Simpozionul Internaţional „100 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918”, o manifestare culturală de ţinută desfăşurată la Timişoara cu prilejul Centenarului!

Manifestarea din Capitala Banatului a fost una de un real succes, la care au participat personalităţi din multe colţuri ale Ţării, în ciuda faptului că ea este sabotată de ani de zile - aşa cum în publicaţia „Condeiul ardelean” s-a mai scris de-a lungul vremii - chiar de către conducerea instituţiei sub egida căreia se organizează: Muzeul Naţional al Banatului!!! X Da, acesta este un paradox, iar motivele pot fi lesne intuite. Şi ele nu au nicio legătură cu românismul, ci cu antiromânismului desfăşurat subliminal de o instituţie a Statului Român: Muzeul Naţional al Banatului din Timişoara (nota redacţiei)

Reîntregirea României de la 1918 este marcată în acest an, atât din punct de vedere istoric cât şi cultural, prin diverse evenimente organizate în toată Ţara, dar şi în afara graniţelor ei. Simpozionul Internaţional „100 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918”, dedicat Zilei Naţionale a României, ediţia a VII-a, a avut loc şi de această dată în capitala Banatului - Timişoara, cu sprijinul Consiliului Judeţean Timiş, în organizarea Muzeului Naţional al Banatului şi cu sprijinul Bibliotecii Judeţene Timiş şi Casei de Cultură Municipale, în zilele de 22-24 noiembrie 2018, sub coordonarea cercetătorului Adrian Deheleanu, doctor în domeniul filologiei şi muzeograf pentru perioada contemporană la Muzeul Banatului din Timişoara.
În deschiderea lucrărilor ştiinţifice, care s-a desfăşurat la Rectoratul Universităţii Politehnica Timişoara - Sala Senatului, l-am ascultat pe Pr. Ionel Popescu, vicar eparhial al Arhiepiscopiei Timişoarei, urmat de dr. Alin Spânu, din Bucureşti, al cărui discurs a fost intitulat Anul 1918, lumini şi umbre. O amplă prezentare cu un caracter profund emoţional i-a aparţinut prof. univ. dr. Viorica Bălteanu, din Timişoara, care a vorbit despre preocuparea literară a prinţesei Elena Ghica, viitoarea Dora D’Istria, o personalitate feminină marcantă a secolului al XIX-lea, a cărei activitate intelectuală ne face să o aşezăm printre numele de seamă ale poporului nostru. Prof. univ. dr. Costin Scurtu, directorul Muzeului Militar din Constanţa, a vorbit despre Evenimentele militare din Europa în anul 1918, prezentându-i, totodată, şi pe membrii Asociaţiei Culturale Tomis, care l-au însoţit pe întreaga perioadă a amplei manifestări din Banat, aceştia evidenţiindu-se prin ţinuta adoptată, cea a militarilor români din timpul Primului Război Mondial.
Momentul poetic a fost susţinut de prof. Loredana Livia Lupescu, din Lugoj, în recitarea căreia am ascultat poezia Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, de Mihai Eminescu, şi de prof. Tatiana Scurtu Munteanu, din Galaţi, care a venit cu o creaţie proprie - Imnul Centenarului, şi cu volumul de versuri Mănăstirile din gânduri, apărut la Editura „Inforapart”, al cărui pictural zugrăveşte un singur pământ românesc şi cele două ceruri înălţate deasupra râului Prut.
Partea introductivă a comunicărilor ştiinţifice a continuat cu lansările editoriale, respectiv Societatea Enciclopedică a Banatului - In Honorem Magistri Simion Dănilă 75, volum îngrijit de prof. univ. dr. Crişu Dascălu, prof. univ. dr. Doina Bogdan Dascălu, prof. univ. dr. Ioan David şi prof. dr. Hans Dama. Prof. Constantin Tufan Stan a vorbit despre lucrarea Banat. Miscellanea musicological, iar Marcin Marynowski, din Cracovia (Polonia), şi-a prezentat cartea intitulată Negustorii din Polonia pe drumurile comerciale ale Moldovei şi Transilvaniei în secolele XV-XVIII. Istoriografia şi izvoarele în limba română. Parada de reconstituire istorico-militară dedicată Centenarului Marii Uniri a fost efectuată de Asociaţia Culturală Tomis din Constanţa în Piaţa Victoriei din municipiul Timişoara.
Secţiunile simpozionului s-au desfăşurat pe parcursul zilelor de 22 şi 23 noiembrie în cadrul Rectoratului Universităţii Politehnica Timişoara, la Biblioteca Judeţeană Timiş şi la Muzeul Naţional al Banatului - Bastionul Theresia, unde au fost susţinute 77 de lucrări, printre care: Participarea bârlădenilor la Răzvoiul de Întregire Naţională, de Laurenţiu Chiriac (Vaslui), Dovezile simpatiei faţă de Regatul României din partea Poloniei renăscute în 1918, de Marcin Marynowski (Cracovia, Polonia), Cronica Mărăştiului povestită de piatra, bronzul şi cristalul mausoleului, de Andreea Pop (Bucureşti), Îţi scriu carte de pe front - din corespondenţa soldatului Mircea Iozsef către familia din Bocşa în anul 1918, de Iulian Boţoghină (Piteşti), Evenimentele din anul 1918 în câteva localităţi din fostul judeţ Severin (chestionarele lui Nicolae Ilieşiu), de Lavinia Diana Micu (Caransebeş), Patrimoniu material şi imaterial: picture pe sticlă din Banat, de Andreea Foanene Petcu (Timişoara), Unele particularităţi în graiul bănăţean din Banatul sârbesc, de Mărioara Sfera (Vârşeţ, Serbia) şi multe alte subiecte frumos ilustrate în tezele participanţilor.
În cea de-a doua zi, în jurul orei prânzului, au fost depuse coroane la bustul generalului Eremia Grigorescu din Piaţa Mărăşti din Timişoara, acţiune urmată de defilarea grupului de reconstituire istorico-militară din Constanţa şi de vernisarea expoziţiei România în anii Primului Război Mondial. Marea unire din anul 1918 şi Banatul la Muzeul Naţional al Banatului. Vernisajul fotografic a avut drept scop crearea unui arc peste timp pentru a le aminti românilor de astăzi faptul că lupta naţională desfăşurată de secole de către românii bănăţeni s-a finalizat prin unirea celei mai mari părţi a Banatului cu Patria-Mamă. Dr. Alin Spânu a făcut o prezentare a fotografiilor expuse şi a remarcat că „expoziţia este realizată într-un spaţiu extrem de generos” şi că „aceasta nu este o expoziţie a războiului de întregire, ci una care începe cu Primul Război Mondial, cauzele acestuia, fronturile pe care s-au dus cele mai importante lupte, comandanţi, militari, ororile războiului, efectele bombardamentelor aviaţiei germane asupra populaţiei Bucureştilor, cum intră România în război şi pierderea bătăliei de la Turtucaia…”. Alături de prezentarea foto-documentară a evenimentelor istorice, în expoziţie au putut fi admirate obiecte istorice reprezentative din patrimoniul muzeului, între care şi portretul lui Titus Olariu, realizat în anul 1919.
În prezenţa preşedintelui Consiliului Judeţean Timiş, Călin Ionel Dobra, gazda expoziţiei, directorul Muzeului Naţional al Banatului, Claudiu Ilaş, deranjat probabil de afirmaţiile istoricului Alin Spânu cu privire la rolul pe care l-au avut vecinii noştri din Vest în timpul războiului, a ţinut să puncteze, în câteva secunde, doar că „părinţii şi Ţara nu se vorbesc de rău!”, deşi oameni din toată Ţara şi din afara ei ne adunaserăm acolo tocmai pentru a cinsti un moment unic în istorie, pentru a-i comemora pe eroi şi pentru a ne aduce aminte de ceea ce am fost, de ceea ce suntem, cui datorăm fiecare zi de pace pe pământul nostru românesc, al unei naţiuni de oameni paşnici şi muncitori, aşa cum ne-o arată istoria celor 2000 de ani.
Ultima zi a evenimentului, 24 noiembrie, a culminat cu o vizită de documentare memorabilă în localitatea Eftimie Murgu din judeţul Caraş-Severin, cu popas la unul dintre cele mai frumoase locuri din lume, Cascada Bigăr, care face parte din Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa, din acelaşi judeţ bănăţean. Situată la câţiva metri distanţă de şosea, cascada poate fi admirată de trecători, încărcându-i în orice anotimp cu linişte, pace, bucurie, speranţă şi preaplin de înalt, ceea ce ar trebui cu toţii să simţim în aceste zile de mare sărbătoare pentru Poporul Român, dar şi în fiecare clipă a trecerii noastre prin această lume.
În final, doresc să le mulţumesc pentru călduroasa primire gazdelor noastre, ale românilor veniţi la Timişoara din toata Ţara, dr. Adrian Deheleanu şi minunata lui soţie, Adriana, care şi-au dovedit calitatea intelectuală şi umană încă odată, dacă mai era nevoie, în ciuda tuturor şicanelor la care este supusă această nobilă manifestare desfăşurată în Banat, în fiecare an, în preajma Zilei Naţionale a României! Sincere aprecieri din partea noastră, a oaspeţilor dumneavoastră, şi numai gânduri frumoase în speranţa proximei revederi… Felicitări! Trăiască România dodoloaţă!

Categorie: