Un nou album despre judeţul Covasna, dar aceeaşi abordare învechită a istoriei românilor din zonă (XI)

Araci. În această localitate etnic mixtă, românii au reprezentat întotdeauna populaţia majoritară. Aici s-au născut numeroase personalităţi ale culturii şi spiritualităţii româneşti, dintre care amintim: Mitropolitul Nicolae Colan (1893-1967), Episcopul Veniamin Nistor (1886-1963), învăţătorul Dimitrie Cioflec (1829- 1891) - autorul unei cunoscute culegeri de poezii populare, din anul 1855, scriitorului Romulus Cioflec (1822-1955), protopopii Aurel Nistor (1882- 1974) şi Ioan Rafiroiu (1882- 1948) şi mulţi alţii. În localitate se află fosta casă culturală a comunităţii româneşti construită în anul 1910, şcoala generală, bustul şi Casa Memorială „Romulus Cioflec”, cimitirul şi monumentul ridicat în memoria eroilor satului căzuţi în cele două războaie mondiale. De la vechea Biserică Ortodoxă se păstrează icoane pictate de cunoscutul pictor iconar Mişu Pop.
Vâlcele. Greu de explicat de ce este menţionată „capela romano-catolică construită în anul 1883”, dar nu şi Biserica Ortodoxă „Sfântul Teodor Stratilat”, construită în anul 1843. Alături de prinţul sârb Obrenovici, prin staţiunea Vâlcele s-au perindat, de-a lungul timpului, figuri ilustre ale culturii şi istoriei româneşti: mitropoliţii Andrei Şaguna, Alexandru Sterca Şuluţiu şi Neofit, poetul Vasile Alecsandri, Ioan Ghica, Anton Pan, Nicolae Bălcescu, Avram Iancu, Ion Heliade Rădulescu, Ioan şi Titu Maiorescu, Grigore Alexandrescu, Aron Pumnul, A. D. Xenopol, George Bariţiu, Alexandru Vaida-Voievod, Nicolae Iorga, membri a numeroase familii de boieri români, regii Ferdinand şi Carol al II-lea şi mulţi, mulţi alţii. Prin grija părintelui Ioan Tămaş, în localitate au fost ridicate busturile revoluţionarilor Nicolae Bălcescu şi Avram Iancu, dar şi o troiţă închinată deportaţilor şi refugiaţilor.
Ariuşd. Deşi românii formează majoritatea populaţiei satului, în album este redată fotografia bisericii reformate şi nu cea a bisericii ortodoxe. Printre personalităţile născute în localitate se află şi poeta Nadia Cella Pop, diplomatul Mircea Radu şi prof. univ. Ioan Cherciu.
Hăghig. Nu rezultă că românii sunt majoritari în localitate. Nu este menţionată Biserica „Schimbarea la faţă”, construită în anul 1854, şi nici personalităţile româneşti născute aici: profesorul Nicolae Bogdan (1867- 1952) - autor de manuale şcolare (Gramatica limbii române şi Manual de limbă maghiară) tipărite la Braşov, la sfârşitul secolului al XIX-lea, medicul Miron Creţu (1887-1960), juriştii Vicenţiu şi Izodor Rauca Răuceanu, fost prefect al judeţului Treiscaune, respectiv primar al oraşului Sfântu-Gheorghe şi mulţi alţii.
Arini. În album se menţionează că localitatea „a fost cuibul Gărzii de Fier, care şi-a câştigat o sinistră reputaţie pentru actele de teroare împotriva populaţiei maghiare”. Dar, pentru o minimă obiectivitate istorică, numeroasele „acte de teroare împotriva populaţiei româneşti”, din perioada 1940-1944, nu meritau oare să fie menţionate, fie şi doar în treacăt?
Iarăşi. Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, construită în anul 1932, a fost înălţată pe locul celei vechi de lemn, consemnată în inventarul bunurilor bisericeşti din anul 1868. În localitate s-au născut mai mulţi profesori universitari, cercetători, ofiţeri, profesori şi preoţi. Despre localităţile româneşti din zona Buzaielor, vom reveni pe larg într-un alt studiu.