Spiritul medicului Nicolae Căliman reînvie Despărţământul ASTRA Codlea

Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român - ASTRA, reînviată din anul 1990, se reanimează şi în Ţara Bârsei. Înnourata Măgură a Codlei a fost înseninată duminică, 3 noiembrie 2013, prin reînfiinţarea Despărţământului ASTRA la Codlea, judeţul Braşov. Cu râvnă şi cu sentimentele restituirii valorilor culturale şi tradiţionale în urbea lor, codlenii strânşi în jurul Comitetului de Iniţiativă, al cărui suflet a fost Mircea Dragoş, au decis ca să se reînfiinţeze la Codlea Despărţământul ASTRA, constituit în anul 1926, de către dr. Nicolae Căliman, atunci vicepreşedinte al Despărţământului Central ASTRA Braşov.
Pentru oraşul Codlea a fost un eveniment marcat de prezenţa viceprimarului dr. Virgil Urdea, care a subliniat importanţa momentului şi de conducerea Centrală ASTRA din Sibiu: prof. univ. dr. Dumitru Acu, preşedintele Asociaţiunii, prof. univ. dr. Mioara Bud, secretar 1 al Asociaţiunii, ec. Dumitru Borţan, vicepreşedinte, prof. univ. dr. Victor Grecu, prof. univ. dr. Elena Macavei, academician dr. Alexandru Surdu, preşedintele Despărţământului ASTRA Braşov, şi ing. Ion Hera, secretar ASTRA Braşov. Au fost invitate şi despărţămintele vecine, Fagăraş, Covasna-Harghita, Buzăul Ardelean şi Zărneşti (foto ).
Codlenii au fost onoraţi cu prezenţa dr. Sânziana Migia Căliman, fiica familiei Nicolae şi Valeria Căliman Branişte, împreună cu fiica sa, medic, Mălina Dumitrescu.
Protocolul evenimentului s-a desfăşurat conform cu Statutul Asociaţiunii: au cuvântat conducători ai ASTREI Centrale şi preşedintele Despărţământului ASTRA Braşov, care au evidenţiat rolul Asociaţiunii şi au dat unele recomandări Comitetului de Conducere ales şi preşedintelui Despărţământului Codlea, Mircea Dragoş.
Noului Despărţământ ASTRA Codlea ,,Nicolae Căliman”, despărţămintele vecine i-au adus salutul lor. Prof. Mihaela Gârlea, preşedintele Despărţământului Făgăraş, a cuvântat despre misiunea Asociaţiunii în zonă pentru păstrarea tradiţiilor şi culturii naţionale. Prof. dr. Luminiţa Cornea, preşedintele Despărţământului Covasna-Harghita, a făcut apel la solidaritatea românească, un deziderat astrist, prezentând un aspect impresionant de dureros al situaţiei românilor din Serbia şi Bulgaria. Din partea Despărţământului Buzăul Ardelean prof. Corina Bărăgan a făcut o scurtă alocuţiune despre personalitatea ilustrului medic, pe care a avut privilegiul să-l cunoască, dr. Nicolae Căliman, fondatorul Despărţământului Codlea. Ca semn de solidaritate şi înfrăţire între cele două despărţăminte şi de cinstirea jertfelor neamului, Despărţământul Buzăul Ardelean a oferit în dar noului despărţământ, prin preşedintele ales Mircea Dragoş, Drapelul Naţional.
Reanimarea ASTREI la Codlea s-a făcut sub parafa dr. Nicolae Căliman, al cărui spirit s-a activat peste timp. Iar inimoşii codleni au cinstit ataşamentul doctorului faţă de idealurile ASTREI, ca şi faţă de urbea lor, prin botezarea Despărţământului cu numele marelui astrist dr. Nicolae Căliman, care între 1926-1948, a fost preşedintele Despărţământului Central ASTRA Braşov, dar şi un neobosit activist la Codlea, alături de Pr. Hogiotă şi Gheorghe Preşmereanu.
Un moment deosebit de emoţionant, plin de semnificaţii, a fost dezvelirea unui bust al dr. Nicolae Căliman, chiar de către fiica marelui astrist, dr. Sânziana Migia Căliman, opera plasticianului Petrică Buhnici.
Ataşamentul cărturarului sibian medic în Braşov dr. Nicolae Căliman, ginerele marelui patriot ardelean Valeriu Branişte, faţă de Despărţământul Codlea, în perioada interbelică, se vede prin înfiinţarea cercului cultural, ţinerea unui ciclu de conferinţe medicale despre igienă, prevenţie medicală‚ boli sociale, hrană sănătoasă etc.. Aceste acţiuni dovedeau o preocupare permanentă a doctorului, cu rădăcini în satul transilvan Cornăţel, ca ţărănimea să iasă din starea de incultură şi din modul de viaţă arhaic, idealul principal al ASTREI, care în acest scop a susţinut înfiinţarea Şcolii ţărăneşti la Braşov în 1934, fiind primul director, şcoală unde au fost instruiţi mulţi ţărani din Codlea.
Nu a uitat nici de muncitori, prin conferinţe la fabrici, precum cele de la Fabrica Bod, cercuri culturale sau căminul de copii din cartierul muncitoresc din Braşov. Aşa dovedea împlinirea datoriei civice şi a rostului de medic, în slujba neamului, dr. Nicolae Căliman, întemeietorul primului dispensar de igienă din Braşov, directorul Societăţii Medicilor din Braşov (până la pensionare), iar actuala sală de şedinţe poartă numele său.
Neobosit de truda zilnică, găsea timp alături de distinsa lui soţie, profesoara şi publicista Valeria Căliman Branişte, să publice articole interesante în presă, care adesea se refereau la Codlea, la satele din jur, la problemele tuturor. În timpul războiului, între 1941-1944, când dr. V. Stinghe a fost mobilizat pe front, a ţinut rubrica medicală la „Gazeta Transilvaniei”.
Nu a stat departe nici de frământările politice ale timpului, ardeleanul venit în România Mare cu idealurile intelectualilor români din Partidul Naţional Român, al cărui membru era din anul 1911. A activat mai departe fiind secretar al Partidului Naţional Ţărănesc, filiala Braşov.
Strădania dr. Nicolae Căliman de a sluji patria şi neamul au fost motive de vinovăţie în faţa regimului comunist implementat de factori străini de simţirea şi interesul naţional, şi ca urmare i-au oferit privilegiul de a cunoaşte închisorile comuniste în 1945, 1947 şi 1952, de la Caracal, Văcăreşti, Piteşti şi Capul Midia, pe care le-a suportat cu stoicismul bărbaţilor puternici ai neamului.
Nu l-au descurajat aceste opresiuni şi cu demnitatea caracteristică personalităţii sale, avea aceiaşi bonomie, cinste şi dăruire. Aşa era şi spre finalul existenţei, când am avut şansa de a cunoaşte familia Căliman.
Truda rodnică a doctorului, a publicistului, a patriotului intelectual rafinat, identificat cu misiunea ASTREI şi cu idealurile naţiei, este subliniată astăzi de posteritate şi de către Despărţământul Central ASTRA Braşov prin aplicarea unei plăci comemorative pe casa dr. Nicolae Căliman, situată pe strada Maior Cranţa, nr. 7.
Această viaţă şi activitate exemplară a doctorului Nicolae Căliman, alături de distinsa soţie Valeria Căliman Branişte, şi-a pus amprenta şi în familia sa, asupra celor doi copii, medicul Sânziana şi criticul de film Călin.
Personalitate complexă, caracter ferm, specialist de prim rang pentru Braşov, se identifică cu masivul montan al cărui nume îl poartă - Căliman.
Mulţumim bravilor astrişti codleni, care cu dragoste şi datorie faţă de înaintaşi scot la lumină zestrea noastră cultural-spirituală din lada uitată a istoriei, ca bune repere pentru viitor.

Categorie: