Sfântul Vasile cel Mare

Acest între Sfi nţi, Părintele nostru Vasile cel Mare, a trăit între anii 330-379, în vremea Sfântului şi marelui împărat Constantin şi, până în zilele împăratului Valens, cel căzut în rătăcirea lui Arie. S-a născut în Cezareea Capadochiei, din părinţi dreptcredincioşi şi înstăriţi, Emilia şi Vasile, tatăl său fi ind un luminat dascăl în cetate.
Iubitor de învăţătură şi înzestrat pentru carte, Sfântul Vasile şi-a îmbogăţit mintea cercetând, rând pe rând, şcolile din oraşul său Cezareea, apoi din Bizanţ, mergând până şi la Atena, cea mai înaltă şcoală din timpul său, unde a întâlnit pe Sfântul Grigore de Nazianz, cu care a legat o strânsă şi sfântă prietenie.

A fost înălţat la scaunul de Arhiepiscop al Cezareei în anul 370, în vremuri grele pentru Biserică, atunci când ereticii lui Arie şi Macedonie izbutiseră să aibă de partea lor pe însuşi împăratul Valens. Sfântul Vasile a dus o luptă aprigă, cu scrisul şi cuvântul, luminând creştinătatea şi apărând dogma Sfi ntei Treimi. Şi-a atras mânia împăratului şi a suferit multe prigoniri din partea lui, pentru apărarea acestei dogme de căpetenie a creştinătăţii.
Sfântul Vasile a îndreptat şi unele lipsuri ale monahismului din timpul său, chemându-i pe monahi să se nevoiască nu numai în folosul mântuirii personale, ci şi în folosul aproapelui. Este cel dintâi ierarh care a întemeiat, pe lângă Biserică, azile şi spitale, în ajutorul celor săraci şi neputincioşi, îndemnând pe cei înstăriţi să folosească avuţiile lor, ajutând pe cei nevoiaşi şi lipsiţi.
S-a mutat către Domnul la vârsta de 50 de ani, în ziua de 1 ianuarie, plâns de credincioşi şi de necredincioşi, care-l iubeau şi-l cinsteau pentru bunătatea şi înţelepciunea lui. Cei zece ani ca arhiepiscop în Cezareea Capadochiei i-au fost de ajuns pentru ca el să intre în istorie cu numele de Sfântul Vasile cel Mare. Pentru rugăciunile lui, Doamne miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi! Amin.