UN SANDOR NORMAL LA CAP

N-o să vă vină să credeţi ce am să vă relatez astăzi. Nici mie nu mi-a venit. Dar întâmplarea, legată de domnul Sandor, din Cetatea Sighişoarei, este cât se poate de adevărată.
Mergeam deunăzi cu maşina la Braşov, unde naiba altundeva, că prin aşa-zisa secuime de mult nu mai ai ce face, sunt pustii orăşelele dimineaţa, seara şi la sfârşit de săptămână de n-ai treabă. Asta de parcă în cursul zilei ar fi prea aglomerate, de unde atâta pomană… că n-ai de lucru, la propriu, în ele. În maşină, pur întâmplător, radioul era pe frecvenţa Europa FM, unde se desfăşura emisiunea interactivă a lui Moise Guran. Subiectul - cum altfel zilele astea? -, steagul secuiesc. Aşa se face că am avut ocazia să aud o groază de păreri ale radio-ascultătorilor care interveneau telefonic să se exprime cu privire la scandalul maghiaro- român din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, dezvoltat acum la nivel naţional. Cum ne-am obişnuit, intervenţiile erau pro şi contra autonomiei, a limbii ungare vorbită în instituţii şi în spaţiul public românesc, a aşa-zisului steag ş.a.m.d.. O singură opinie mi-a atras însă atenţia. Pentru că era nemaiîntâlnită, sau, în orice caz, foarte rar exprimată, aşa, în public. Spusă sincer, în gura mare, detaşat, ce mai. Domnul Sandor din Sighişoara, deci din judeţul Mureş, cetăţean român de naţionalitate maghiară, harghitean de pământ, îi spunea gazdei emisiunii, nu ştiu dacă spre stupefacţia amfitrionului, dar cu siguranţă spre uimirea mea, datorită seriozităţii şi dezinvolturii vorbirii sale, că el nu are nicio problemă cu românii, că el vorbeşte foarte bine limba română (lucru ce se putea constata în direct), pe care o învaţă fără vreo apăsare ori vreo strângere de inimă, şi că este căsătorit cu o româncă, cu care nu are nicio problemă etnică. Liniştea din casa lor nu vine însă deoarece subiectul acesta este tabu, ci pentru că se înţeleg şi, pur şi simplu, nu au ce împărţi pe tema asta, fiind de acord unul cu altul că buna înţelegere şi convieţuirea armonioasă reprezintă calea normală, de mijloc. Dar, domnul Sandor nu a evitat să sublinieze că, atunci când merge cu soţia la Cristuru- Secuiesc, în judeţul Harghita, şi intră într-un magazin, simte că localnicii preferă să vorbească cu el în limba ungară, evitând-o pe partenera lui de viaţă, care nu cunoaşte această limbă, neoficială în România. Întrebat dacă aceasta se întâmplă din cauza faptului că cei de acolo nu cunosc limba română sau pentru că nu vor să o vorbească, omul, iarăşi foarte sincer, a răspuns franc: unii nici nu ştiu limba română, ceea ce nu este normal în România, ca un cetăţean să nu cunoască limba statului în care trăieşte, dar alţii, e drept, o cunosc, însă nicidecum nu vor să o vorbească!
Ei bine, stimate autorităţi ale Statului Român, chioare şi surde, care nu vreţi să vedeţi ceea ce se petrece, de 23 de ani, cu adevărat în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, aceasta este o atitudine de om normal, de maghiar zdravăn la minte, şi nu ideile separatiste promovate de UDMR şi ceilalţi trâmbiţaşi ai autonomiei teritoriale pe criterii etnice, PPMT, PCM, CNS, CNMT…, care una vă spun la Bucureşti, ca să vă adoarmă, şi de bună seamă că reuşesc, şi alta fac în inima ţării spre a cărei destrămare lucrează împreună cu Budapesta.

Categorie: