Sita-Buzăului - file monografice (I)

În fondul arhivistic Pretura plasei Buzăul Ardelean, afl at la Direcţia Judeţeană Covasna a Arhivelor Naţionale, există numeroase documente de larg interes public şi privat despre localităţile din Depresiunea Buzăului Ardelean, din perioada interbelică, când aceste localităţi au aparţinut de judeţul Braşov. Pentru valoarea sa monografi că, redăm aproape integral documentul intitulat Dare de seamă asupra înfăptuirilor realizate şi de realizat în comuna Sita- Buzăului (în perioada 1938-1943), respectând structura şi ortografi a originală, după cum urmează:

I. O scurtă orientare

A. Totalul populaţiei comunei şi repartizarea pe origine etnică şi confesiuni. Sunt 3.939 locuitori, din care 3.882 români, de religie ortodoxă română, 52 unguri, din care 38 romano-catolici şi 14 reformaţi, 2 saşi de religie evanghelică şi 3 evrei. Populaţia se specifi că după sex, după cum urmează: 1.885 bărbaţi, 2.054 femei, bărbaţi majori 981, iar femei 1.050, copii minori 1.908. În comună sunt 1.237 căsătoriţi, 5 divorţaţi, 12 concubini, 2.573 necăsătoriţi.
B. Situaţia din punct de vedere demografi c (natalitate, mortalitate, boli sociale), pe anul 1938. Născuţi 120, morţi 49, cazuri de căsătorie 46, născuţi morţi nu au fost, de asemenea nici divorţuri. Boli sociale s-au constatat: 9 cazuri de sifi lis, 9 cazuri de tuberculoză şi 3 cazuri de cancer.

C. Îndeletnicirile populaţiei, pe procente şi categorii (agricultori, comerţ, industrie, ocupaţii intelectuale). Sunt 14 băcănii, 12 cârciumi, 4 fi erari, 2 mori de apă, un depozit de cereale, 3 croitori, 2 brutari, 2 măcelari, 1 văpsitor de postav, 1 rotar şi 3 fabrici de cherestea, care nici 1% nu face din totalul populaţiei. Intelectualii din comună: 1 preot ortodox român, 1 subrevizor şcolar, 14 învăţători, 1 conducătoare de grădiniţe de copii, 1 maistră, 1 notar, 1 primar, 1 casier, 1 impegată, 1 impegată stagiară, 1 şef de post de jandarmi, 1 picher de stat, 12 funcţionari particulari de la fabricile de cherestea, care, de asemenea, nu fac 1% din totalul populaţiei. Din totalul de 680 de familii, deci sunt 45 familii cu îndeletniciri industriale şi comerciale şi 37 de intelectuali, iar restul de 592 familii care se repartizează după cum urmează: 150 de familii agricultoare (20%), iar 442 familii muncitori de pădure şi agricultură (78%).
D. Bogăţiile naturale de care dispune, arătându-se modul cum sunt exploatate şi valorizate. Comuna Sita-Buzăului se află aşezată de-a lungul râului Buzău, la trecătoarea „pasul Buzău” până la Cheia Buzăului, la o altitudine de 405-800 m… Suprafaţa este de 15.815 ha, repartizată după cum urmează: 429 ha. arătură, 2 ha. grădină, 887 ha. fâneaţă, 2.976 ha. păşune, 11.436 ha. pădure şi 85 ha. de terenuri neproductive şi vetre de case. Având în vedere cele mai de sus, uşor se înţelege că toată bogăţia naturală a acestei comune este numai în păduri, care se exploatează prin fi rmele: Mercur, Bota, Aristide Vardachis, Lazar Heinrich şi lombard (patru fi rme evreieşti şi una greacă). Aceste fi rme, prin tăierea de pădure, dau ocaziunea de câştig populaţiunei muncitoare de pădure prin cărăuşia materialului lemnos, de la pădure la fabrici, la magazii şi depozite, şi de acolo la gara Întorsura- Buzăului. Altă ocupaţie şi bogăţie naturală a populaţiei este creşterea animalelor, prin folosirea fâneţelor şi păşunilor din comună.
E. Evenimente istorice în legătură cu închegarea neamului românesc. A se face un istoric cu date precise nu se poate, din cauză că toată arhiva bisericii ortodoxe române, unde s-ar fi găsit actele necesare, a fost distrusă în timpul războiului mondial 1916-1918. Cu probabilitate se poate spune că, comuna Sita-Buzăului, nu este o aşezare prea veche, datează cam din secolul al XVII-lea. Satul s-a întemeiat în decursul timpului din oameni care s-au aşezat pe moşii boiereşti, ca paznici, muncitori şi îngrijitori. Parte din locuitori îşi au obârşia din Muntenia, alţii din Ţara Bârsei şi eventual Târnave.
(va urma)