„VOM RESPECTA LEGEA!”

- Domnule prefect, aţi venit în această instituţie în nişte condiţii tensionate, pe fondul scandalurilor legate de steagul secuiesc, care au determinat destituirea lui Codrin Munteanu din funcţie şi plecarea lui la Bucureşti, în Ministerul Apărării Naţionale. - Am preluat funcţia de prefect din mers, în urma promovării fostului prefect ca secretar de stat în MApN. Am găsit aici o situaţie în care avem numeroase probleme vizavi de legalitate, cu steagurile, cu inscripţiile care aparţin instituţiilor de stat, probleme pe care încercăm să le rezolvăm în instanţă.
- Cunoaşteţi, desigur, faptul că deoarece aplica legea cu intransigenţă, prefectul Codrin Munteanu era încă de la instalarea sa în funcţie în dizgraţia preşedintelui Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, şi a primarului de Sfântu-Gheorghe, Antal Arpad. Atunci când în sfârşit au reuşit să scape de el, cu mâna Guvernului Ponta, a fost mare fericire în sânul udemeriştilor, iar comunitatea românească din judeţ, dar şi românii de pretutindeni au perceput această „avansare” a prefectului de Covasna ca pe o palmă, ca pe o umilinţă supremă - a câta? -, ceea ce, de altfel, a şi fost. Aţi avut în acest scurt răgaz de la numire vreo întâlnire cu cele două căpetenii atotştiutoare ale aşa-zisei „secuimi”?
- Relaţia mea cu preşedintele Consiliului Judeţean Covasna a fost una de colaborare în ultimii patru ani, cât am fost primar al comunei Vâlcele. Cu primarul din Sfântu-Gheorghe m-am întâlnit destul de rar, nu avem o relaţie atât de strânsă, dacă putem să vorbim de acest lucru. Da, deocamdată am purtat discuţii principiale vizavi de respectul şi colaborarea între aceste instituţii, în cadrul legal bineînţeles.

„Le-am spus lui Tamas şi lui Antal că legea e lege”

- Concret, ce aţi discutat cu udemeriştii, domnule prefect? - Le-am spus că legea e lege. Dacă domnul Codrin Munteanu a respectat legea, următorul prefect e pus în această funcţie tot ca să respecte legea, practic să ducă mai departe ceea ce au sesizat şi până acum lucrătorii Prefecturii.
- Sunteţi în temă cu situaţia de pe teritoriul judeţului. Ştiţi, deci, că foarte multe instituţii publice au arborat această textilă numită de unii steag secuiesc. Un „steag” care, conform prevederilor legale, în România nu există. Domnule prefect, în urma recentelor emisiuni televizate, a putut afla o ţară întreagă această realitate cu care ne confruntăm noi în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. A aflat şi România, într-un final, că aceste trei judeţe nu se mai află sub autoritatea Statului Român şi sunt împânzite cu o simbolistică străină, ungurească. Şi, tocmai după aceste emisiuni, am văzut că ministrul Administraţiei şi Internelor, Radu Stroe, a declarat că se va acţiona în direcţia înlăturării acestor aşazise steaguri, cu mâna prefecţilor de Covasna şi Harghita, care au această obligaţie, să treacă la fapte. Ce veţi face în acest sens?
- Vă referiţi la steagul secuiesc amplasat pe Primăria Ozun, steagul de pe Primăria Sfântu-Gheorghe şi cele de pe Consiliul Judeţean Covasna. Sunt procese în derulare, şi în momentul în care instanţa se va pronunţa că sunt legal sau ilegal amplasate, vom lua măsuri de îndepărtarea respectivelor steaguri. Mergem până la capăt. - Şi dacă acest lucru va însemna din nou inflamarea spiritelor, cum se spune pe la Bucureşti?
- Ne asumăm riscul. Dacă este ordin, trebuie dus până la capăt. Să sperăm că situaţia o să se detensioneze şi o să ajungem la normalitate, în sensul că şi ei vor înţelege că legea statului trebuie respectată de toţi cetăţenii, nu numai de un anumit segment dintre aceştia.
- Şi dacă nu vor înţelege acest lucru elementar, democratic?
- Dacă nu vor înţelege, noi vom da steagurile jos. Avem în subordine Poliţia şi Jandarmeria, care sunt la ordinul prefectului, şi care vor trebui să însoţească executorul.

„Sunt liberi să demonstreze. Noi mergem înainte”

- Vă dau un exemplu de clădire publică în Sfântu-Gheorghe pe care este steagul municipiului, unul asemănător celui aşa-zis secuiesc, dar pe care nu este drapelul României. E vorba de Casa cu Arcade, o clădire care avea în trecut arborat şi steagul României şi pe cel al UE, dar acestea au fost înlăturate la ordinul primarului Antal Arpad, fapt pentru care a şi fost amendat de Parchet. Acum, probabil că amenda a fost plătită, dar şi suportul a rămas unul de amplasare a unui singur steag, în prezent cel al municipiului. Consideraţi a fi normal, şi legal, ca pe o clădire publică a unui municipiu din România să fie arborat doar steagul localităţii, nu şi cel al Statului Român?
- Nu este normal. Sunt stipulate în Legea 75 din 1994 exact modalităţile de arborare a drapelelor pe instituţii. Ceea ce aţi sesizat dumneavoastră este ilegal. Şi o să luăm măsuri.
- De asemenea, pe multe clădiri ale administraţiilor locale este zugrăvită inscripţia Kozseghaza, doar în limba maghiară, care în traducere înseamnă un fel de casa comunităţii.
- O să luăm măsuri pentru intrarea în legalitate. Exact cum avem legea pentru arborarea drapelului şi intonarea imnului, aşa avem şi legea privind inscripţionarea pe clădirile care aparţin unităţilor statului, Legea 500.
- Când credeţi că veţi intra în legalitate cu toate acestea, domnule prefect?
- N-aş putea să precizez exact o durată, unele situaţii apar, se soluţionează, şi probabil o să apară alte situaţii, care generează procese, generează termene. E o chestie cu care ne confruntăm de 20 de ani în permanenţă şi n-o să se poată termina totul într-o lună, două.
- Bun, dar de exemplu în cazul Primăriei Ozun aveţi un proces câştigat, adică în termeni juridici autoritate de lucru judecat. Iar asta înseamnă că pe acest model puteţi acţiona în cazul tuturor primăriilor şi clădirilor publice, procesele urmând să fie parcurse destul de rapid, precedentul fiind creat. Ori când aceste procese vor fi ajuns la final, puteţi merge cu executorul să înlăturaţi aşa-zisele steaguri.
- Aşa este, în baza acestui proces câştigat, cu Primăria Ozun, vom deschide procese în toate cazurile. Avem jurişti care se ocupă de treaba aceasta şi o să luăm la rând fiecare localitate în parte, fiecare situaţie care apare.
- Ce veţi face dacă, în această situaţie, Tamas Sandor şi Antal Arpad vor instiga lumea şi împotriva dumneavoastră, organizând acţiuni de stradă, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul lui Codrin Munteanu? - Ei sunt liberi să demonstreze sub orice formă. Dacă vor să facă mitinguri, să facă. Noi mergem înainte.
- Domnule prefect, ce linie vi s-a trasat de la Guvern atunci când vi s-a încredinţat mandatul? În ce direcţie vi s-a cerut să acţionaţi?
- Tuturor prefecţilor ni se cere să acţionăm în sensul respectării legii. Dacă acţionăm în cadrul legal, nu avem nevoie de nicio linie trasată ori de alte sfaturi şi directive.
- Ce veţi face dacă televiziunile vor insista pe acest subiect, iar scandalurile vor continua, escaladându- se noi şi noi tensiuni? Ce veţi face dacă Tamas Sandor va cere şi schimbarea dumneavoastră la un moment dat?
- Eu cred că nu se va ajunge aici. Sper ca spiritele care sunt acum destul de înfierbântate să se calmeze, să se revină la normalitate. Trăim în România, iar România este guvernată de o Constituţie, de legi care trebuie aplicate, care trebuie înţelese şi acceptate de toată lumea. Sper să ne liniştim odată şi să ne canalizăm forţele spre altceva, spre dezvoltarea judeţului, spre înfiinţarea de locuri de muncă, spre problemele sociale care sunt foarte multe, spre dotarea spitalelor, a şcolilor.

„Voi continua politica lui Codrin Munteanu”

- Ce îmi spuneţi despre autonomia teritorială pe criterii etnice, atât de mult râvnită de organizaţiile separatiste ale ungurilor din România şi Ungaria, care contravine exact Constituţiei despre care vorbiţi dumneavoastră?
- Mi se pare o utopie această pretenţie a aşa-zişilor secui, pentru că ştiţi foarte bine că în Covasna sunt foarte puţini secui. Şi în Harghita la fel. Practic, despre ţinutul cui vorbim, dacă secui nu sunt? Cei de aici au dublă cetăţenie, maghiară şi română. Deci cine pentru cine şi de ce se luptă pentru autonomia „ţinutului secuiesc” dacă secui nu avem în România, decât foarte puţin, vreo 150 sau ceva de genul asta…?
- Domnule Marinescu, ce le transmiteţi celor care nu vă cunosc şi care au o idee preconcepută, sceptică, în ce priveşte numirea dumneavoastră ca prefect al judeţului Covasna?
- Vreau să le transmit că eu sunt român şi am fost numit aici nu să schimb ceea ce a pornit Codrin Munteanu, ci să continui politica lui, care este politica legii. Politica lui Codrin Munteanu se baza pe respectarea Constituţiei şi a legilor ţării şi, deci, aşa voi acţiona şi eu. Cine crede altceva, se află în eroare. Să se gândească fiecare la faptul că este posibil ca eu să fiu mai român decât mulţi dintre aceia care se bat cu pumnul în piept că sunt români.
- Domnule prefect, vă mulţumesc pentru amabilitatea cu care aţi acordat acest interviu pentru cititorii „Condeiului ardelean”!
- Şi eu vă mulţumesc, domnule director.

Categorie: