Tulgheş - o aşezare mirifică între Harghita si Neamţ

Aflată în nord-estul judeţului Harghita, la o altitudine medie de 700 m, pe cursul inferior al râului Bistricioara, înconjurată de un peisaj mirifi c, comuna Tulgheş este administrată din 5 martie 1985 (cu o întrerupere în mandatul 2000-2004) de primarul Toader Ungureanu (foto), PSD.
L-am găsit la birou, în febra coordonării activităţii de trimitere a ajutoarelor colectate de la locuitorii comunei Tulgheş sinistraţilor din Dorohoi. Totuşi, primarul Toader Ungureanu a răspuns întrebărilor „Condeiului ardelean” cu mare plăcere, la fel ca de fiecare dată.

- Domnule primar, cum aţi prezenta, pe scurt, comuna pe care o conduceţi de atâţia şi-atâţia ani?
- Situat în nord-estul judeţului Harghita, Tulgheşul este o comună de gradul II, având 3.595 de locuitori, conform ultimului recensământ ofi cial al populaţiei, cel din 2002. Din acest număr total, un procent de 70 la sută sunt cetăţeni români de naţionalitate română, iar 30 la sută cetăţeni români de etnie maghiară. Bineînţeles, religia populaţiei tulgheşene este în acelaşi procent, 70 la sută fiind ortodocşi şi 30 la sută romano-catolici. Comuna Tulgheş are, pe lângă centrul de comună, trei sate aparţinătoare: Pintec, Recea şi Hagota.

- Care este componenţa Consiliului Local?
- Consiliul Local Tulgheş numără 13 consilieri, din care: 5 PSD, 4 PD-L şi 4 UDMR. Să ştiţi că la noi nu sunt probleme din punctul acesta de vedere al componenţei Consiliului. Asta cu toate că viceprimarul este de la UDMR şi, după cum vedeţi, nu avem majoritate în Consiliu.

„Pe vremuri nu existau terenuri neexploatate, ca acum”

- Cum se descurcă, din punct de vedere al traiului de zi cu zi, cele peste 3.000 de sufl ete? Ce surse de venit au?
- Până în 1989, populaţia din Tulgheş a avut dublă activitate. În primul rând, unul din membrii familiei era salariat: erau 900 de locuri de muncă în sectorul de exploatare şi prelucrare a lemnului, 800 de locuri la sectorul de prospecţiuni geologice pe metale rare şi 200 de locuri la spitalul de psihiatrie. Lucrau aici oameni şi din comuna Grinţieş, judeţul Neamţ, afl ată în vecinătatea noastră. O a doua activitate a localnicilor consta în exploatarea pământului şi creşterea animalelor (oi şi bovine). Nu existau parcele de pământ neutilizate, ca acum. Ceea ce e construit, s-a ridicat din creşterea animalelor. Ţăranul şi în ziua de azi ştie să-şi crească animalele, fără să fi absolvit o şcoală de management, dar marea problemă este că nu are unde să vândă produsele. Carnea de ovine şi bovine se vinde doar dacă vine în zonă vreun samsar. De la un număr de 3.000 de bovine în 1989, mai avem 1.000, din 1.500 de vaci, mai sunt aproximativ 500 şi din 5.000 de oi câte erau înainte de revoluţie, mai sunt 3.000. Lipseşte la sectorul agricol pârghia de prelucrare, care e compensată cu importurile. Judeţul Harghita nu mai are niciun abator autorizat. Astăzi mai sunt doar 1.000 de locuri de muncă în comună, din care majoritatea la agenţii economici din domeniul prelucrării şi exploatării lemnului (cam 50 la sută), iar 200 de angajaţi lucrează la spital, 60 la şcoală şi 17 la Primărie.

- Cu ce alte probleme vă confruntaţi?
- Probleme sunt multe, una ar fi că încă nu avem poliţie comunitară. Se pare, totuşi, că de la anul vom benefi cia de un poliţist la fiecare 1.000 de locuitori. O altă mare problemă o reprezintă DJ 127, drumul judeţean ce leagă Tulgheşul de Ditrău având o lungime de 33 de kilometri. Acest drum, deloc lipsit de importanţă, la cum merg lucrurile în ţara asta nu-l văd asfaltat nici în 10 ani. Asta cu toate intervenţiile mele, ale Consiliului Judeţean Harghita şi ale primarului din Ditrău, pentru că, trebuie să o spun, cu toţii ne-am dat interesul ca să se reabiliteze complet. De asemenea, o altă mare problemă este exploatarea masivă a lemnului. Până în 1989, se exploatau 100.000 metri cubi de lemn pe an de către sectorul de exploatare din Tulgheş, şi nu se vedea deloc. Acum, din păcate, tot ce se exploatează se vede cu ochiul liber.
- Să înţelegem că se simte criza la fel ca peste tot…
- Criza economică a început să se simtă, dar nu i-a lovit foarte tare pe locuitori, de vreme ce încă nu sunt toate terenurile folosite. Atâta timp cât se acordă subvenţii pe suprafeţele de teren, oamenii sunt obligaţi să crească animale şi să cultive terenurile.

- Am înţeles de ce sunteţi supărat. Acum, însă, domnule primar Toader Ungureanu spuneţi- ne câte ceva despre proiectele dumneavoastră.
- Anul acesta am finalizat sala de sport din Tulgheş, am efectuat reţeaua de canalizare pe DN 15 pe o distanţă de 2,5 kilometri, între comuna Corbu şi Tulgheş, am reabilitat Şcoala Generală cu clasele I-VIII, am reuşit în proporţie de 40 la sută să modernizăm un drum comunal, dar aici am fost nevoiţi să oprim lucrările din lipsa fondurilor. Am turnat un kilometru de asfalt pe DJ 127 şi parţial am reabilitat Şcoala cu clasele I-IV de la Putna. Anul acesta vom începe reabilitarea Căminului Cultural, avem 200.000 lei pentru acoperiş şi încălzire. Avem şi un proiect pentru ridicarea unei grădiniţe. De asemenea, comuna Tulgheş dispune, mai nou, de un Centru de informare economică bazată pe cunoaştere, unde avem 12 calculatoare puse la dispoziţia cetăţenilor.

„Locuitorii din Tulgheş nu au rămas indiferenţi la suferinţa sinistraţilor din Moldova”

- Am văzut că v-aţi îndreptat atenţia şi asupra sinistraţilor din Moldova, o regiune istorică a ţării, situată în apropierea dumneavoastră, şi care acum este în mare suferinţă din cauza dezastrelor pricinuite de numeroasele viituri din această vară. Cum au venit locuitorii comunei Tulgheş în sprijinul celor afectaţi de inundaţii?
- Recent au plecat spre Dorohoi, judeţul Botoşani, două tiruri cu materiale de construcţie, constând în grindă şi cherestea (80 de metri cubi). Încă un tir spre aceeaşi direcţie a plecat încărcat cu îmbrăcăminte şi alimente. S-a strâns şi o sumă de bani, locuitorii comunei nerămânând nepăsători la suferinţa celor care trec printr-o perioadă tragică din cauza inundaţiilor, rămânând practic fără nimic din agoniseala de-o viaţă.
- O ultimă întrebare, domnule primar. Am văzut în curtea şcolii un tir… şi câteva localnice. Despre ce este vorba?
- Da. S-a desfăşurat în comună o campanie a Fundaţiei „Renaşterea”, care vine în sprijinul doamnelor. Fundaţia a ajuns cu o caravană în Tulgheş (foto mic) şi a deservit, de fapt, întreaga noastră zona. Cu sprijinul părintelui Vasile Şuteu şi a doamnei preotese Maria, s-a iniţiat această campanie prin intermediul căreia femeile au putut veni aici pentru a li se face gratuit mamografi a şi testul „Babeş Papanicolau” pentru diagnosticarea cancerului la sân, respectiv de col uterin.