Ţara Zarandului, inima Iancului

La sfârşitul săptămânii trecute, pe 25 şi 26 mai 2013, la Ţebea, judeţul Hunedoara, şi Gurahonţ, judeţul Arad, s-a desfăşurat Secţiunea a II-a a Festivalului Cultural-Patriotic „Ţara Crăişorului”, ediţia a VI-a, şir de manifestări organizat de Asociaţia „Ţara Iancului - Iubirea Mea” din Deva La eveniment, la fel ca şi în urmă cu trei săptămâni pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, judeţul Alba, a fost prezentă şi o delegaţie din Ţara Bârsei, a „Condeiului ardelean”

La 11 mai 2013, pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, se desfăşurau primele manifestări ale Festivalului Cultural-Patriotic „Ţara Crăişorului” - Secţiunea I - având ca temă „165 de ani de la începerea Revoluţiei şi Războiului de autoapărare al românilor din Transilvania sub conducerea lui Avram Iancu”, iniţiat şi organizat de Asociaţia „Ţara Iancului - Iubirea Mea” din Deva, judeţul Hunedoara. Secţiunea a II-a a complexului festival s-a desfăşurat la Ţebea şi Gurahonţ, în judeţele Hunedoara şi respectiv Arad, în zilele de 25-26 mai, în organizarea aceleiaşi asociaţii, de această dată în directă colaborare cu Primăria, Consiliul Local, Liceul „Ioan Buteanu” şi Parohia Ortodoxă din Gurahonţ. Momentul emoţionant al primirii invitaţilor din judeţul Covasna, Doru Decebal Feldiorean, directorul fondator al publicaţiei „Condeiul ardelean”, Mugur Topolniţchi, directorul executiv al Asociaţiei „Noi Românii” din oraşul Covasna şi subsemnatul, în prima zi, şi Detaşamentul 17 Crăişori „Avram Iancu” din Covasna, a doua zi, a fost organizat de ing. Ioan Paul Mărginean şi Mihaela Aurora Zamfir, preşedintele şi respectiv secretarul Asociaţiei, la Ţebea, la Sfântul Mormânt al lui Avram Iancu, unde au fost depuse, de fiecare participant, florile recunoştinţei veşnice a celor care vor în viaţă să-i urmeze sfaturile şi faptele.

Deschiderea „Zilelor Gurahonţului”, ediţia I

Deschiderea manifestărilor Secţiunii a II-a a Festivalului şi a „Zilelor Gurahonţului” a debutat cu festivitatea orânduită la monumentul eroului Ţării Zarandului, Ioan Buteanu, prefectul acestui comitat şi al Legiunii a III-a de moţi crişeni la 1848, aflat simbolic în spaţiul generos cuprins între Liceul „Ioan Buteanu”, Primărie, Cimitirul Eroilor şi Biserica Ortodoxă din localitate. În faţa unei mulţimi formate din elevi şi locuitori, invitaţi şi oaspeţi din Ţara Iancului, cât şi din alte regiuni ale Ţării Românilor, după intonarea Imnului Naţional şi cuvântul de binecuvântare al preotului paroh Crăciun Dorel Moţ, primarul Gurahonţului, prof. Ana Lenuţa Moţica, a urat un bun venit tuturor participanţilor, subliniind faptul că în mijlocul localnicilor, a tineretului şcolar, „se află oameni deosebiţi, însufleţiţi de adevărate sentimente patriotice pe care doresc să le transmită celor prezenţi şi celor care vor veni după noi, aşa cum, de altfel, şi noi dorim acest lucru. Aşa cum una dintre cele zece porunci spune: „Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta pentru ca să-ţi fie ţie bine”, aşa şi cred, cu tărie, că este la fel de bine să ne cinstim strămoşii, să ne cinstim eroii, să ne cinstim martirii, pe cei care şi-au dat viaţa pentru libertate, pentru dreptate, pentru credinţă şi pentru neam. Fie ca Dumnezeu să vegheze asupra noastră şi să ne ajute să putem contribui din plin la împlinirea viselor celor care au trecut la cele veşnice!”, a încheiat edilul localităţii.
Despre semnificaţia momentului şi eroul- martir Ioan Buteanu, „la picioarele căruia aducem un pios omagiu”, a vorbit preşedintele Asociaţiei „Ţara Iancului - Iubirea mea”, ing. Ioan Paul Mărginean, care după ce a urat un bun venit participanţilor, a spus, printre altele: „Valea Crişului Alb, de la izvoare până la vărsare a fost scăldată în sânge acum 165 de ani. Unul dintre eroii martiri ai acestui război de autoapărare al românilor ardeleni de sub conducerea lui Iancu, a fost Ioan Buteanu, ucis de unguri aici, pe malul Crişului Alb. Atunci când noi comemorăm moartea acestui martir, care este un simbol al comunei dumneavoastră, ne gândim, în acelaşi timp, şi la jertfa celor 40.000 de eroi-martiri ucişi de tirania maghiară în anii 1848-1849, în acest război de cotropire declanşat de tânăra republică maghiară. A fost o revoluţie la Budapesta, începută la 15 martie 1848, până când au trecut graniţa, în principatul autonom al Transilvaniei. Pe urmă a fost teroare şi sânge. Pentru a vă da seama de uriaşa jertfă făcută de Poporul Român din Ardeal în acest război de apărare, trebuie să facem o comparaţie cu două momente importante ale istoriei naţionale: la revoluţia română din 1989 au murit sub 2.000 de oameni, iar la Mărăşeşti, în 1917, în jur de 20.000. Sigur că atunci când comemorăm asemenea evenimente, nu se poate să nu ne gândim şi la şirul evenimentelor eroice în care şi-au dat viaţa pentru limbă şi credinţă, pentru glia strămoşească multimilenară, zeci şi sute de mii de români: la 1437-1438, la 1599-1600, la 1784-1785, la 1917, la 1918-1919, la 1941-1945, la eroii dacilor, „cei mai viteji şi cinstiţi din neamul tracilor” sculptaţi pe Columna Traiana din centrul Romei, aşezată în mijlocul Forumului lui Traian acum 1900 de ani, la eroii noştri din 1848-49, aşezaţi în Panteonul nostru de la Ţebea, unde trebuie începută orice vizită pe pământurile noastre strămoşeşti însemnate cu atâta sânge şi jertfă. ... Astăzi, în fapt, noi continuăm ceea ce am început la 11 mai pe Câmpia Libertăţii la Blaj, manifestare la care am simţit sprijinul extraordinar al Primăriei şi Liceului din Gurahonţ. Îi felicit cu această ocazie pe toţi membrii care fac parte din colectivul Primăriei, pe toate cadrele didactice şi elevii Liceului din localitate, care s-au implicat în manifestările de la Blaj şi cele de astăzi şi mâine, şi, în mod cu totul deosebit, pe primarul prof. Ana Lenuţa Moţica şi directorul prof. Gheorghe Teodor Păiuşan, care s-au situat în fruntea acestor colective, devenite modele de comportare civică, demne de urmat pentru comunitatea localităţii Gurahonţ şi a celorlalte localităţi din Ţara Crăişorilor! Încă odată vă mulţumesc pentru fructuoasa colaborare!”.
În continuare, participanţii au vizionat şi evaluat panourile înfăţişând istoria locală, aflate pe culoarul de la parterul Liceului şi au luat parte la concursul celor cinci echipaje de crăişori, având ca tematică istoria Gurahonţului, finalizat cu premierea „Crăişorilor”. S-a vizitat, apoi, expoziţia de fotografii „Ţinutul Hălmagiului cercetat de profesorul Traian Mager”, prezentată de specialiştii Sorin Sabău şi Gabriel Hălmăgean, de la Complexul Muzeal Arad, şi cei de la Facultatea de Jurnalistică a Universităţii „Vasile Goldiş” din Arad, unde urmaşii de astăzi ai gurahonţenilor, tinerii şi elevii, „îşi pot vedea strămoşii, în fotografiile originale, care costau, pe atunci, cât un viţel. De la Hălmagiu la Gurahonţ, îi veţi vedea în fotografiile de acum 80-100 de ani pe acei ţărani şi ţărăncuţe cu care semănaţi perfect”, afirma directorul Liceului în preambulul prezentării expoziţiei.

Simpozion Naţional cu participanţi de calibru

Manifestare cultural-ştiinţifică finală, a primei zile, a fost Simpozionul Naţional, desfăşurat pe durata a peste patru ore, cu participarea şi contribuţia unor specialişti şi cercetători din aria transilvană - Cluj, Timişoara, Arad, Deva, Alba-Iulia, Sfântu-Gheorghe, Hălmagiu, Ineu, Baia de Criş - şi a cadrelor didactice locale. Lucrările simpozionului, moderate de Ioan Paul Mărginean şi prof. Ioan Toma Darău, au debutat prin cuvântul prof. Victor Bercea, preşedintele Societăţii Cultural-Patriotice „Avram Iancu” din România, cu sediul central la Cluj- Napoca, care a vorbit cu căldură şi pasiune despre obiectivele, aspiraţiile şi acţiunile organizate de membrii SCP „Avram Iancu”. Anul 2013 fiind declarat de către Patriarhia Română „Anul Omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena”, anul aniversării a 17 00 de ani de la Edictul din Milan, dat în 313 d.Cr. de împăratul Constantin cel Mare, prin care a fost legalizat creştinismul, lucrările simpozionului au continuat cu studiul susţinut de Pr. Viorel Nan, din Hălmagiu, intitulat „Constantin cel Mare”. Următorul studiu, „Poziţia organizaţiei Frontul Plugarilor din raioanele Sfântu-Gheorghe şi Târgu-Secuiesc privind înfiinţarea Regiunii Autonome Maghiare”, a fost, în continuarea simpozionului, susţinut de prof. Vasile Stancu din Sfântu-Gheorghe. Apoi, la începutul comunicării sale, părintele doctor, istoric al Bisericii Ortodoxe Române, unul dintre cei mai mari cercetători ai instituţiei amintite, Pavel Vesa, din Arad, a simţit nevoia să spună câteva cuvinte pline de simţire patriotică faţă de gestul Sabinei Elena, „Fetiţa cu Tricolor” din Covasna, pe care le vom publica într-o ediţie viitoare, după care a prezentat comunicarea „Patimile românilor din Episcopia Aradului în timpul Revoluţiei de la 1848-1849, după documente şi memorialistică”. În continuare, s-au prezentat mai multe comunicări, dintre care amintim aici „164 de ani de la moartea lui Ioan Budeanu, prefectul Zarandului”, de profesorul şi scriitorul Nicolae Cristea, din Arad. A urmat microrecitalul artistic ce a cuprins melodia „Era vreme de război”, cântată cu suflet, farmec şi talent de profesoara Corina Jenica Tulea, din Gurahonţ, şi de recitarea poeziei „Mi-e dor de Apuseni”, de Nicolae Horia Nicoară, din Şagu, judeţul Arad, făcută cu simţire patriotică de aceeaşi moaţă, împreună cu inginerul Ioan Paul Mărginean. Până la pauză au mai fost prezentate şi alte comunicări: „Profesorul Victor Şuiaga şi Avram Iancu, de Dumitru Susanu”, de prof. Romulus Urs, din Deva; „Câteva repere istorice şi demografice ale Ţării Zarandului”, de cercetător inginer Vasile Faur, din Inău.
După o „pauză de-o cafea” au continuat comunicările, luând cuvântul şi ceilalţi doi invitaţi covăsneni, Mugur Topolniţchi, cu tema „Clarificarea termenului de maghiarime”, şi Doru Decebal Feldiorean, care a susţinut materialul „Publicaţia «Condeiul ardelean» şi viaţa românilor din sud-estul Transilvaniei”, urmate de expunerea „George Pop de Băseşti şi Marea Unire”, susţinută de cercetătorul Muzeului Judeţean Arad, Sorin Sabău. În încheiere, despre acţiunile multiple şi variate organizate în memoria lui Ioan Buteanu de către instituţiile din comună, dovadă fiind şi cele trei monumente ridicate pe teritoriul localităţii, cel de-al treilea urmând să fie dezvelit a doua zi, a vorbit profesorul Ioan Toma Darău, din Gurahonţ, care a încheiat cu versul unui poet mai puţin cunoscut, semnat Grigorescu, care scria în anii celui de-al II-lea război mondial: „Şi Ţara s-o facem iar Ţară, / Să trecem furtuna prin brazi, / S-ajungem în pusta maghiară / Să ştergem ruşinea de azi”. Au urmat dezbateri interesante la masa servită în cantina Liceului din localitate, oaspeţii fiind invitaţi de a participa, în ziua următoare, duminică, 26 mai, la manifestările organizate în satul Iosăşel, din aceeaşi comună Gurahonţ, cu prilejul dezvelirii monumentului închinat revoluţionarului martir Ioan Buteanu.

Momente sacre în Panteonul de la Ţebea

Ziua de 26 mai 2013 a început pentru Festivalul Cultural-Patriotic „Ţara Crăişorului” în Panteonul Naţional de la Ţebea, unde membrii şi prietenii Asociaţiei „Ţara Iancului - Iubirea Mea” şi elevii din Clubul de elevi-voluntari „Crăişorii”, sosiţi din Albac, Buceş, Crişcior, Gurahonţ şi Covasna, s-au adunat în jurul mormintelor marilor dispăruţi Avram Iancu, Ioan Buteanu şi Simion Groza.
La ora 9, soborul de preoţi - alcătuit din părintele protopop de Brad, Pr. Ioan Jorza, delegat special din partea Episcopului Devei şi Hunedoarei, Preasfinţitul Gurie Georgiu, parohul de Ţebea, Pr. Mirel Petrica, şi Pr. Arsenie Ilieş - a oficiat o slujbă de cinstire, pomenire şi parastas pentru cei 40.000 de români ucişi de tirania ungurească în anii 1848-1849.
În cuvântul Pr. Prot. Ioan Jorza şi al preşedintelui Asociaţiei „Ţara Iancului - Iubirea mea”, ing. Ioan Paul Mărginean, au fost evocate, la fel ca şi la Gurahonţ, dar în faţa altui auditoriu, unele momente jubiliare ale luptei de dăinuire a Neamului Românesc multimilenar şi a credinţei sale ortodoxe strămoşeşti pe aceste meleaguri, trecându-se în revistă cei 1900 de ani de la dezvelirea, la Roma, a Columnei Traiane, unicul monument ridicat de împăraţii romani în capitala lor în cinstea vreunui învins; 1700 de ani de la recunoaşterea oficială a creştinismului şi încetarea prigoanei creştinilor, prin legalizarea creştinismului de împăratul Constantin cel Mare şi mama sa Elena; însemnătatea începutului, acum 165 de ani, a Revoluţiei şi Războiului de autoapărare de către românii din Transilvania; 95 de ani de la Marea Unire întâmplată pe câmpul lui Mihai Viteazul şi-al lui Horea de la Alba-Iulia; cei 90 de ani de când Liceul „Avram Iancu” din Brad funcţionează în actuala clădire ca şi liceu ortodox, prin contribuţia valoroasă a creştinilor ortodocşi din 92 de sate zărăndene, a clerului ortodox şi a numeroaselor personalităţi, precum şi a binefăcătorilor, dintre care 6 înmormântaţi în jurul Bisericii de la Ţebea.
Au fost depuse coroane de flori de către Asociaţia „Ţara Iancului - Iubirea Mea” şi Clubul „Crăişorii”, Primăria, Consiliul Local şi Liceul din comuna Gurahonţ, judeţul Arad, la mormintele marilor dispăruţi. În faţa mormintelor lui Avram Iancu, Ioan Buteanu şi Simion Groza s-au derulat şi alte momente emoţionante, dintre care enumerăm:
Comunicarea conducerii Clubului „Crăişorii” de numire ca şi comandant al tuturor elevilor din Clubul de Elevi-Voluntari „Crăişorii” a elevei Sabina Elena, din Detaşamentul „Tricolorului Românesc” din oraşul Covasna;
Recitarea, cu înaltă vibraţie patriotică a propriilor versuri închinate eroilor, de elevele clasei a IV-a de la Şcoala Gimnazială „Avram Iancu” din Covasna;
Citirea mesajelor de urare şi felicitare adresate Asociaţiei şi Clubului de Voluntari „Crăişorii” pentru desfăşurarea acestei ediţii a Festivalului „Ţara Crăişorului„ trimise de: Episcopia Devei şi Hunedoarei, Consiliului Judeţean Hunedoara, Statul Major al Forţelor Terestre Române, Asociaţia Veteranilor de Război - Filiala Gorj ş.a..
Preşedintele Asociaţiei, Ioan Paul Mărginean, şi Sabina Elena, „Fetiţa cu Tricolor”, au transmis, la rândul lor, mesaje emoţionante de mulţumiri pentru sprijinul acordat de oficialităţile care au sprijinit acţiunile elevilor-crăişori, în mod special: Episcopiei Devei şi Hunedoarei, Mănăstirii „Crişan”, personal Preasfinţitului Părinte Episcop Gurie Georgiu şi Preacuviosului Părinte Exarh Arhimandrit Visarion Neag, precum şi sponsorilor principali SC Boromir SRL, SC Carpatcement SA şi SC Marmosim SA.
Programul de la Ţebea s-a încheiat printr-o frumoasă prezentare în faţa crăişorilor a istoriei Panteonului Ţebea de către muzeograful Adriana Adam şi a intonării în colectiv a Marşului lui Iancu.

A fost sfinţită statuia prefectului Zarandului, Ioan Buteanu

De la Ţebea, crăişorii au continuat traseul ultimului drum străbătut de Ioan Buteanu, prefectul fostului comitat Zarand, până în comuna Gurahonţ din judeţul Arad, locul supliciului său din 23 mai 1849, pentru a participa la dezvelirea şi sfinţirea impresionantei statui a lui Ioan Buteanu, executată de sculptorul Paina Dumitru. După vizitele de informare efectuate în centrul comunei Baia de Criş, capitala fostului comitat Zarand, şi la Casa Memorială a lui Avram Iancu, unde muzeograful Mărioara Oprişa a făcut o documentată şi expresivă prezentare despre fostul oraş liber regesc Baia de Criş, în drum spre Gurahonţ, la Hălmagiu, elevii s-au mai oprit odată pentru a aduce un pios omagiu eroilor-martiri şi luptătorilor în cinstea şi spre slava cărora au fost ridicate cele două monumente istorice din localitate: Avram Iancu şi armata sa din 1848-1849; Voluntarii şi Armata Română dezrobitoare a gliei străbune din anii 1918-1919.
La ora 12.30, coloana de microbuze şi maşini care transportau zecile de elevi-crăişori şi însoţitorii lor de la Covasna, Deva, Crişcior, Albac şi Gurahonţ au participat, la Gurahonţ, chiar pe o ploaie torenţială, la dezvelirea şi sfinţirea statuii lui Ioan Buteanu, oficiată de Înaltpreasfinţitul dr. Timotei Seviciu, Arhiepiscopul Aradului, la care era prezentă şi o numeroasă asistenţă formată din localnici şi oficialităţi ale instituţiilor de stat.
A urmat o masă festivă la care s-au rostit alocuţiuni şi mesaje şi s-au înmânat diplome. La înmânarea mesajului de mulţumire al elevei Sabina Elena, „Fetiţa cu Tricolor”, comandantul elevilor din Clubul „Crăişorii”, transmis de către preşedintele Clubului „Crăişorii” personal IPS Arhiepiscop Timotei Seviciu, mesaj însoţit de eşarfa cu tricolor inscripţionată „ONG. ŢARA IANCULUI IUBIREA MEA - ELEVII- CRĂIŞORI PRIETENII MEI”, momentul l-a emoţionat profund pe ierarhul locului, care i-a mulţumit la rându-i şi a sărutat eşarfa primită. De asemenea, în acelaşi cadru festiv, Ioan Paul Mărginean i-a felicitat pe co-organizatorii Festivalului Cultural Patriotic „Ţara Crăişorului”, Consiliul Local şi Primăria comunei Gurahonţ (primar prof. Ana Lenuţa Moţica), Liceul „Ioan Buteanu” Gurahonţ (director prof. Teodor Gheorghe Păiuşan), Universitatea „Vasile Goldiş” Arad (rector prof. univ. dr. Aurel Ardelean) şi Parohia Ortodoxă Gurahonţ (Pr. Crăciun Dorel Moţ).
Programul artistic care a urmat, a reunit formaţii artistice de dansuri, cântăreţi şi artişti amatori din Gurahonţ, Hălmagiu şi Albac, s-a desfăşurat în noua şi moderna sală de sport din localitate şi a încununat manifestările organizate cu prilejul primei ediţii a „Zilelor Gurahonţului”. În urma multiplelor activităţi organizate în cele două zile, desfăşurate într-o fructuoasă colaborare cu Festivalul „Ţara Crăişorului”, a rezultat o concluzie clară: unirea forţelor celor doi principali parteneri şi a celor două manifestări, „Zilele Gurahonţului” şi Festivalul „Ţara Crăişorului” reprezintă una dintre cheile succesului viitoarelor proiecte aflate pe agenda iniţiatorilor lor. Felicităm încă odată organizatorii şi le urăm multă sănătate şi putere de muncă pentru realizarea obiectivelor propuse în toate domeniile vieţii social-economice, ştiinţifice şi cultural-spirituale. La revedere în 2014, la viitoarea ediţie!

Categorie: