Traduceri din presa de limbă maghiară

Reprezentanţii bisericilor istorice din Sfântu-Gheorghe au sărbătorit ziua solidarităţii maghiare joi după-amiază (04.06), printr-o slujbă festivă ecumenică. Deşi a trebuit să se refere la cea mai mare nedreptate istorică din toate timpurile, au susţinut ideea credinţei în viitor.
În piaţa centrală din centrul oraşului nu s-au adunat mulţi oameni, însă din cauza distanţării sociale, numărul participanţilor părea unul semnificativ. Zelenak Jozsef a declarat că pentru noi ziua de astăzi este una tristă dat fiind faptul că purtăm tristeţea noastră de 100 de ani. După intonarea comună a vechiului imn ungar, Incze Zsolt, preot reformat, s-a adresat celor prezenţi. El a amintit că ziua de 4 iunie a fost numită ziua crucificării Ungariei, însă crucificarea a fost prezentă în istoria noastră şi este prezentă şi în momentul de faţă. Incze Zsolt a recomandat în atenţia celor prezenţi cuvintele de încurajare ale lui Grezsa Ferenc, bunul nostru prieten din Hodmezovasarhely: ţara poate fi dezmembrată, însă patria nu.
Kovacs Istvan, preot unitarian, a declarat că maghiarii există chiar dacă mormântul naţiunii a fost săpat în urmă cu 100 de ani. În momentul tragerii clopotelor, preotul Fulop Szabolcs a transmis mesajul catolicilor: această zi nu trebuie să se refere la doliu, ci la credinţa în viitor. Cei prezenţi în piaţa centrală au intonat imnul ungar, iar după câteva scandări „Să piară Trianonul!”, a avut loc şi intonarea imnului secuiesc.
O parte din participanţi s-au deplasat în Parcul Turul, unde au fost depuse câteva coroane la monument.
Sursa: Haromszek; Data: 04.06.2020; Titlu: Cu credinţa în Dumnezeu, încă 1000 de ani

Joi (04.06) după-amiază, la Sfântu-Gheorghe, aproximativ 100 de persoane de naţionalitate română, majoritatea venite din alte judeţe, s-au adunat, în faţa statuii lui Mihai Viteazul, să sărbătorească ziua Trianonului. La invitaţia Asociaţiei „Calea Neamului”, au sosit participanţi din judeţele Buzău, Argeş, Vrancea, Braşov, respectiv din Bucureşti. O parte din ei au purtat tricouri negre, inscripţionate cu numele „Trianon” şi data semnării tratatului de pace. Contrar altor manifestări similare, de data aceasta au fost fluturate doar câteva drapele româneşti. Din partea comunităţii locale a românilor, au fost prezenţi la eveniment mai puţin de zece persoane. În cadrul manifestării nu s-a omis să fie evidenţiate fapte istorice denaturate, să fie elogiaţi eroi români cu rol îndoielnic şi să fie scandat „Trianon!”, însă evenimentul s-a derulat fără incidente, manifestându-se faţă de acesta indiferenţă din partea maghiarilor din localitate.
Cei prezenţi - printre care membri ai grupului folcloric „Grai Străbun”, ai organizaţiilor „NOI” din Bucureşti şi „ASCIROL” din Buzău, susţinătoare ale ideilor naţionaliste - au fost salutaţi de medicul braşovean Mihai Tîrnoveanu, liderul Asociaţiei „Calea Neamului” care a iniţiat manifestarea, subliniind că, după 80 de ani, se întâmplă pentru prima oară ca românii mândri „să sărbătorească în spaţiu public tratatul de pace de la Trianon, fluturând drapelele victoriei”. Potrivit preşedintelui asociaţiei, prezenţa lor la Sfântu-Gheorghe reprezintă un nou moment istoric al manifestării mândriei naţionale. „Aceasta este patria noastră, noi nu suntem aici chiriaşi” - a accentuat Mihai Tîrnoveanu, menţionând că „în cerneala cu care a fost semnat tratatul de pace de la Trianon este sângele eroilor români”. Medicul braşovean a punctat că ei îi omagiază în mod demn pe milioanele de martiri şi eroi români care şi-au sacrificat viaţa pentru Transilvania, în primului război mondial, respectiv în lupta dusă, în 1919, împotriva bolşevismului maghiar.
În aprecierea lui Mihai Tîrnoveanu, Trianonul a reprezentat recunoaşterea sacrificiului românilor, precum şi a realităţii că Transilvania este pământ românesc.
Tîrnoveanu le-a transmis românilor din Sfântu-Gheorghe, din întreg judeţul Covasna, să fie români liberi, să nu permită să fie umiliţi, pot sărbători cu mândrie, pentru că fraţii lor - pe care pot conta mereu - din alte regiuni ale ţării sunt solidari cu ei. În cadrul evenimentului, ansamblul folcloric „Piatra Mare”, format din elevii din Dobârlău şi coordonat de preotul ortodox Costin Butnar din Braşov, a susţinut un program cultural. La final, participanţii au depus coroane de flori la statuia lui Mihai Viteazul şi şi-ai luat rămas bun.
Sursa: Haromszek; Data: 04.06.2020; Titlu: Au venit, au sărbătorit Trianonul şi au plecat

Conducătorii politici din judeţul Covasna se adresează preoţilor bisericilor istorice maghiare, secuilor din cauza faptului că împlinirea a 100 de ani de la dictatul de pace de la Trianon nu poate fi comemorat în comun. Ca atare, clopotele să fie trase în 4 iunie, la orele 17:30. În această zi toată lumea să poarte panglica de doliu şi să arboreze drapelul naţional sau cel secuiesc, alături de panglica de doliu.
Apelul a fost semnat din partea UDMR de Tamas Sandor, preşedintele organizaţiei teritoriale, şi de Antal Arpad, preşedintele organizaţiei din Sfântu-Gheorghe. Din partea Partidului Popular Maghiar din Transilvania de Balint Jozsef, preşedintele organizaţiei judeţene Covasna, din partea Partidului Civic Maghiar de parlamentarul Kulcsar Terza Jozsef, iar din partea Consiliului Secuiesc zona Sepsi de către Gazda Zoltan. Clopotele să răsune în întregul judeţ Covasna, timp de 5 minute, începând cu orele 17:30 şi să anunţe ideea că noi nu uităm!
Cerem poporului nostru secuiesc ca în această zi să poarte panglica de doliu şi să arboreze pe case şi în balcoane drapelul ungar sau cel secuiesc. Să ne încărcăm pentru o perioadă de 100 de ani din această întâmplare dureroasă, în speranţa că naţiunea maghiară trăieşte şi va trăi şi îşi va valida drepturile pe pământul său natal şi nu va permite să fie călcată în picioare, de cei cu intenţii duşmănoase - se poate citi în apel. La cererea noastră, Gazda Zoltan ne-a declarat că în anul 1998 a fost organizată în Transilvania prima festivitate în aer liber dedicată Trianonului. La iniţiativa protopopului reformat Incze Zsolt, se doreşte organizarea unei slujbe festive în piaţa centrală, dat fiind faptul că slujbele religioase nu sunt restricţionate. S-a cerut autorizaţie în acest sens de la jandarmerie şi se aşteaptă încă răspunsul.
Festivitatea oficială de comemorare, la care ar fi trebuit să participe Szili Katalin, comisar ministerial însărcinat cu probleme privind autonomia, ca şi oaspete de onoare, nu va mai avea loc. „Maghiarii nu au putut fi înduplecaţi în decursul celor 100 de ani, iar acest lucru trebuie să ne dea putere pentru următorii 100 de ani pentru ca puterile distrugătoare, care au moştenit teritoriile anexate, să nu poată invada. Să ne păstrăm identitatea de secui, de maghiari şi să luptăm pentru drepturile noastre!” - a subliniat Gazda Zoltan.
Sursa: Szekelyhon; Data: 01.06.2020; Titlu: Comemorarea Trianonului: să răsune clopotele şi să purtăm drapelul ungar sau cel secuiesc, alături de panglica de doliu!

Realizarea unei fotografii cu Ungaria Mare reprezintă o provocare? Cum trebuie comemorat un astfel de eveniment? Tema următoarei părţi a seratei de discuţii - „Mandiner” este dictatul de pace care vizează întreaga noastră naţiune, dictat care a fost semnat în urmă cu 100 de ani. De ce se întâmplă ideea potrivit căreia opinia publică internaţională califică referirile la Ungaria Mare drept manifestări de extremă dreaptă şi manifestă lipsă de sensibilitate faţă de înţelegerea gravei nedreptăţi istorico-juridice? Vom căuta răspunsuri la aceste întrebări, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la Trianon, începând cu orele 18:30. Masa rotundă va putea fi urmărită-live pe pagina de Facebook a „Mandiner” şi a Parcului „Millenaris”. Urmăriţi-ne!
Sursa: mandiner.hu; Data: 26.05.2020; Titlu: Trauma unei naţiuni

Pe măsură ce aniversarea anuală dureroasă se apropie…
Cel care este maghiar, cu voie, fără de voie, se gândeşte zilele acestea la viitoarea aniversare a centenarului. Aceasta poate fi numită maghiarism, iredentism, căutare permanentă în trecut, şovinism, naţionalism, dar eu sunt sigur de faptul că pentru cel care ne atribuie cu îngrijorare aceşti indicatori, doar prezentul este important, dar poate fi luată în calcul şi varianta că nu ştie nimic sau nu vrea să ştie nimic despre trecut. Înaintaşii noştri, părinţii noştri, bunicii noştri, au experimentat în urmă cu 100 de ani o tragedie spirituală, aproape sigur mai mare decât modul atât de neînţeles pentru noi, în care a fost tratată epidemia din zilele noastre. Dacă ne respectăm înaintaşii, dacă amintirea lor străfulgeră în memoria noastră, ar trebui să ne gândim la aceasta ca la parte integrată a vieţii noastre. La atâta suferinţă, la luptă, dar mai ales la cum au reuşit să repună pe picioare din toate acele necazuri, tragedii, să creadă, să spere în viitorul complet impenetrabil. Ei nu au avut averi, locuinţe şi moduri de viaţă luxoase, ci doar posibilităţi de supravieţuire din micile lor agoniseli, din pământurile lor, pentru care au lucrat. Dar au avut credinţă, conştiinţă naţională şi o răspundere uriaşă pentru soarta familiei, o ţinută morală. Şi au făcut toate acestea pentru noi, pentru urmaşi, de aceea suntem aici şi astăzi. Iar acum noi avem această sarcină. Şi tocmai din această cauză nu ne este permis să uităm trecutul, trebuie să îl cunoaştem, astfel încât să le putem transmite şi noi moştenirea, valoarea umană, copiilor noştri, nepoţilor noştri. Trianonul poate aminti şi despre acest aspect. Să ne amintim, căci asta nu ne-au învăţat înainte şi nici în prezent nu ne învaţă. Această amintire nu trebuie să fie vocală, dar, citând gândurile lui Juhasz Gyula: Nu trebuie vorbit despre ea niciodată, Dar trebuie să ne gândim întotdeauna la ea. Pentru că nu se poate uita, nu, niciodată, Până va exista maghiar şi amintire, Drept şi adevăr, onoare, speranţă, Că am avut noi o ţară pe acest pământ, Pe care cu vitejie a dobândit-o forţa maghiară, Iar inima şi mintea maghiară au ţinut-o sigură. Sângele a o mie de ani, lacrimile şi munca asiduă ne-au dat sfântul drept la această moştenire preţioasă. Iar moştenirea obligă, pentru că de aceea suntem pe lume, ca să lăsăm moştenire şi noi urmaşilor noştri. Spiritual, ne-am pregătit deja pentru aniversare în anii precedenţi. Cu monumente, cu evenimente, cu publicaţii, cu filme şi adresându-ne tuturor categoriilor de vârstă (nu bocind), amintindu-ne (nu sărbătorind) - dar pe undeva dând un semnal de unire tuturor fraţilor noştri din Bazinul Carpatic, că suntem de acelaşi sânge. Nici în visele noastre nu ne-am fi gândit că aceasta (şi toate acelea prin care ne-am fi întărit unii pe ceilalţi), va fi zădărnicită de o pandemie şi că izolarea unul de celălalt ne va împiedica în a ne întâlni. Îndrăznesc să risc să afirm că aceasta este o traumă spirituală mai mare ca o criză economică. Pentru că cele două sunt foarte dependente una de cealaltă (bineînţeles că banul şi oportunităţile de muncă sunt decisive). Dar un suflet intimidat, plin cu panică, lăsat de unul singur, nu va putea niciodată să se repună pe picioare de unul singur, mai ales dacă trăieşte ca o persoană rămasă fără speranţă, în lumea inumană. Cu inimă îndurerată mă gândesc la acei prieteni, fraţi, care trăiesc în Bazinul Carpatic, cu care ne-am fi îmbrăţişat, ce ar fi cuprins şi bucuria că încă mai existăm, aparţinem împreună, ne întărim unul pe celălalt. Nu doar că asta nu s-a întâmplat, dar deja de luni de zile nu îi putem îmbrăţişa nici pe membrii familiilor noastre, care sunt la 10-100 de kilometri depărtare, iar în coşmarul Trianonului este inclus şi acest aspect. Sigur că fiecare mediu responsabil, instituţie socială, aşezăminte înfrăţite, care au gândit în mod serios conexiunile, şcolile şi civilii, încearcă să îi conecteze pe oameni între ei, pe tineri şi bătrâni, prin minunea tehnicii.
În această perioadă tragică creativitatea minţii umane este aproape incredibilă, atunci când este condusă de suflet, de inimă. Să ne amintim, să ne amintim! Pe cât posibil, chiar şi cu respectarea regulilor, există o mulţime de posibilităţi, atât între pereţi cât şi dincolo de pereţi. Şi mai ales în suflete! Iar cu aceasta ne ajută şi marii noştri poeţi. Rândurile scrise de Juhasz Gyula sugerează aceasta: Nu trebuie să vorbim despre ea niciodată, Dar să ne gândim mereu, mereu la ea. În ziua de doliu a Trianonului, maghiari, Fraţii mei, voi nefericiţi, blestemaţi, Umblători privegheaţi sub stele rele, Oh, uitaţi-vă deschis şi sincer, şi deasupra marelui mormânt, Daţi-vă mâna şi juraţi în tăcere un mare jurământ, doar cu versurile inimii şi cu credinţa în viitor, Care te obligă să trăieşti veşnic, anunţă munca şi lupta, Şi te va duce învierea fericită. Vorosmarty Mihaly avea o percepţie optimistă cu privire la viitor în versul scris de el în anul 1854: Este război acum în lumea mare, Mormântul Domnului se cutremură în casa sfântă. Trage, cine ştie până când poţi să o mai tragi, Când va fi bâtă din arcuşul rupt, Inimă şi pahar pline cu vin, cu băutură, Trage ţigane, nu gândi cu gândul. Trage, dar totuşi nu, - dă-i pace la sfoară, Va mai fi o dată, pe lume, sărbătoare, Atunci când mânia dezastrului se va sătura, Şi riposta va sângera în lupte, Atunci să îl tragi din nou cu entuziasm, Ca zeii să fie pe deplin mulţumiţi de el. Să sune clopotele în 4 Iunie! Să ne amintim! Să ne amintim!
Sursa: Felvidek; Data: 24.05.2020; Titlu: Pe măsură ce aniversarea dureroasă se apropie

Primăria Sectorului XVI (al Budapestei) pregăteşte, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la dictatul de pace de la Trianon, un film de scurt metraj. Publicul va putea vedea creaţia în data de 4 iunie. Antaloczy Csaba şi Horvath Adam, realizatorii producţiei, au făcut declaraţii publicaţiei noastre înainte de filmarea materialului-video.
Scopul nostru este ca mesajul să ajungă la cât mai multă lume în ziua de 4 iunie şi după. Am dori ca filmul să fie difuzat de canalele oficiale şi să fie prezentat şi de presă. Cel mai important mesaj este solidaritatea şi că nu putem uita dictatul de pace de la Trianon. Acesta nu poate fi şters din sufletele noastre - au declarat consilierii.
Aceştia au subliniat că ar dori să trimită materialul-video tuturor maghiarilor de peste hotare şi celor care locuiesc în localităţile înfrăţite cu sectorul XVI: Mihăileni, Valea lui Mihai, Mali Idos (Voivodina), Podunajske Biskupice şi Zapson (Ucraina). Doresc să transmită ideea că fiecare maghiar este responsabil de fiecare maghiar şi atâta timp cât Ungaria există, se poate conta pe aceasta. Primarul Kovacs Peter a sprijinit încă de la început realizarea filmului.
Va fi văzut şi la Bucureşti, la filmări a fost prezent parlamentarul de circumscripţie, membru al FIDESZ-KDNP, Szatmary Kristof.
A trebui gândit totul, iar prin această producţie putem transmite un mesaj tuturor, alor noştri şi celor care nu sunt cu noi. Le transmitem alor noştri că ne gândim la ei, în mod special, în astfel de momente, iar făcliile aprinse simbolizează relaţiile personale transfrontaliere ale multora dintre noi. Celor care nu sunt prietenii noştri le spunem că noi nu uităm şi nu renunţăm niciodată. Ceea ce a fost, poate că va exista din nou şi tocmai din această cauză filmul este un lucru bun, deoarece se va vedea de departe, şi din Bucureşti - a declarat politicianul, membru al partidului de guvernământ.
Au fost aprinse aproximativ 400 de făclii care au conturat graniţele Ungariei istorice. Organizatorii au declarat că linia graniţei Ungariei istorice este exactă, iar făcliile au conturat exact graniţa Ungariei Mari.
Sursa: Magyar Nemzet; Data: 19.05.2020; Titlu: 400 de făclii au conturat pe timp de noapte graniţele Ungariei istorice / Primăria Sectorului XVI a realizat un material-video cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la dictatul de la Trianon

În urma declaraţiilor şefului statului român cu privire la dezanexarea Ardealului, s-a declanşat o adevărată avalanşă - de atunci se intensifică acţiunile antimaghiare în România, proces ce a culminat cu declararea prin lege a sărbătoririi în această ţară a împlinirii a 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon. Partidele politice se întrec între ele în forţarea adoptării unor legi şi modificări legislative care ar putea lua şi drepturile dobândite deja de către minorităţile etnice.
Deputatul UDMR Korodi Attila ne-a declarat că aceste acţiuni antimaghiare vor însoţi întregul an electoral din România.
Korodi Attila: Legea Trianon a fost înaintată spre aprobare din cauza declaraţiilor din urmă cu două săptămâni şi jumătate ale şefului statului, când a ieşit în faţa microfonului din Palatul Cotroceni şi a spus că pesediştii vând Ardealul. Toate acestea au reprezentat un semnal, spunând că se poate, a sosit momentul pentru toate partidele româneşti. Toţi cei care nu au ieşit tocmai pozitiv după primele declaraţii au avut posibilitatea să scoată din sertarele parlamentului şi ale comisiilor de specialitate ale acestuia, toate acele proiecte care fie sunt împotriva noastră, fie ar fi în completarea drepturilor de care dispunem. Aşa a ajuns pe ordinea de zi şi proiectul Legii Trianon-ului, pentru că se afla în Camera Deputaţilor de foarte mult timp. Trebuie să recunoaştem că aceste demersuri nu reprezintă nici începutul şi nici capătul acestor acţiuni, pentru că de exemplu, săptămâna viitoare urmează să dezbatem în plen un subiect, un proiect de lege, înaintat de noi încă în anul 2011 - dacă nu mă înşel - în care am propus ca nicio instituţie culturală care are legături cu minorităţile naţionale să nu fie conduse de către persoane care nu vorbesc limba respectivei minorităţi. Ceea ce este cât se poate de normal: un teatru maghiar să fie condus de către o persoană care vorbeşte limba maghiară; un muzeu al tătarilor să fie condus de către cineva care cunoaşte această limbă. Proiectul a ieşit din comisia pentru cultură cu un aviz negativ şi vom vota despre el în plen, săptămâna viitoare. Aşadar, de acum încolo, vor scoate la suprafaţă absolut toate aceste proiecte. Răspunsul este clar: trebuie să fim acolo, trebuie să spunem din nou, din nou şi din nou unde anume greşesc. Ne folosim şi ne vom folosi şi în cele ce urmează de toate mijloacele de care dispunem pentru a transmite în permanenţă partenerilor noştri europeni ceea ce se întâmplă în România. Tot acest caz nu se referă la aceea carte maghiară scoasă la suprafaţă de unii, ci la faptul că prin acestea încearcă să mascheze neputinţa statului - ceea ce a reieşit şi în tot acest caz al epidemiei de coronavirus. Toate acestea aduc la suprafaţă încă un aspect - despre care a vorbit şi preşedintele UDMR în faţa Parlamentului - şi anume că oare naţiunea care îşi face griji pentru unele teritorii este suficient de puternică, chiar şi acum, la 100 ani după unire şi după semnarea Tratatului de la Trianon? Oare este o naţiune puternică cea care dă vina pe minorităţi pentru tot felul de probleme? Probabil că nu este o naţiune puternică şi nu pentru că nu ar putea fi, deoarece vorbim despre un stat stabil al Uniunii Europene, ci pentru că mulţi consideră că nu şi-a atins obiectivul propus, adică să creeze un sistem social omogen în această regiune a Europei. În România, niciodată nu va putea fi format un sistem social omogen, întrucât - slavă Domnului - statul, în sens pozitiv, este format din foarte multe structuri şi reţele culturale, naţionale, cu orientări diferite. După părerea mea, aceste reţele menţin în viaţă acest stat, oricâte eforturi ar depune unii pentru omogenizarea socială a ţări. Cred că se vor îndepărta tot mai mult de acest obiectiv, mai mult, aceste stări care stresează acum relaţiile româno-maghiare, cred că în cazul celor care au încredere în viitor, provoacă o reacţie din ce în ce mai evidentă şi spun că totul este prea artificial ca să se realizeze şi mai mult ca sigur, că în cele ce urmează, va fi nevoie de unificarea acestor forţe. Sunt optimist şi aici nu mă refer la următoarele luni, ci la anii care urmează.
După cum ştim, şeful statului susţine şi prezintă strategiile instituţiilor statului, astfel dacă simplificăm situaţia, putem spune că tot ceea ce spune preşedintele este de fapt parte a strategiei naţionale în România.
Eu cred însă că aici este vorba mai degrabă de strategia unor oameni care au dobândit acum putere şi abia aşteptau să vină o astfel de perioadă în care îşi pot descărca presiunile acumulate în ultimii 10-20 de ani, într-o Românie în care - trebuie să fim sinceri - şi în urmă cu 102 ani au avut loc întrevederi între liderii societăţii de atunci. Această perspectivă care spune că în România se va forma un sistem multipolar în care forţele locale se vor putea implica în luarea deciziilor, respectiv, comunităţile locale vor dobândi o putere mai accentuată, deranjează foarte mulţi oameni. Ei nu aşa şi-au imaginat viitorul pentru că acestea sunt un adevărat inamic al omogenizării societăţii, or acum profită de oportunitate şi scot din sertare toate proiectele care contravin obiectivelor lor. Nu au decât, să le scoată, deoarece sunt convins că printr-o solidaritate maghiaro-maghiară şi româno-maghiară, a cetăţenilor cu orientări europene, vom reuşi să blocăm aceste încercări şi sunt ferm convins că într-un anumit interval de timp vom reuşi să şi reparăm pagubele provocate acum.
Faptul că niciun partid nu vrea să colaboreze cu noi - nu este o noutate, au mai fost astfel de perioade. Evident acum tensiunile se resimt şi mai puternic din cauza epidemiei de coronavirus, însă trebuie să recunoaştem că nici anul 2019 nu a fost unul uşor, când toată lumea a fost schimbată din funcţie, au fost înlăturaţi toţi maghiarii din fruntea instituţiilor publice centrale, deci vorbim despre perioade care se întorc cu timpul. Cred că vom trece şi peste acestea, deoarece partidele politice româneşti sunt atât de mult preocupate cu ele însele - şi în aceste lupte se folosesc şi de cartea maghiară, însă odată se plafonează totul şi se termină. Vor veni alegerile, se formează majorităţi cu noi componenţe şi toată lumea va încerca să identifice noi parteneri, fie în guvernare, fie în opoziţie, deci cred că timpul va rezolva totul. Este însă important ca noi, comunitatea maghiară, să fim solidari să ne concentrăm ermetic forţele, să fim prezenţi în parlament, trebuie să arătăm că puteţi să daţi cât vreţi în noi cu pumnii, pentru că ne vom ridica în picioare întotdeauna şi cred că toate acestea reprezintă un mijloc suficient pentru a arăta, nu chiar descuraja, dar măcar a arăta că nu pot folosi împotriva noastră mijloace cu efecte negative, deoarece ele sunt incompatibile cu actuala poziţie europeană a României.
Sursa: M1; Data: 19.05.2020; Titlu: Legea Trianon: Acţiunile antimaghiare fac parte dintr-o nouă strategie a statului român, sau reprezintă doar unele calcule electorale?

Miercuri (13.05.2020) Camera Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat legea prin care 4 iunie a fost declarată în România, ziua tratatului de la Trianon.
Potrivit senatorului Partidului Social Democrat (PSD) Titus Corlăţean, unul dintre iniţiatorii proiectului de lege, Legea Trianon nu este îndreptată împotriva vreunei minorităţi sau a vreunui stat.
Din răspunsurile pe cere ni le-au oferit personalităţile întrebate, reiese însă altceva:
Benko Erika, deputat UDMR: A fost absolut inutil, pentru că undeva ar trebui să existe o limită, iar în loc de evocarea trecutului, ar trebui să ne concentrăm pe viitor. Consider că proiectul nu vine sub nicio formă în sprijinul vindecării traumelor istorice.
Csoti Gyorgy, directorul Institutului de Protecţie a Minorităţilor (HU) - (Kisebbsegi Jogvedo Intezet): Este posibil ca în România, această zi să fie una de sărbătoare, însă în Ardeal, cu siguranţă nu, cel puţin pentru cei aproape 1,5 milioane de maghiari. Din punctul de vedere al maghiarimii, 4 iunie rămâne pentru totdeauna o zi de doliu, însă trebuie să adăugăm şi faptul că din anul 2010, pentru noi, această zi este dedicată şi coeziunii naţionale. În România şovinismul face ravagii de o sută de ani, pe alocuri mai intens, altă dată mai reţinut. În momentul de faţă tocmai s-a dezlănţuit din nou. Decizia de ieri a Parlamentului României este o pălmuire a întregii naţiuni maghiare din Bazinul Carpatic, sau mai degrabă, o tentativă a îngropării maghiarimii din Ardeal. Sărbătorirea obligatorie, prevederile privind obligativitatea arborării drapelului românesc pe toate clădirile publice - ignorarea cărora ar putea atrage după sine noi amenzi usturătoare în localităţile populate în majoritate de maghiari - reprezintă cel mai nou mijloc al menţinerii stării de intimidare a comunităţii maghiare. Este nevoie de regândirea strategiei politice naţionale ungare şi trebuie luate în evidenţă mijloacele disponibile reale.
Însă nu cu punctul de plecare de la Budapesta, ci în baza experienţelor şi deciziilor luate de maghiarii care trăiesc pe teritoriile dezanexate. Despre toate acestea voi vorbi mai pe larg într-un articol de ziar, iar ceva mai încolo, şi pe paginile unui nou volum semnat de mine.
Eckstein-Kovacs Peter, jurist: Tonul provocărilor naţionaliste a fost dat de preşedintele Iohannis, subiect în care cele două partide principale - între care se poartă şi o luptă electorală - au supralicitat unul peste celălalt. Cred că încă nu s-a terminat. Prin această lege, au creat o nouă posibilitate pentru a putea denigra într-o formă instituţionalizată maghiarimea, într-o nouă zi, în fiecare an.
Potapi Arpad Janos, secretar de stat ungar responsabil de politica naţională: Sunt întrutotul de acord cu preşedintele UDMR, Kelemen Hunor. Să adopţi o astfel de lege după 100 de ani, nu este deloc un gest nobil şi nici unul european. Ceea ce pentru România este sărbătoare, pentru maghiarime reprezintă o zi de doliu, iar statul român nu poate aştepta din partea lor să sărbătorească în această zi. Aşadar, din partea României, această decizie, pe lângă faptul că este zadarnică şi umilitoare pentru maghiarime, se încadrează la perfecţie şi în şirul faptelor antimaghiare din ultimele săptămâni, ce a fost declanşat de vestitul discurs televizat al preşedintelui Klaus Iohannis.
Sandor Krisztina, preşedintele executiv al Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT): Evident, nouă, maghiarilor care trăim aici, nu ne-a părut bine deloc că Bucureştii sunt preocupaţi tocmai cu această problemă, însă aceasta este problema lor. Aici, în Ţinutul Secuiesc soarele va răsări şi mâine şi poimâine. Toţi îşi văd de treaba lor şi la nivelul Ardealului. Ca mic şcolar, şi eu am fost obligat să cânt în fiecare dimineaţă imnul românesc, nu am înţeles nici un rând al acestuia. Au trecut şi acele vremuri. Evident, scopul este vânătoarea de voturi, or noi, suntem doar un mijloc al acestei lupte. Distragerea atenţiei. Nu trebuie să ne lăsăm! Mai sunt trei săptămâni până la marea zi, după care vor trece toate. Pentru noi, comunitatea maghiară din Bazinul Carpatic, 4 iunie este Ziua Coeziunii Naţionale de mai mulţi ani. Noi ne pregătim ca atare şi credem la fel de profund că patria este sus în ceruri.
Szili Katalin, responsabil de problemele legate de autonomie în cadrul Oficiului Prim-ministrului Ungariei: Este extrem de regretabil că în plină pandemie mondială, la treizeci de ani după schimbarea de regim şi după 13 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, majoritatea parlamentarilor Camerei Deputaţilor din România, consideră că cel mai important lucru în acest moment este declararea datei de 4 iunie, ziua dictatului de pace de la Trianon, drept zi naţională a ţării. La aşa ceva nu avea curajul să recurgă nici dictatura dinainte de schimbarea de regim. Este de asemenea regretabil şi faptul că, în loc să fie preocupată de rezolvarea problemelor interne, România îşi concentrează resursele asupra incitării la urmă împotriva comunităţii maghiare. Recurge la toate acestea, când comunitatea şi naţiunea maghiară, în anul centenarului dictatului de pace, speră într-o colaborare şi convieţuire regională paşnică şi armonioasă. Sper şi eu ca 4 iunie să reprezinte încheierea ultimilor 100 de ani şi în acelaşi timp, debutul unei cooperări bazate pe dialog.
Sursa: Erdely.ma; Data: 15.05.2020; Titlu: Ziua Tratatului de la Trianon - Ce părere aveţi? (Întrebări fulger)

Rabb Ferenc: În România a fost adoptată o lege referitoare la sărbătorirea separării Transilvaniei. 4 iunie va fi declarată Ziua Tratatului de la Trianon. Conform legii, în această zi în România vor fi organizate manifestări de popularizare a importanţei evenimentului istoric.
Kelemen Hunor, preşedintele UDMR: O comunitate de 1,3 milioane de persoane nu poate fi obligată prin lege să simtă altfel, să vadă altfel ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 100 de ani sau pur şi simplu să le schimbe sentimentele. Nu poate fi obligată ca în 4 iunie să sărbătorim împreună, undeva, în spaţii publice, semnarea Tratatului de la Trianon. Acest lucru nu este posibil.
Sursa: M1; Data: 14.05.2020; Titlu: Ziua Tratatului de la Trianon

Politica internă din România din ultimele săptămâni, în locul gestionării pandemiei, a prezentat maghiarii ca fiind o sursă de pericol, au scris într-un comunicat parlamentarii partidului ungar Politica Poate Fi Alta (LMP).
Cuvintele de instigare ale lui Klaus Iohannis, propunerea Partidului Social Democrat (PSD) de interzicere a înaintării proiectelor de apărare a maghiarilor, propunerea situării UDMR ca partid în afara legii, iar acum legea Trianonului din România, prin care alipirea Transilvaniei la România devine zi memorială şi de sărbătoare, arată că în România nu există o protecţie corespunzătoare a minorităţilor.
Aşteptăm ca reprezentanţii Comisiei Europene şi ai Parlamentului European, care veghează asupra democraţiei, să se ridice împotriva propunerilor ce afectează minoritatea maghiară din Transilvania.
Solicităm în continuare ministrului ungar de externe să trimită o notă de protest Guvernului României. Ne aşteptăm din partea Guvernului Ungariei să facă totul pentru apărarea maghiarilor din Transilvania, acum şi la împlinirea a 100 de ani de la Trianon. Ne exprimăm susţinerea faţă de conaţionalii noştri de peste graniţe. Naţiunea maghiară este unitară şi indivizibilă, reiese din comunicatul semnat de Keresztes Laszlo Lorant şi Ungar Peter, parlamentari LMP.
Sursa: vajma.info; Data: 13.05.2020; Titlu: Comunicat remis de partidul ungar LMP: în România se intensifică măsurile antimaghiare

Mişcarea Patria noastră (Mi Hazank Mozgalom) aşteaptă măsuri dure şi ferme din partea guvernului ungar pe fondul provocărilor româneşti, pentru că parlamentul de la Bucureşti a declarat zi de sărbătoare cel mai nedrept dictat de pace din istoria mondială, ziua semnării Tratatului de la Trianon. Potrivit noilor reglementări româneşti, în această zi, urmează să fie organizate evenimente de promovare a importanţei istorice a acestui eveniment şi vor fi arborate în toată ţara drapelele naţionale româneşti - spune Toroczkai Laszlo, preşedintele Mişcării Paria Noastră, într-un comunicat transmis redacţiei noastre.
Toroczkai solicită ca preşedintele român Klaus Iohannis să fie declarat de îndată persona non grata în Ungaria, iar Ministerul Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior să îl convoace imediat pe ambasadorul român de la Budapesta.
Preşedintele Mişcării Patria Noastră a adus din nou în atenţia parlamentarilor ungari, că în anul în care se împlinesc 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, a iniţiat abrogarea legii din anul 1921, prin care a fost ratificat Dictatul de pace de la Trianon, propunere ce întârzie să fie inclusă pe ordinea de zi de mai bine de două luni.
Noua lege adoptată în România se încadrează în ciclul de evenimente provocatoare îndreptate împotriva maghiarimii, ce a început cu procesul fabricat al tinerilor de la Mişcarea 64 de Comitate (HVIM), a continuat cu profanarea cimitirului militar din Valea Uzului, şi a căpătat un nou elan de câteva săptămâni, în urma declaraţiilor susţinute de preşedintele român, Klaus Iohannis - mai spune Toroczkai Laszlo în finalul comunicatului.
Sursa: Elemi.hu; Data: 13.05.2020; Tirlu: Mişcarea Patria Noastră (Mi Hazank Mozgalom - Ungaria) solicită măsuri dure din partea guvernului ungar împotriva provocărilor româneşti

Avem onoarea să vă prezentăm cea mai recentă mândrie a Magyar Eremkibocsato Kft., membră a Grupului Samlerhuset (Societatea de Emiterea a Monedelor), fermecătoarea monedă Trianon. Moneda confecţionată din argint pur, cu număr de serie unicat, vine pentru a exprima respectul faţă de spiritul solidarităţii naţionale.
În data de 20 iunie 2020, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la semnarea Tratatului de pace de la Trianon, în ziua Solidarităţii naţionale, societatea îşi suspendă activitatea de zi cu zi pentru a putea concentra activitatea exclusiv pe cea mai nouă monedă ce urmează să fie emisă. Directorul societăţii va supraveghea personal procedurile de emitere ale primelor 700 de bucăţi.
Sursa: Klubhirado.hu; Data: 12.05.2020; Titlu: Trianon 100 de ani: Iată moneda din argint pur ce va fi emisă cu ocazia aniversării

Cea mai recentă serie a blogului Bibliotecii Naţionale Szecheny (BNSZ) din Budapesta prezintă de marţi, monumente, sculpturi, opere de artă, distruse sau ajunse dincolo de graniţă după decizia de la Trianon. După înţelegere, dar mai ales în perioada comemorării a o mie de ani de la formarea statului, a luat naştere un număr considerabil de statui publice, monumente în întreg Bazinul Carpatic, în schimb ca urmare a Primului Război Mondial pe teritoriile ocupate a demarat distrugerea, mutilarea sistematică, precum şi reinterpretarea ofensatoare, cărora în multe cazuri le-au căzut victimă lucrări unice de artă - printre care lucrările lui Strobl Alajos, Zala Gyorgy şi Fadrusz Janos, se poate citi în declaraţia bibliotecii. Declaraţia atrage atenţia asupra dualismului gândirii publice şi asupra caracterului dual al artei plastice: de exemplu la Fadrusz aproape în acelaşi timp au sosit rugăminţile de modelare din partea reginei Maria Tereza şi din partea regelui Matei, care a supus Viena. Cetăţenii monarhiei au fost loiali faţă de acei monarhi, care au fost încoronaţi regi maghiari cu Coroana Sfântă şi totodată în inima lor acolo sălăşluia Kossuth, cel nenegociabil, după a cărui moarte, aşezările concurau una cu alta, prin opere de artă îşi aduceau omagiul. Cu ocazia comemorării a o sută de ani de la semnarea Tratatului de Pace de la Trianon - acestea, printre altele, monumentele din Transilvania, sunt prezentate săptămânal, cu două ocazii, din 5 mai, marţi şi joi, pe pagina blogului Bibliotecii Naţionale Szecheny - Elbe Istvan, director de relaţii publice.
Sursa: Maszol; Data: 04.05.2020; Titlu: Trianon 100: Biblioteca Naţională Szechenyi expune monumente distruse

Sunt ungur 2020 - mesaj către maghiarii din viitor!
Asociaţia Rakoczi Szovetseg a creat o capsulă a timpului virtuală intitulată „Sunt ungur 2020 - mesaj către maghiarii din viitor!”. Solicităm tuturor ungurilor ca până la data de 04.06.2020 să transmită mesajul său care să înceapă cu fraza „Sunt ungur” - material video, înregistrare audio sau text, la adresa www.magyarvagyok2020.hu.
Nu trebuie decât să cauţi pagina şi să urmezi paşii şi poţi transmite un mesaj pentru viitor. Oricine poate să transmită orice, dar să înceapă cu mesajul „Sunt ungur”.
Capsula virtuală se va închide la data de 04.06.2020, iar cel mai curând ea va fi deschisă peste 20 de ani la data de 04.06.2040. Anul 2020 este anul unităţii naţionale. La 100 de ani de la Trianon tot mai existăm. Centenarul Trianonului reprezintă în acelaşi timp şi doliu şi bucurie. Doliu pentru ce am pierdut, pentru dezbinare, dar avem şi motive de bucurie, deoarece la 100 de ani noi mai suntem, nu am dispărut de pe hartă şi privim cu încredere către viitor. Maghiarimea este o valoare, o limbă specială, o cultură determinantă şi o comunitate unică. Suntem o naţiune mondială, suntem prezenţi în puncte importante din Bazinul Carpatic şi de pe mapamond. Să ne unim, să îmbrăţişăm virtual maghiarimea noastră şi să dăm credinţă supravieţuirii, să transmitem un mesaj viitorului! - se arată în anunţ.
Sursa: Szatmari friss ujsag; Data: 29.04.2020; Titlu: Sunt ungur 2020 - mesaj către maghiarii din viitor!