Vama-Buzăului, 240 de ani de la prima atestare documentară (1775-2015)

Cronica unei sărbători aniversare

Calificativele de management performant, ospitalitate de excepţie, încântător, înalt nivel ştiinţific pot însoţi şi caracteriza manifestările cultural-ştiinţifice şi turistice organizate, în perioada 1-3 august 2015, de Primăria şi Consiliul Local Vama-Buzăului, judeţul Braşov, în colaborare cu Despărţământul ASTRA „Buzăul Ardelean”, prilejuite de aniversarea a 240 de ani de la atestarea documentară a localităţii. Management performant datorită organizării deosebite şi respectării cu rigurozitate a programului celor trei zile; ospitalitate de excepţie datorită căldurii primirii, bunăvoinţei şi politeţii care a caracterizat comportamentul localnicilor, de la elevi şi săteni până la personalul de servire de la „Pensiunea Bastion” şi intelectualii locului în frunte cu primarul, faţă de invitaţii şi oaspeţii participanţi la manifestări; încântător datorită farmecului locurilor vizitate - Cascada „La Urlătoare”, Păstrăvăria, Rezervaţia „Valea Zimbrilor”, a cadrului natural în general de la poalele Ciucaşului şi izvoarelor Buzăului, dar şi a cadrului antropic creat de inteligenţa şi hărnicia vămăşenilor; înalt nivel ştiinţific datorită personalităţilor lumii ştiinţifice participante la simpozion, valorii documentare şi informaţiei, în multe cazuri inedite, aduse de cercetători în comunicările lor, a manifestărilor ştiinţifice complementare sesiunii de comunicări ştiinţifice, cum ar fi expoziţia de documente din arhivele şcolilor, Bisericii şi Primăriei locale, expoziţia de carte şi reviste cu caracter istoric recent apărute şi a vizitelor de documentare de la obiective cu caracter istoric din zona de activitate a Despărţământului „Buzăul Ardelean”.

În vizită într-un cadru natural deosebit şi la bisericile ortodoxe

Desigur, o cronică mai largă a manifestărilor poate pune în evidenţă complexitatea manifestărilor dedicate celor 240 de ani de existenţă a localităţii…
Ziua a întâi a debutat cu vizitarea unui obiectiv turistic de o neasemuită frumuseţe naturală - „La Urlătore”. Mult mai puţin cunoscut, la nivel naţional, decât „celebrele Urlătoare” din Bucegi, locul este frecventat, la sfârşit de săptămână, de turişti proveniţi din „Ţara Buzaielor”, „Ţara Bârsei”, mai cu seamă de braşoveni, fiind o oază de linişte şi pace provocate de susurul cristalin şi odihnitor al izvoarelor ce şerpuiesc pe panta dealului în valea râului, afluent al Buzăului, şi aerul curat al pădurilor de foioase şi conifere de pe înălţimile muntoase ale Ciucaşului.
După o clipă de linişte şi o gură de aer curat, itinerarul vizitei a cuprins apoi două obiective din oraşul Întorsura-Buzăului, şi anume biserica veche, monument istoric, şi cea nouă, impunătoare. Întâmpinaţi de părintele paroh Ciprian Popica, cu deosebită bucurie şi disponibilitatea de a ne relata cele mai importante evenimente din viaţa spirituală a localităţii şi a istoriei vechii biserici întorsurene, am putut afla, preţ de peste două ore, despre activitatea, începând cu anul 1775, a primilor preoţi ortodocşi Matei Popa, Gheorghe şi Ieremia Neagovici până la Alexe M. Neagovici, Gheorghe Neagovici-Negoiescu şi predecesorul şi învăţătorul, al cărui discipol este, preotul Virgil Gotea, care i-a lăsat testamentar, drept „învăţătură”, păstrarea tuturor cutumelor şi tradiţiilor spirituale practicate în biserica întorsureană şi drept „ascultare”, ridicarea noii biserici din centrul oraşului, având hramul „Sfintei Treime”. Am mai aflat despre ctitorul bisericii, „din piatră şi cărămidă, acoperită de ţiglă”, Moise Ciuta, finalizată în anul 1840, având hramul „Sfântul Gheorghe”, despre pictorii bisericii, şcoala confesională ridicată de Alexie M. Neagovici, la 1875, şi ultimul incendiu al bisericii din anul 2011, precum şi refacerea bisericii, cu sprijinul obşti, într-un timp record. După vizitarea noii biserici, care se află în faza de pictură interioară, a mini-muzeului de carte, obiecte de cult şi icoane, părintele paroh Ciprian Popica a ţinut să răspundă numeroaselor întrebări adresate de participanţii la vizită în marea sală de la subsolul lăcaşului, la o cafea, fructe şi un pahar de vin. S-a vizitat apoi biserica din centrul comunei Sita-Buzăului, apoi, cea din Vama-Buzăului, unde informaţiile ne-au fost oferite de tânărul preot paroh Nicu Lazăr.

Manifestări ştiinţifice de ţinută

Ziua a doua, ziua centrală a manifestărilor dedicate aniversării a 240 de ani de la prima atestare documentară a localităţii, a fost deschisă de ceremonialul primirii oaspeţilor cu pâine şi sare de edilul comunei, inginerul Tiberiu Nicolae Chirilaş, însoţit de un numeros şi frumos grup de tineri îmbrăcaţi în costume populare specifice locului. A urmat vernisarea expoziţiei „Documente din şcolile de stat, documente bisericeşti şi ale Primăriei din Vama-Buzăului”, constând din matricole şcolare, registre de prezenţă şi tematica predată, cataloage, din anii 1923-1926, de la şcolile Vama-centru, Vama de Sus şi Acriş, minee şi alte documente administrative, expoziţie realizată de prof. Mircea Haas, ajutat de preotul Nicu Lazăr. A urmat, apoi, expoziţia de carte şi reviste ştiinţifice de istorie, în care s-au regăsit volumele: „Primarii comunei Vama-Buzăului”, de Corina Sporea–Bărăgan; „Repere identitare româneşti din judeţele Covasna şi Harghita”, de Ioan Lăcătuşu şi Erich Mihail Broanăr; „Ioan Solomon la 60 de ani”, volum îngrijit de Ioan Lăcătuşu şi Vasile Stancu; „Aşa a fost să fie...”, de Ilie Şandru; „Românismul - Destin şi moştenire de la Eminescu. Interviuri cu Ilie Şandru”, de Elena Condrei; „Diarul meu de septiman (Jurnal de liceean, 1885-1886), Valeriu Branişte”, ediţie îngrijită de Ruxandra Moaşa Nazare şi Gheorghe Iancu; revistele de istorie: „Acta Carpatica”, editată de Centrul European de Studii Covasna-Harghita; ,,Sangidava” nr. 3(IX), Serie Nouă/2015 a Fundaţiei „Miron Cristea” din Topliţa; „ASTRA Buzăul Ardelean”, publicaţie editată de Asociaţiunea ASTRA - Despărţământul „Buzăul Ardelean”, nr. 2-3, anul II - 2015, director Corina Bărăgan Sporea şi „Origini”, publicaţia Fundaţiei „Origini Carpatice”, Seria I, anul 3, nr. 5 (22), mai 2015, director Ştefan Davidescu.
După cuvântul de bun venit al primarului Tiberiu Nicolae Chirilaş şi citirea mesajului trimis de prof. univ. dr. Dumitru Acu, preşedintele Asociaţiunii ASTRA, prof. Corina Bărăgan Sporea a prezentat numerosului public din sala Căminului Cultural oaspeţii de onoare şi cercetătorii din Ţară veniţi la marea sărbătoare a comunei. Printre aceştia, s-au numărat: medicul Sânziana Migea, născută Căliman, nepoata publicistului Valeriu Branişte, venită împreună cu fiica sa Mălina Dumitrescu; regizorul de film Călin Căliman, frate cu Sânziana, nepotul lui Valeriu Branişte; Diana Modroiu Afloarei împreună cu soţul Nicu Afloarei (Canada); strănepoţii remarcabilului patriot, preot Ioan Modroiu, prof. Petruţa Modroiu, soţia lui Tiberiu Modroiu, un alt nepot al părintelui Ioan Modroiu, precum şi personalităţile vieţii ştiinţifice care au răspuns invitaţiei organizatorilor: 10 doctori în ştiinţe, din care trei foşti directori ai Arhivelor Naţionale din Braşov, Ploieşti şi Sfântu-Gheorghe, scriitori, profesori, preoţi, publicişti proveniţi din Bucureşti, Braşov, Ploieşti, Târgu-Mureş, Sfântu-Gheorghe, Topliţa, Întorsura-Buzăului şi Vama-Buzăului, care au prezentat studii privind istoria locală şi naţională. Timp de şase ore, cu o scurtă pauză, au fost susţinute următoarele comunicări: Pentru o viziune de secol XXI în chestiunea Trianonului - prof. univ. dr. Alexandru Porţeanu, preşedintele Asociaţiei Refugiaţilor din anul 1940, Bucureşti; Patriarhul Miron Cristea şi ASTRA - prof. Ilie Şandru, scriitor, Topliţa; Valeriu Branişte în anii de liceu. Naşterea unui jurnalist militant - dr. Ruxandra Moaşa Nazare, Braşov; Despre procesul integrării administrative a Transilvaniei în structurile României Mari - prof. univ. dr. Gheorghe Calcan, Ploieşti; Relaţiile economice între Valea Teleajenului şi Valea Buzăului în perioada 1774-1848 - dr. Mihai Rachieru, Ploieşti; Interferenţe socio-etnice şi culturale între Valea Teleajenului şi Buzăul Ardelean - prof. Traian Cepoiu, comuna Cereşu, judeţul Prahova; „Buzaiele” în statistici şi conscripţii româneşti şi maghiare - dr. Beatrice Milandolina Dobozi, Târgu-Mureş; Evoluţia structurii etnice şi confesionale a populaţiei din localităţile Depresiunii Buzăului Ardelean (1850-2011) - dr. Ioan Lăcătuşu, Sfântu-Gheorghe; Vama-Buzăului în documentele Prefecturii Treiscaune la începutul anului 1919 - prof. Vasile Stancu, Sfântu-Gheorghe; Pagini din istoria comunei Vama-Buzăului - prof. Corina Bărăgan Sporea, Vama-Buzăului; Stema comunei Vama-Buzăului - ing. Tiberiu Nicolae Chirilaş, primarul comunei Vama-Buzăului; Vama Buzăului în arhivele judeţului Braşov - dr. Elisabeta Marin, Braşov; Atitudinea factorilor de decizie politică şi militară în contextul cererilor de cedare a unor părţi din teritoriul naţional în anul 1940 - dr. Ioan Giurcă, Bucureşti; Refugiaţi polonezi la Timişul de Sus în anul 1940 - arh. Domniţa Raţiu, Braşov; Localitatea Araci şi ASTRA până la Marea Unire - jr. Petru Bularca, prof. Maria Bularca, Sfântu-Gheorghe; Toleranţă şi intoleranţă religioasă în Ardealul românesc - prof. univ. dr. Liliana Trofin, Bucureşti; Interferenţe spirituale în Dacia - Rodica Roman, Bucureşti; Arhimandritul Veniamin Tohăneanu - călugăr rugător şi foarte harnic - Pr. drd. Marius Banciu, satul Sărmaş, comuna Barcani, judeţul Covasna; Din istoria bisericii din Vama-Buzăului, Pr. Nicu Lazăr, Vama-Buzăului; Tabăra de cultură şi civilizaţie românească „Acasă la noi” - prof. Doina Focşa, Despărţământul „Iulia Haşdeu”, oraşul Cahul, Republica Moldova; Calea ferată îngustă între Vama-Buzăului şi Drajna din judeţul Prahova, între 1936-1957 - Adrian Boriceanu, comuna Sita-Buzăului, judeţul Covasna; Promovarea idealurilor astriste în rândul tineretului şcolar - prof. Rodica Bularca, oraşul Întorsura-Buzăului, judeţul Covasna.
În ultima parte a simpozionului au fost prezentate, timp de aproximativ 45 de minute, cărţile şi revistele ştiinţifice enumerate în expoziţia de carte. La sfârşitul manifestării ştiinţifice, primarul oraşului Întorsura-Buzăului, prof. Leca Băncilă, a ţinut să dăruiască participanţilor albume, hărţi şi alte materiale promoţionale privind „Ţara Buzaielor” şi să reînnoiască invitaţia adresată cercetătorilor de a participa la sesiunile viitoare ale simpozionului „Ţara Buzaielor în inima pământului românesc”. A urmat o binemeritată masă şi o relaxantă plimbare pe cărările păstrăvăriilor din zonă, concluziile urmând a fi trase în dimineaţa zilei următoare, concluzii pe care le prezentăm mai jos.

Eşti român, te cresc să fii român, cu obligaţia de a face să fie în jurul tău frumos şi bine...”

La debutul primului simpozion „Ţara Buzaielor în inima pământului românesc”, desfăşurat în septembrie 2014 la Întorsura-Buzăului, prof. Leca Băncilă, primarul oraşului, afirma că: „Este atâta vraişte, atâta schimbare, este atâta scriere şi rescriere a istoriei încât, după 50 de ani de activitate şcolară, parcă niciodată nu am avut sentimentul de acum, că nu mai văd lucrarea aceia serioasă a şcolii care să zică: Eşti român, te cresc să fii român, cu obligaţia de a face să fie în jurul tău frumos şi bine... Astăzi avem o obligaţie. Să ne trăim momentul cu simţul şi în spiritul că suntem obligaţi să lăsăm şi copiilor şi nepoţilor noştri ideea că sunt români şi să simtă acest lucru. ... Şi, gândesc eu, să luăm cei care înţelegem rosturile istoriei şi ale sentimentului de identitate naţională, istoria în serios. În acest context, se înscrie lucrarea noastră de astăzi”. Eu, autorul acestui articol, profesor de istorie în Buzaie timp de peste două decenii, am avut sentimentul, în toate cele trei zile ale desfăşurări manifestărilor, că în acest context s-au înscris şi lucrările celui de-al doilea simpozion desfăşurat în „Ţara Buzaelor”, la Vama-Buzăului. Acest fapt recunoscut a fi resimţit de toţi participanţii, localnici sau oaspeţi, tineri elevi, maturi sau oameni în vârstă, este încurajator pentru viitorul neamului şi a spaţiului românesc: Istoria este luată în serios şi este la ea acasă în această parte de Ţară.
Calificativele de management performant, ospitalitate de excepţie, încântător, înalt nivel ştiinţific pot însoţi şi caracteriza manifestările cultural-ştiinţifice şi turistice organizate, în acest an, la Vama-Buzăului, cu prilejul aniversării a 240 de ani de la prima atestarea documentară a comunei.
S-a hotărât valorificarea studiilor şi comunicărilor susţinute la simpozionul dedicat celor 240 de ani de la atestarea documentară a localităţii Vama-Buzăului prin publicarea şi difuzarea pe piaţa cărţii a unui volum special dedicat momentului aniversar.
S-a stabilit de către organizatori continuarea proiectului privind cercetarea istoriei locale şi desfăşurarea viitoarelor ediţii ale simpozionului „Ţara Buzaielor în inima pământului românesc”.
În finalul cronicii mele, în nume personal, cât şi al colegilor participanţi, din afara „Ţării Buzaielor”, care s-au exprimat pozitiv la adresa manifestărilor pe parcursul celor trei zile, mulţumesc profesoarei Corina Bărăgan Sporea, primarului Tiberiu Nicolae Chirilaş şi stimaţilor vămăşeni pentru lucrarea serioasă pe care aţi gândit-o şi aţi pus-o în operă! Vă urez multă sănătate şi spor întru realizarea tuturor proiectelor pe care le aveţi în continuare!
P.S.: Pentru cunoaşterea realităţilor economico-sociale şi cultural-spirituale din Vama-Buzăului, despărţită artificial de „Ţara Buzaielor”, în anul 1968, prin adoptarea unei noi legi de împărţire administrativ-teritorială a României, am solicitat pentru cititorii noştri un amplu interviu primarului comunei, Tiberiu Nicolae Chirilaş, interviu pe care-l vom publica în ediţia viitoare a „Condeiului ardelean”.

Categorie: