Ziua Culturii Naţionale. Seara Eminescu

Centrul European de Studii Covasna-Harghita, în parteneriat cu membrii Cenaclului Literar „După-amiezile poeziei” de la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul”, coordonaţi de profesoara Maria Stoica, au organizat în seara zilei de 14 ianuarie a.c., la Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din municipiul Sfântu-Gheorghe, o excelentă şi încântătoare manifestare dedicată celei de-a 164-a aniversări a zilei de naştere a „omului deplin al culturii româneşti”, Mihai Eminescu. În tot ceea ce a însemnat „Seara Eminescu”, cele două măiestre moderatoare, profesoarele Ligia Dalila Ghinea şi Maria Stoica, prin momentele talentului oratoric, cu artă şi sensibilitate alese şi aduse în faţa participanţilor, au reuşit să creeze acea atmosferă de comuniune spectator-actor specifică clipelor de profunzime poetică, cât şi de deschidere şi receptivitate la ideile transmise. Cronologic, manifestarea a cuprins două activităţi distincte, complementare însă în privinţa înţelegerii şi măreţiei operei eminesciene: programul artistic omagial „Din valurile vremii...”, susţinut de elevi de la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul”, şi simpozionul „Actualitatea operei eminesciene”. Moderând prima parte a manifestării, prof. Maria Stoica a ţinut să remarce atmosfera în care se desfăşoară anual aniversarea marelui poet, dublată, de curând, şi de Ziua Culturii Naţionale:
„An de an, curgerea timpului în clepsidra fermecată a poeziei ne aduce mereu aproape de Mihai Eminescu, spiritul tutelar al culturii române care şi-a împletit geniul cu cel al poporului său, lăsându-ne moştenire un tezaur nepreţuit. De sunt copii sau adulţi, trăitori în spaţiul românesc de dincoace sau dincolo de Prut, ori plecaţi departe, peste hotare, ziua de 15 ianuarie îi găseşte pe toţi românii uniţi, vibrând în consonanţă cu versul eminescian care ne readuce în suflet valorile sfinte ale culturii naţionale. Purtăm în gând şi în rostire pecetea spiritualităţii româneşti peste care Mihai Eminescu şi-a pus odinioară amprenta inconfundabilă a geniului său. Versurile lăsate nouă moştenire ne dau de ştire că nu suntem singuri, cât timp ne putem întâlni în jurul lor ca într-o rugăciune, cântând, evocând sau invocând, clamându-ne adeseori durerea şi revolta, dar regăsindu-ne de fiecare dată mai puri şi mai frumoşi, după ce am gustat din fagurele de miere al poemelor sale. „Fiind foarte român, Eminescu este un mare poet universal”, spunea criticul literar George Călinescu, vorbind despre caracterul naţional şi universal al operei eminesciene, iar lectura creaţiilor sale acreditează neîndoielnic această afirmaţie. Ne-am născut sub zodia versului eminescian, iar fiecare dintre noi şi-a marcat devenirea poposind la fântâna cu apă vie a poeziei sale. Orice tânăr creator de poezie l-a citit mai întâi pe Mihai Eminescu... şi-a hrănit trăirile, şi-a modelat gândirea, adâncind cunoaşterea şi accentuând sensibilitatea după ritmul impus de versul său. Voit sau nu, fiecare dintre noi şi-a împletit harul propriu cu unduirea geniului eminescian, ca un tribut datorat marelui poet”.
Şi, zisele profesoarei Maria Stoica au fost ilustrate de recitările din lirica eminesciană sau a unor creaţii personale, susţinute de tinerele vlăstare ale cenaclului, care şi-au păstrat intactă capacitatea de a visa, presărând pulbere de stele pe foaia albă... ce-şi revendică dreptul de a visa, într-o lume vegheată de cerul înstelat. Cei care se revendică, pe bună dreptate, din Cenaclul „După-amiezile poeziei”, au reuşit în „Seara Eminescu” să încânte participanţii prin puritatea, delicateţea, gingăşia sufletului de copil. Despre aceşti minunaţi copii, continuatori ai unor talente dovedite de-a lungul timpului, crescute sub îndrumarea profesoarelor Luminiţa Cornea, Ligia Dalila Ghinea, Adriana Barabaş şi Maria Stoica, cred că vom mai auzi. Şi, de asemenea, cred că nu este lipsit de interes a-i cunoaşte de pe acum pe cei care vor reprezenta, prin munca şi talentul lor, comunitatea românească sângheorgheană în viitor: Maria Diana Iorga şi colega sa Monica Costandachi (clasa a IX-a A), Diana Băilă, Andreea Călianu, Adina Balea, Camelia Maria Sasu, Daciana Todoran şi Roberto Dragomir (clasa XI-a F - profil pedagogic).
„Sensul minunatului moment artistic şi a intervenţiilor următoare - remarca prof. Ligia Dalila Ghinea - este de a ne aminti mereu de Eminescu. El este acela care ne face să ne adunăm, ne face să comunicăm, ne face să zâmbim, ne face astăzi să ascultăm creaţiile tinerilor din faţa noastră şi a celor care au fost înaintea lor şi au devenit modele pentru aceşti elevi deosebiţi. În acest sens, vă rog să-mi permiteţi a recita poezia „Memento Eminescu”, creată de unul dintre foştii mei elevi la Colegiului Naţional „Mihai Viteazul”, astăzi profesor, autor al mai multor volume de poezie, proză şi eseuri, Vasile Tămaş Delavâlcele.”
Au urmat lucrările simpozionului „Actualitatea operei eminesciene”, activitate, mai puţin emoţională, dar care a purtat amprenta rigorii ştiinţifice a comunicărilor susţinute. „Eminescu şi politica”, temă prezentată de dr. ing. Ilie Muşat, „Probleme ale economiei naţionale în publicistica lui Mihai Eminescu”, lucrare expusă de subsemnatul, „Sfântul Ierarh Andrei Şaguna în publicistica lui Mihai Eminescu”, susţinută de dr. Ioan Lăcătuşu, „Mihai Eminescu deschizător de drumuri în ştiinţele socio-umane româneşti”, redată de Constantin Bărbuceanu, „Întoarcerea la poezie” îndem clamat de prof. Maria Stoica, au constituit fondul problematicii supus unui auditoriu receptiv. Marele volumul şi ineditul informaţiilor, nu pot fi însă cuprinse într-un articol, intervenţiile susţinute meritând a fi publicate „in extenso” în viitoarele pagini ale „Condeiului ardelean”.
Întoarcerea la poezie clamată de prof. Maria Stoica a constituit finalul manifestării. În interpretarea iscusită şi pătrunzătoare a prof. Ligia Dalila Ghinea şi dr. ing. Ilie Muşat, „Seara Eminescu” s-a încheiat cu recitarea inegalabilelor versuri ale poeziilor Doina şi Scrisoarea III. Sentimentul de a se sfârşi prea repede această „Seară Eminescu”, resimţit de majoritatea participanţilor, a dominat asistenţa, care „nu se lăsa dusă” din sala Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”. Felicitări organizatorilor pentru arta de a modera desfăşurarea momentelor, de a selecta tematica şi de a menţine la un nivel ridicat ştacheta calităţii unei astfel de manifestări cultural-ştiinţifice!

Categorie: