Un mixaj spectaculos de forme de expresie, dinamism şi fantezie ingenioasă pe simezele Muzeului de Artă din Cluj-Napoca

O expoziţie rară în peisajul muzeal din România, dar extrem de curajoasă prin abordarea conceptuală şi metodologică a relaţiei dintre artă şi educaţie, şi-a deschis porţile în luna decembrie la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, unde a rămas disponibilă publicului spre vizitare până la data de 17 ianuarie 2021. Acroşaje participative este rezultatul unui proces ambiţios de construcţie şi creaţie colaborativă, pus în pagină la iniţiativa istoricului de artă Alexandra Sârbu, muzeograf în cadrul prestigioasei instituţii muzeale clujene, în parteneriat cu Departamentul Foto-Video-Procesare Computerizată a Imaginii din cadrul Universităţii de Artă şi Design (UAD), prin care simezele impozantului edificiu laic baroc din inima centrului istoric al oraşului, fostul palat-reşedinţă al Guvernatorului Transilvaniei, contele Banffy Gyorgy, au devenit scena unei energii creatoare debordante - artă video şi animaţie, sunet, lumină şi scriere creativă - care deschide noi şi surprinzătoare perspective asupra unor lucrări de referinţă din patrimoniul „Galeriei Naţionale”, expoziţia permanentă a muzeului.
Splendide operele picturale ce se înscriu ca repere iconice în biografia artistică a unora dintre cei mai mari maeştri ai artei româneşti moderne, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza sau Camil Ressu, s-au preschimbat, sub imperiul unor dialoguri stimulante, schimb valoros de idei şi exerciţii de creativitate, în surse de inspiraţie dintre cele mai fecunde, alimentând o cheie de lectură neaşteptată, proaspătă şi captivantă, în concepţia şi viziunea regizorală a unor tineri foarte talentaţi, Cristian Coptil, Diana Iftime, Alexandru Andrei Petrea şi Diana Ţepeş, care studiază, în prezent, fotografia, arta video şi prelucrarea imaginii pe suport digital în cadrul Universităţii clujene. Fascinantele intervenţii de artă video şi animaţie care îi au ca autori, realizate sub atenta îndrumare a lect. univ. dr. Andrei Budescu, şef al Departamentului Foto-Video-Procesare Computerizată a Imaginii, au dat naştere, într-o simbioză minunată cu mostre elocvente de sensibilitate şi ingeniozitate literar-muzicală, unui „cadru expoziţional insolit ce încurajează o reflecţie aprofundată asupra relaţiei dintre imaginaţie, percepţie şi emoţie în experienţa estetică, explorând-o printr-o pluralitate seducătoare de limbaje expresive”, după cum preciza Alexandra Sârbu, iniţiatoarea şi coordonatoarea principală a proiectului.
Lansându-le tinerilor provocarea de a exercita, concomitent, o dublă postură, şi anume cea de autori şi actori, regizori şi protagonişti ai unui veritabil parcurs-conversaţie interdisciplinar cu unele dintre cele mai remarcabile opere de artă din colecţia muzeului, „într-o formulă care a îmbinat armonios procesul de creaţie artistică cu cel de muzeografie colaborativă şi public curating, muzeul s-a erijat, în mod conştient şi voluntar, în rolul de facilitator al unei experienţe deschise, făcând apel la şi oferind spaţiu de expresie altor voci, care se investesc literalmente entuziast, deopotrivă intelectual, cultural şi emoţional, într-un efort colectiv de construcţie a unor scenarii interpretative ce poartă marca inconfundabilă a privirii dezinhibate”, a completat Alexandra Sârbu. Este vorba, în opinia muzeografei, despre „un demers de co-creaţie hrănit prin dialog şi confruntare de idei, întrebări reflexive şi o varietate de interacţiuni, relaţionări şi practici generatoare de sens şi semnificaţie, în care noile conţinuturi şi perspective narative sunt discutate şi negociate între participanţi”.
Fundalul muzical care-i acompaniază pe vizitatori în interiorul sălii de expoziţie este compus dintr-un colaj de improvizaţii libere şi compoziţii proprii pentru pian solo în interpretarea Iuliei Iacob, studentă în anul II la specializarea Istoria şi Teoria Artei, cea care a semnat, de altfel, şi textele de prezentare ale lucrărilor aflate în expunere. Dincolo de rafinamentul scenografic care imprimă întregii ambianţe calitatea unei impresionante instalaţii artistice, nu mai puţin important de semnalat este şi modul inspirat de promovare al evenimentului pe reţele de socializare, prin conceperea unor spoturi publicitare de mare impact şi atractivitate care sunt prevăzute spre a fi rulate, cu o frecvenţă săptămânală, pe întregul interval calendaristic consacrat expoziţiei.
Dacă ar fi să recurgem la o descriere foarte succintă, Acroşaje participative este, potrivit Alexandrei Sârbu, „un proiect inovativ, creativ, interdisciplinar şi intens participativ, bazat pe convergenţa dintre practica instructiv-educativă axată pe experimentarea artei şi cercetarea artistică contemporană, care se înscrie, în mod clar şi distinct, în dinamica producţiei culturale”. Cu alte cuvinte, deţine toate ingredientele unei sincronizări reale cu cele mai vizionare şi îndrăzneţe demersuri de acest gen care pot fi întâlnite în oferta marilor muzee ale lumii occidentale, tot mai interesate, după cum sublinia în continuare muzeografa, „să-şi implice activ şi creativ comunităţile de referinţă în experienţe de cunoaştere şi relaţionare antrenante, semnificative, memorabile şi, foarte important, transformative în strânsă conexiune cu propriile colecţii, contribuind, astfel, nu doar la creşterea atractivităţii şi accesibilităţii spaţiului muzeal în sens generic şi, implicit, al patrimoniului cultural deţinut, ci mai ales a gradului de conştientizare şi recunoaştere publică a imensei lor relevanţe educative şi sociale”. Iar în acest sens, accentuând, totodată, şi extraordinara oportunitate de creştere personală şi profesională pe care întregul proces de elaborare al expoziţiei a oferit-o unor tineri aflaţi în plină formare, Andrei Budescu sublinia: „Acroşaje participative a creat pentru tinerii artişti, aflaţi la început de drum, şansa de a-şi etala propriile reinterpretări ale marilor maeştri pe simezele Muzeul de Artă din Cluj-Napoca. Cu ajutorul noilor tehnologii vizuale, sălile de expoziţie au căpătat o nouă perspectivă menită să dirijeze paşii spectatorului spre o experienţă interioară contemplativă, spre o detaşare, fie şi preţ de câteva minute, de la tumultul vieţii cotidiene”.
Prin acest proiect expoziţional, Muzeul de Artă clujean oferă publicului o experienţă estetică aparte, memorabilă. Apoi, studenţii participanţi la proiect au avut şansa unică de a lucra alături de specialiştii muzeului şi de a se îmbogăţi cu o experienţă didactică şi profesională preţioasă. Pentru orice tânăr aflat în plin proces de formare academică şi profesională, astfel de ocazii sunt nepreţuite şi foarte necesare.
Felicitări binemeritate Muzeului de Artă din Cluj-Napoca şi echipei care a făcut posibilă concretizarea acestei generoase şi meritorii iniţiative, mai ales într-o perioadă marcată profund de actuala criză pandemică globală ce a generat dificultăţi economice, incertitudini şi provocări fără precedent sectorului cultural-educaţional şi, nu mai puţin, breslei muzeale.