AŞ VREA

Aş vrea să cred că sunt nebun,
Că lumea toată e frumoasă,
Că nebunia mea n-am cui s-o spun,
Când boala ei pe mine mă apasă.

Dar când mă uit în jur şi văd
Doar ură fără pic de judecată
Şi-atât de multă jale şi prăpăd
Pun toată nebunia-mi pe lopată.

Ş-o azvârl, să nu mai ştiu de ea,
Rămân un simplu călător nevinovat,
Căci ura mi se pare-atât de grea
Şi n-am să port acest murdar păcat.

Rămân ca filozoful, simplu gânditor,
Pe nebuni şi ură am să-i ocolesc
Şi o să fiu un veşnic luptător
Împotriva celor ce ura o clocesc.

Şi uite-aşa voi scăpa de nebunie
Şi-i las pe alţii s-o soarbă din pahar,
Eu mă-ntorc la vers şi poezie,
Ş-o să privesc cum lumea trăieşte un coşmar.