătoreşti clipe că ar fi inutile aceste şi alte asemenea festivităţi dacă în faţa mormântului şi a memoriei lui Iancu şi a faptelor sale reînviate de atâţia distinşi oratori (…) nu ne-am face examinarea şi mărturisirea propriului nostru suflet. Dea cerul ca festivităţile acestor zile şi memoria faptelor măreţe ale înaintaşilor, reîmprospătate, să răscolească conştiinţa tuturor, îndreptând munca, faptele şi energia tuturor, în albia care să reverse tot belşugul Ţării asupra aşezămintelor ei, chemate a consolida, întări şi conduce scumpa Ţară Românească spre ţinta istoricei sale meniri.”
(IPS Mitropolit Primar, dr. Miron Cristea)
Preşedinte,
ing. Ioan Paul Mărginean