Simpozionul Internaţional Marea Unire de la 1 Decembrie 1918

Cronica unei manifestări memorabile desfăşurată sub egida Muzeului Naţional al Banatului
Timişoara - Ediţia a VI-a

Pe când în municipiul Cluj-Napoca se deschidea la Muzeul de Istorie a Transilvaniei expoziţia „Coronatus în Regem Hungariae”, faptul fiind perceput ca „o sfidare jignitoare la adresa românilor, chiar în preajma sărbătorii naţionale a României şi a debutului sărbătoririi Centenarului Marii Uniri” de către societăţile cultural-patriotice româneşti (vezi pagina 7), într-un alt mare oraş transilvan, Timişoara, sub egida prestigioasei instituţii de cultură numite Muzeul Naţional al Banatului, se deschideau lucrările celei de-a şase ediţii a Simpozionului Internaţional dedicat Zilei Naţionale a României, care reunea, în dimineaţa zilei de 24 noiembrie 2017, în Sala Mare a Senatului de la Rectoratul Universităţii Politehnice, peste 70 de istorici, arhivişti, filologi şi preoţi de pe întreg cuprinsul României, cât şi pe unii cercetători proveniţi din Serbia, Polonia sau Republica Moldova. Desfăşurat pe parcursul a două zile, beneficiind de implicarea Consiliului Judeţean Timiş, Mitropoliei Banatului, Bibliotecii Judeţene Timiş, Filarmonicii Banatului şi a Casei Municipale de Cultură, programul activităţilor a fost bogat şi variat, locul central, atât în plen cât şi în cele cinci secţiuni, revenind comunicărilor şi dezbaterilor axate pe tematica simpozionului - „99 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918”. În acest sens, participanţii au putut remarca densitatea şi calitatea informaţiilor prezentate în plen de prof. univ. dr. Radu Păiuşan, din Timişoara, privind tema „Anul 1917 în contextul Marii Uniri - Contribuţii bănăţene”, şi de profesorul Vilică Munteanu (Bacău), pe tema „1917 - o vară de foc în Moldova”, noutatea regândirii şi interpretării evenimentelor istorice pentru perioada 1916-1944, în concepţia prof. univ. dr. Alexandru Porţeanu (Bucureşti), privind tema „Pentru o istorie integrată a luptelor armate de întregire şi reîntregire a României (1916-1944)”, logica ordonării evenimentelor şi limpezimea expunerii prof. dr. Tudor Răţoi (Drobeta-Turnu Severin) pe tema „Operaţiunile militare ale Diviziei 1 comandate de generalul Ioan Dragalina în sectorul Cerna, 1 octombrie - 23 noiembrie 1916”, sau sensibilitatea, subtilităţile, convingerea existenţei de-a lungul veacurilor a proiectului de stat la români, materializat în unitatea naţională şi optimismul moderat al reînvierii acestuia în societatea românească contemporană, exprimate de prof. univ. dr. Viorica Bălteanu (Timişoara), în comunicarea sa „Un vis multisecular încă dureros”.
În continuarea comunicărilor din plenul simpozionului a urmat lansarea a şase dintre cele mai recente apariţii editoriale din domeniul cultural-spiritual. Primele patru dintre acestea, având o legătură directă cu Mitropolia Banatului şi Înaltpreasfinţitul Ioan, despre care cititorii noştri ne solicită permanent informaţii, voi relata integral prezentarea părintelui dr. Marius Florescu: „Mai întâi aş vrea să transmit un cuvânt de salut din partea Părintelui Mitropolit Ioan al Banatului pentru toţi participanţii la ediţia a VI-a a Simpozionului Internaţional, precum şi organizatorului acestuia, domnul dr. Adrian Deheleanu, Înaltpreasfinţitul fiind reţinut de multiplele probleme apărute în parohii şi marele număr de audienţe aflate în desfăşurare la această oră. Legat de aceste cărţi pe care am bucuria să vi le prezint, pot afirma că au o legătură indirectă cu tematica manifestării. Prima dintre ele, apărută recent, în octombrie 2017, aparţine Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Ioan şi se numeşte Înviatul din Nazaret - Convorbiri duhovniceşti cu Ioan al Banatului, apărută la Editura Sophia din Bucureşti. Este al doilea volum, ca structură asemănătoare cu primul, care se intitula Pe cărarea Raiului, Convorbiri duhovniceşti cu Ioan al Munţilor, în care este vorba de scrieri ale Înaltpreasfinţitului Ioan care concordă cu perioada de timp pe care Părintele Mitropolit a petrecut-o mai întâi ca Episcop al Covasnei şi Harghitei şi mai apoi, în ultimii trei ani, ca Mitropolit al Banatului, la Timişoara. Autoarea acestei compilaţii de texte este prof. dr. Luminiţa Cornea, care efectiv a luat textele Înaltpreasfinţitului, pastoralele, predicile, cuvântările care au fost transcrise şi le-a aşezat în pagină sub formă de întrebări şi răspunsuri, pentru a fi mai uşor de parcurs şi a da posibilitatea textului de a fi mai aerisit. Lucrarea conţine 99 de astfel de texte aşezate sub diferite teme. Dacă veţi avea ocazia să răsfoiţi această carte, veţi afla lucruri inedite. Pentru că sunt preot de mai bine de 10 ani şi pentru că sunt obişnuit să predic, vă mărturisesc că atunci când am citit-o, am rămas surprins de bogăţia, de multitudinea de informaţii noi pe care nu le-am mai auzit, de interpretări noi ale textului Sfintei Scripturi. Este o noutate editorială, dar şi informaţională şi duhovnicească cu care vine acum Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Ioan al Banatului. A doua carte, care aparţine părintelui vicar, Pr. dr. Ionel Popescu, numită Bucuria slujirii prin cuvânt, apărută la Editura Partoş din Timişoara, cuprinde articole, eseuri, însemnări şi reportaje pe teme diferite apărute de-a lungul timpului în diferite reviste ştiinţifice, eparhiale sau alte publicaţii. Din volum nu lipsesc articole pe teme de istorie care abordează tema Marii Uniri şi rolul pe care Episcopul Caransebeşului, viitorul Patriarh al României Miron Cristea l-a avut în acest moment crucial al realizării Marii Uniri de la 1918. Al treilea volum se intitulează Arhiepiscopia Timişoarei, Slujitori şi apărători ai Ortodoxiei bănăţene, apărut la Editura ASTRA Museum, Sibiu, 2017. Nu este un volum de autor, ci a fost coordonat de subsemnatul împreună cu părintele vicar şi părintele consilier Zaharia Bereş. Ideea apariţiei acestui volum aparţine Înaltpreasfinţitului Ioan al Banatului, care, la Adunarea Eparhială din anul 2015, a spus în felul următor: „Daţi de veste preoţilor de la parohiile voastre să adune informaţii despre personalităţile care au marcat viaţa bisericească din această Episcopie a Timişoarei de la începuturi şi până în prezent”. Volumul cuprinde 170 de medalioane de personalităţi de la voievozi la împăraţi, ierarhi, clerici teologi, oameni de cultură, profesori, monahi şi simpli credincioşi - ctitori de biserici. Am finalizat această lucrare anul acesta punând-o în mâna tuturor credincioşilor, a tuturor doritorilor de a afla mai multe despre viaţa bisericească din Arhiepiscopia Timişoarei. Cel de-al patrulea volum pe care îl prezint a fost editat tot la iniţiativa Înaltpreasfinţitului Ioan al Banatului. Este coordonat de aceiaşi autori menţionaţi la volumul precedent şi este intitulat Arhiepiscopia Timişoarei, Mitropolitul dr. Vasile Lăzărescu al Banatului (1947-1961) - 70 de ani de la întronizare şi a apărut la Editura Partoş din Timişoara. Împlinirea celor 70 de ani de la înfiinţarea Mitropoliei Banatului şi instalarea primului Mitropolit, Dr. Vasile Lăzărescu, a constituit un fericit prilej pentru a rememora personalitatea marelui ierarh martir, care a trebuit să-şi întrerupă brusc arhipăstorirea din cauza uneltirilor şi dispoziţiunilor Securităţii, murind ca simplu monah în liniştea Mănăstirii Cernica în anii grei ai dictaturii comuniste. El, care a ridicat Catedrala din Timişoara, pe care a găsit-o într-un stadiu de neisprăvire totală şi a adus-o la frumuseţea care este acum, repet, a murit ca simplu monah. Cu atât mai mult a meritat efortul cu cât anul acesta Patriarhia Română se află în Anul omagial al apărătorilor ortodoxiei în timpul regimului comunist. Volumul cuprinde cronica activităţii IPS Vasile Lăzărescu, atât cât am putut noi extrage din arhivele şi publicaţiile bisericeşti ale acelor timpuri, fiind, totodată, şi prima carte care apare despre personalitatea sa în Mitropolia Banatului”.
Demne de remarcat pentru contribuţia adusă la dezbaterea problematicii Marii Uniri au fost şi volumele: Ioan Vidu, Doinitorul Marii Uniri, de Constantin Tufan Stan, apărută la Editura „Eurostampa” din Timişoara, în anul 2017, prezentată de profesorul Simion Dănilă, şi Relatări din Primul Război Mondial în presa ecleziastică din Banat, de prof. dr. Maria Alexandra Pantea, apărută la Editura „Tritonic”, Bucureşti, 2017, lucrare prezentată de prof. dr. Mircea Măran, din Novi Sad (Serbia), care a remarcat următoarele: „Volumul semnat de Maria Alexandra Pantea, doctor în istorie şi cercetător consacrat, care îşi documentează lucrările publicate prin izvoare arhivistice de valoare, reprezintă o culegere de texte din presa ecleziastică a timpului dedicate participării românilor din fosta monarhie dualistă în Marele Război de la începutul secolului XX. Prima parte a volumului începe cu un vast studiu introductiv, în care autoarea îşi exprimă punctul de vedere asupra importanţei surselor pe care le publică, argumentând prin numeroase citate şi comentarii rolul publicaţiilor editate de Biserica Ortodoxă şi Greco-Catolică din Banat, cum ar fi: Foaie diecezană din Caransebeş, Foaie Oficioasă din Lugoj, Biserica şi şcoala din Arad, Revista preoţilor din Timişoara, Anuarul Institutului Pedagogic Teologic Ortodox Român din Arad şi alte câteva calendare şi almanahuri, evidenţiind faptul că numeroasele articole publicate în anii războiului treceau prin cenzura regimului, conţinând o doză de patriotism lipsit de sinceritate, dar în acele clipe necesar şi impus de situaţie. Aceste texte, republicate astăzi într-un volum şi citite ca un întreg, reprezintă o mărturie vie a vremurilor grele prin care societatea românească a trecut şi aduc o imagine mai clară a modului în care autorităţile cereau de la popoarele minoritare să-şi prezinte adeziunea faţă de statul Habsburgilor şi, totodată, să ilustreze publicului cititor entuziasmul şi eroismul etnicului român în apărarea patriei. Volumul are menirea de a reactualiza unele probleme mai puţin cunoscute despre biserică şi despre ostaşul găsit de partea cealaltă a frontului, dacă privim din perspectiva Armatei Române şi Statului Român, care a fost implicat în război în cealaltă tabără, cea a Antantei. De aceea, considerăm ca binevenită ideea Mariei Alexandra Pantea de a publica culegerea de texte pe această temă şi salutăm apariţia sa ca o interesantă şi valoroasă contribuţie la cercetarea istoriei Primului Război Mondial”.
În continuare, Simpozionul Internaţional 99 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 şi-a desfăşurat lucrările în cadrul a cinci secţiuni şi în locaţii deosebite - Universitatea Politehnică, Biblioteca Judeţeană Timiş - Bastionul Theresia şi Muzeul Naţional al Banatului -, fapt ce ne-a pus în imposibilitatea de a vă face o cronică completă a comunicărilor şi dezbaterilor ce au avut loc pe parcursul celor cinci ore destinate acestui scop. În cadrul secţiunilor au fost prezentate 72 de comunicări ştiinţifice reprezentând idei şi principii politice, activităţi ale presei şi cinematografiei timpului, fapte, evenimente, strategii şi acţiuni militare, jurnale de front, memorii, corespondenţe, creaţii literar-artistice, societăţi culturale, circulaţia monetară, date demografice, evacuări, imigrări şi multe alte teme care, în mod cert, au îmbogăţit istoriografia Muzeului Naţional al Banatului, principalul organizator al manifestării dedicate marelui eveniment din viaţa Poporului Român. Contribuţia românilor din sud-estul transilvan s-a concretizat prin participarea subsemnatului şi a directorului fondator al publicaţiei „Condeiul ardelean”, jurnalistul Doru Decebal Feldiorean, la susţinerea, în Secţiunea a II-a Istorie, a comunicării intitulate „Poziţia naţionalităţilor din România Mare faţă de Hotărârea Marii Adunări Naţionale din Alba-Iulia”, comunicare care va fi publicată în revista de specialitate editată cu lucrările tuturor ediţiilor, alături de cele ale prof. Ilie Şandru - „Contribuţia lui Octavian C. Tăslăuanu la istoriografia Primului Război Mondial”, şi prof. dr. Costel Lazăr - „Contribuţii privind relaţiile interetnice din sud-estul Transilvaniei după anul 1945”.
Seara primei zile a manifestării s-a încheiat cu excelentul concert simfonic aniversar susţinut, cu prilejul Zilei Naţionale a României, de Filarmonica Banatului, sub bagheta dirijorului italian Bruno Aprea şi a solistul spaniol, la pian, Josu de Solaun. În concert, am fost încântaţi de interpretarea filarmonicii locale a uverturii „Forţa destinului” de Giuseppe Verdi, impresionaţi de forţa şi măiestria solistului dovedite în interpretarea „Concertului nr. 3 pentru pian şi orchestră în re minor, Op. 30”, compus de Serghei Rahmaninov, „unul dintre cele mai dificile concerte din întregul repertoriu clasic destinat pianului” şi de povestirile crude sau „gălăgioase” ale „Dansurilor simfonice din West Side Story”, o adaptare muzicală a tragediei lui Shakespeare - Romeo şi Julieta, scrisă de dramaturgul Arthur Laurents pe muzică de Leonard Bernstein şi versuri de Stephen Sondheim”.
Dacă atmosfera primei zile, cea a desfăşurării lucrărilor şi a concertului Filarmonicii timişorene a stat sub semnul aniversar al Marii Uniri, programul zilei următoare ne-a convins că lumea bănăţeană se află profund conectată şi implicată în sărbătorirea celor 99 de ani de statalitate românească. De la pavoazarea Consiliului Judeţean Timiş, Prefecturii Timiş, Primăriei Timişoara şi a instituţiilor de cultură, până la pregătirile accelerate din Piaţa Operei, de la deschiderea oficială a primei ediţii a „Crăciunului la Cetate”, în curtea Bastionului Theresia, dorit a promova brendurile locale, până la recepţia şi predarea către ISU, într-un cadru festiv, a unei autoplatforme de intervenţie până la 72 de metri înălţime, judeţul Timiş fiind primul din ţară care posedă un asemenea utilaj, de la finalizarea celei de-a X-a ediţii a Concursului Internaţional de Interpretare Vocală „Sabin V. Drăgoi”, până la deschiderea Muzeului „Ştefan Popa Popa`S” şi a celei de-a V-a ediţii a Salonului Internaţional de caricatura de presă şi arte vizuale satirice „care a transformat Timişoara într-o veritabilă capitală de renume mondial a desenului umoristic”, ei bine, toate acestea au fost numai câteva din activităţile surprinse de participanţii la simpozionul internaţional dedicat unirii tuturor românilor, activităţi şi manifestări care vin să confirme implicarea responsabilă şi conştientă a bănăţenilor în marcarea deosebitului eveniment din viaţa poporului nostru. În acest sens, este de felicitat iniţiatorul programului, dr. Adrian Deheleanu, care a avut înţelepciunea şi măiestria pedagogică de a ne călăuzi, cu tact şi răbdare, pe traseele timişorene semnificative şi la obiectivele reprezentative a fi vizitate: Catedrala Mitropolitană din Timişoara, cu tezaurul său muzeal de artă veche bisericească bănăţeană; Muzeul Naţional al Banatului - Bastionul Theresia, pentru vizitarea „Muzeului POPS`S”, „a celui mai rapid caricaturist al lumii şi cel mai bun caricaturist privind asemănarea dintre model şi portret”, a „Salonului Internaţional de caricatură de presă şi arte vizuale satirice”, dar şi a expoziţiei, recent deschise, „Heinrich Schlimann - Descoperitorul Troiei”, unde, alături de colecţia de obiecte şi manuscrise personale ale celebrului descoperitor german, am putut admira obiecte muzeale de excepţie, unice, alese din descoperirile făcute la Troia şi Micene.
A urmat călătoria din Timişoara la Timişeşti (comuna Şag), sat situat în mănoasa Câmpie a Banatului, la marginea unei păduri „ce însoţeşte meandrele râului Timiş”, în fapt, pelerinaj de reculegere spirituală la „mănăstirea salvată de glasul îngerilor”, cum mai este numită Sfânta Mănăstirea ortodoxă de la Şag-Timişeni, aşezământ ctitorit de Mitropolitul Vasile Lăzărescu în anul 1944, înzestrată prin osteneala exarhului mănăstirilor din Banat din acea vreme Justinian Dalea şi dotată, în 1946, cu o clădire pentru chilii în care s-a amenajat şi o capelă. Prin Decretul nr. 410/1955, aşezarea monahală a fost desfiinţată şi dată în folosinţa Ocolului Silvic, care a transformat „capela în dormitor pentru lucrătorii silvici şi celelalte încăperi în culcuş pentru animale”. Legenda, povestită de bătrânii din satul Timişeşti, spune că „îngerii băteau toaca şi clopotul, cântând toată noaptea. Dacă la început lucrătorii silvici au crezut că este doar o halucinaţie, după câteva nopţi toţi cei care dormeau în capelă au părăsit-o şi maicile s-au reîntors”. Mănăstirea a fost redeschisă şi reorganizată prin stăruinţa IPS Mitropolit Nicolae Corneanu, care, în anii 1968-1972, a construit biserica din curtea mănăstirii, pictura fiind realizată de Victor Jurca din Lugoj, iar sfinţirea locaşului realizându-se la 29 august 1972, când se prăznuieşte şi hramul aşezări monahale - Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul Domnului nostru Iisus Hristos.
În timp, Mănăstirea a mai fost dotată cu chilii, trapeză, ateliere pentru croitorie şi pictura icoanelor. Până în anul 1990, „Mănăstirea salvată de glasul îngerilor” era considerată ca fiind cea mai tânără mănăstire din România. După 1990, se dă în folosinţă un spaţiu de cazare pentru pelerini şi o frumoasă poartă la intrarea în mănăstire, sculptată în stil maramureşean. În 2002, a început construcţia unei noi biserici, a unui nou corp de chilii şi a noii trapeze, cu spaţii generoase, unde am fost foarte bine primiţi cu gustoasele bucate de post ale obştii monahale, formate din 26 de măicuţe, condusă de amabila noastră gazdă, stareţa Cassiana Simion.
Din păcate, chestiuni urgente ne-au determinat să ne întrerupem pelerinajul şi să ne întoarcem acasă, lipsind astfel la vizitarea obiectivelor cultural-spirituale din oraşul Oraviţa, judeţul Caraş-Severin.
Pentru întâmplările petrecute în cele două zile transmitem, prin intermediul publicaţiei noastre de atitudine, cultură şi spiritualitate ortodoxă, „Condeiul ardelean”, MULŢUMIRI şi cordiale FELICITĂRI tuturor organizatorilor şi sponsorilor, considerând onorantă invitaţia de a participa la Simpozionul Internaţional 99 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Ne-am bucurat nespus de clipele de intensă trăire patriotică şi luminare spiritual-intelectuală provocate de diversitatea şi deosebita calitate a manifestărilor şi de atmosfera caldă creată în jurul participanţilor de toţi timişorenii cu care am ajuns în contact, mai cu seamă dr. Adrian Deheleanu şi minunata sa soţie, Adriana, a căror prezenţă afectuoasă am simţit-o permanent.

Categorie: