„Zilele Andrei Şaguna” - o manifestare tradiţională, de cuget şi simţire românească

Ediţia a XIX-a a „Zilelor Andrei Şaguna” se află în plină desfăşurare. În zilele 25-27 iunie s-au desfăşurat în cadrul Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din municipiul Sfântu-Gheorghe şi în localitatea Vâlcele, o serie de activităţi cu participarea unor personalităţi din domeniul ştiinţei istorice, a cercetării arhivisticii, a artei şi culturii, de recunoaştere naţională.
O parte a cercetătorilor şi arhiviştilor, înscrişi la Simpozionul Naţional „70 de ani de la declanşarea Marelui Refugiu Românesc”, în cursul dimineţii de vineri, 25 iunie, au vizitat localitatea, Primăria şi Mănăstirea Valea-Mare, unde au avut ocazia să constate că oamenii locului, de o ospitalitate remarcabilă, îşi aduc cu oroare aminte de atrocităţile săvârşite de militarii şi populaţia civilă maghiară în anii ocupaţiei horthyste, că linia de demarcaţie, arbitrar fi - xată în august 1940 prin Dictatul de la Viena, despărţea practic două sate pur româneşti, Valea-Mare şi Sărmaş. Oaspeţii au fost impresionaţi de voinţa şi perseverenţa fi ilor satului de a-şi edifi ca, din 1999, de când localitatea a fost recunoscută comună de sine stătătoare, sediile primăriei, grădiniţei, căminului cultural, dispensarului medical şi a sălii de sport. De asemenea, impresionantă este şi dorinţa lor de a-şi păstra tradiţiile ortodoxe, dar şi expoziţia de excepţie a icoanelor pe lemn, răchită, scoică, piatră a primarului Gheorghe Avram (foto stânga). De apreciat este, totodată, grija pentru conservarea şi întreţinerea Bisericii din Valea-Mare şi a Capelei Muzeistice a părintelui Nicolae Floroiu, dar şi participarea locuitorilor satului la edifi carea monumentalei mănăstiri din localitate. Cu totul întâmplător, în timpul vizitei, un fi u al satului, procurorul Coman, fi ul fostului director al şcolii din sat, Horia Coman, se afl a la stăreţie, pentru a dona o holdă de pământ domeniului mănăstiresc, pildă dată, cu ani în urmă, de însăşi primarul localităţii, Gheorghe Avram, dimpreună cu vărul său, Arhimandritul Gheorghe Avram, stareţul mănăstirii.
În acelaşi timp, la sediul Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, sub medierea măiastră şi competentă a Înaltpreasfi nţitului Ioan Selejan, Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, se desfăşurau lucrările în plen ale simpozionului în care s-au remarcat contribuţiile domnilor dr. Alexandru Porţeanu, preşedintele Asociaţiei Foştilor Refugiaţi (1940- 1947), prof. univ. dr. Gavril Preda, de la Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti, dr. Eugen Pop, general de brigadă din Braşov, prof. univ. dr. Petre Ţurlea (foto dreapta, în centru), din Ploieşti, care au surprins principalele aspecte politice, militare, social-umane ale refugiului populaţiei româneşti din teritoriile ocupate. În după amiaza zilei de 25 iunie, în peste cinci ore, s-au prezentat 20 de comunicări privind tematica simpozionului, comunicări care, potrivit organizatorilor, vor fi publicate într-un volum pe piaţa cărţii, până la sfârşitul anului 2010. S-au impus, prin acribia ştiinţifi că a comunicărilor, autorii: Vasile Lechinţan, Vilică Muntean, Tudor Răţoi, Marius Stoica, Barbu I. Bălan, Ioan Bojan, Vasile Moiş, Anca Dorina Băiţoiu, Eugen Criste, Emil Arbonie. Din partea covăsnenilor, asistenţa a apreciat, ca interesante şi valoroase, expunerile doctorului Ioan Lăcătuşu, preotului Ioan Tămaş, a profesorului Nicolae Moldovan şi a subsemnatului.
Sâmbătă, 26 iunie, la ora 9, au debutat lucrările ediţiei a II-a a Colocviului Naţional „Grupul de cercetare I. I. Russu pentru studiul sud-estului Transilvaniei”, prin prezentarea noilor apariţii editoriale cuprinzând momente semnifi cative ale istoriei românilor transilvăneni. Ne-am bucurat de prezenţa unor autori de prestigiu în domeniu, cum ar fi : prof. univ. dr. Petre Ţurlea, dr. Alin Spânu, Emil Arbonie, Constantin Mustaţă sau Ilie Trăian, care au evidenţiat valorile estetice, morale, artistice şi ştiinţifi ce ale lucrărilor. „Istoria serviciilor secrete de informaţii/ contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945”, „România trădată”, „Camarila Regală”, „Ţara de sub inimă” sau „România sat fără câini” sunt cele mai importante titluri ale lucrărilor prezentate. Lucrările colocviului au continuat prin prezentarea de către participanţi a stadiului cercetării „fenomenului transilvan”, a celor mai recente lucrări ale istoriografi ei românomaghiare. Concluziile? O trezire la realitate a factorilor de răspundere naţională. O solicitare imperativă, din partea istoricilor, arhiviştilor, cercetătorilor, adresată conducătorilor electivi, privind sprijinirea materială de către instituţiile Statului Român, asemenea statului maghiar, a publicării studiilor, cercetărilor şi lucrărilor ştiinţifi ce cu tematică istorică, a traducerilor acestora în limbile de circulaţie internaţională, a difuzării acestora pe piaţa cărţii mondiale şi a presei.
La fi nalul lucrărilor colocviului, au fost premiaţi, cei dintâi dintre „furnicuţele” în domeniu. Cinci personalităţi, care s-au evidenţiat de-a lungul timpului în aria cercetării şi publicării rezultatelor, în literatura şi presa de specialitate istorică, ştiinţifi că, cultural-artistică, etnografi că şi religioasă.
Duminică, 27 iunie, a fost cea mai emoţionantă activitate. După ceremonia religioasă, ofi ciată de preoţii Ioan Tămaş şi Nicolae Bota din Belin, desfăşurată la Biserica „Sfântul Teodor Stratilat” din Vâlcele, locuitorii şi oaspeţii invitaţi au luat parte la defi larea de la biserica ortodoxă la monumentul deportaţilor şi refugiaţilor din cimitirul satului. După depunerea coroanei din partea organizatorilor „Zilelor Andrei Şaguna” şi desfăşurarea ceremonialului religios, a susţinut o tulburătoare cuvântare fi ul satului, refugiatul şi veteranul de război, ajuns la venerabila vârstă de 89 de ani, Nicolae Moldovan. Ne-a adus la cunoştinţă, celor care nu au trăit evenimentele, dar mai ales tinerilor satului, tragicele evenimente trăite, la începutul lunii septembrie 1940, când, ocupanţii, militari ai armatei ungare, au depăşit linia de demarcaţie, trasată prin Dictatul de la Viena. În semn de „ridicat nivel al culturii şi civilizaţiei maghiare”, primul gest al „civilizatorilor”, în Vâlcele, a fost de a da foc troiţei ridicate în centrul satului, în 1938, dedicată compozitorului Ciprian Porumbescu. Spre amintire, profesorul Nicolae Moldovan a donat fotografi ile troiţei reprezentanţilor Şcolii şi Primăriei din localitate, în speranţa refacerii acesteia. După masa de pomenire a deportaţilor şi refugiaţilor, a celor duşi la cele veşnice, locuitorii vârstnici ai satului, trăitori ai perioadei horthyste, au evocat, în prezenţa oaspeţilor, perioada de tristă amintire prin rememorarea cruzimilor la care au fost supuşi de ocupanţi, prin cântul şi recitarea unor poezii care circulau în epocă. Concluzia participanţilor octogenari la masa dezbaterii asupra ocupaţiei horthyste a fost clară şi fără echivoc: răul cel mai mare provocat românilor l-au făcut localnicii de etnie maghiară, încurajaţi de militarii armatei de ocupaţie. Înregistrarea acestor mărturii, realizată de prietenii preotului Ioan Tămaş, constituie o dovadă de netăgăduit a „civilizaţiei maghiare în acţiune”.

Sfântu-Gheorghe

NEDEIA SÂNPETRULUI

În cadrul ediţiei a XVIII-a a „Zilelor Andrei Şaguna”, în organizarea Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, cu sprijinul Consiliului Judeţean Covasna, al Consiliului Local Sfântu-Gheorghe şi al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, duminică, 4 iulie, ora 13, în Poiana Nedeii (km. 4 spre Vâlcele) va avea loc serbarea câmpenească tradiţională anuală NEDEIA SÂNPETRULUI, cu participarea unor artişti şi formaţii folclorice din judeţele Covasna şi Braşov.
Pe scena de la km. 4 vor prezenta cântece şi dansuri populare formaţiile: „Junii Întorsurii” (Întorsura-Buzăului), Asociaţia Culturală „Plai Întorsurean” (Întorsura-Buzăului), Grupul Folcloric de Copii „Izvoraşul” (Zăbala), Ansamblul Folcloric „Prejmereana” (Prejmer), Ansamblul Popular de Copii „Brăduleţul” (Sita-Buzăului), şi soliştii de muzică populară: George Negrea (Vâlcele), George Burnichi (Zăbala) şi Vlad Postolea (Codlea). Conform tradiţiei, manifestarea se va încheia cu o petrecere populară.

Pr. Sebastian Pârvu,
Preşedintele Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”

Araci, judeţul Covasna

„La umbra nucului bătrân”

În cadrul ediţiei a XVIII-a a „Zilelor Andrei Şaguna”, în organizarea Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi a Despărţământului ASTRA Covasna- Harghita, sâmbătă, 3 iulie, ora 10, la Casa Memorială „Romulus Ciofl ec” din Araci, va avea loc manifestarea intitulată „La umbra nucului bătrân”, care va cuprinde dezbaterea „Opera literară - de la realitate la fi cţiune”, moderator prof. dr. Luminiţa Cornea, în cadrul căreia vor fi prezentate temele Romulus Ciofl ec şi cărţile sale (Sorin Teodorescu) şi Cornel Dimovici şi „trădările” sale (Luminiţa Cornea).
În acelaşi cadru vor fi lansate şi prezentate următoarele apariţii editoriale: Dreptul la singurătate, de Angela Bârsan, Editura Promaris Print, Miercurea- Ciuc, 2008; Cuvinte de lumină şi iubire, de Pr. Ioan Tămaş, Editura Eurocarpatica, Sfântu-Gheorghe, 2010; Igluuri la tropice, de Anthonia Amatti, Editura Proilavia a Bibliotecii Judeţene „Panait Istrati”, Brăila, 2010; Identitate, de George Echim, Editura Pastel, Braşov, 2008; Styleme, de Ioan Suciu, Editura Aldus, Braşov, 2009; De ce oare, de Theodor Echim, Editura Pastel, Braşov, 2010; Excursia literară - îndemn spre cunoaştere, de Luminiţa Cornea, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2010.
La manifestare vor participa prozatori, poeţi şi critici literari, membri ai Filialei Braşov a Uniunii Scriitorilor.

Biroul de presă al Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”