Ziua iei, în Valea Zânelor

De Sânziene, pe 24 iunie 2017, Covasna a sărbătorit Ziua Universală a Iei, frumoasa cămaşă a portului popular românesc. Totul a pornit în urma unei iniţiative fără precedent, pe reţeaua de socializare Facebook, a comunităţii on-line „La Blouse Roumaine”. Andreea Tănăsescu, fondatoarea comunităţii on-line „La Blouse Roumaine”, spunea în 2013, odată cu lansarea acestui demers: „Ceea ce dorim este să promovăm, o dată cu sărbătoarea iei, cultura şi creativitatea românească, pe care noi o considerăm, în acest timp, în această epocă, cel mai mare ambasador al României. Ia, bluza românească, poate deveni un brand de ţară recunoscut de toată planeta dacă vom reuşi să promovăm împreună tradiţia noastră moştenită din timpuri imemoriale”. Ia constituie matricea noastră culturală, un simbol al identităţii şi creativităţii spaţiului românesc, care dăinuie din timpuri străvechi.
Fiecare ie spune o poveste. Tehnica şi tradiţia decorării iei s-au transmis de la mamă la fiică, de la o generaţie la alta. În conceperea ei, româncele investeau o parte din aspiraţiile lor, dar şi din frumuseţea şi bunătatea Poporului Român. Însemnele magice cusute cu grijă aveau o anumită importanţă pentru cea care urma să o poarte. Bunicile şi mamele le transmiteau tinerelor nu doar arta meşteşugului popular, ci şi rugăciunile care se spuneau înainte de începerea torsului lânii, a ţesutului sau a împletitului. Fiecare împunsătură de ac avea menirea de a proteja purtătoarea de farmece şi de spirite rele.
Frumuseţea şi măiestria iei româneşti au fascinat nu numai generaţii de tinere, care au preluat tradiţia de la mame sau bunici, ci şi artişti, pictori, creatori de modă şi chiar case regale. Majestatea Sa Maria, regina României, a purtat cu mândrie ia românească, punându-şi amprenta pe garderoba regală şi înnobilând costumul popular românesc. Pictorul francez Henri Matisse a găsit şi el inspiraţie în această piesă vestimentară, transpunând-o în celebra sa pictura „La Blouse Roumaine” (1940). Şi în zilele noastre, ia a fost sursă de inspiraţie pentru mai mulţi renumiţi creatori de modă, care au lansat colecţii vestimentare cu elemente preluate din folclorul românesc.
Deşi noi nu avem nevoie de o zi anume în care să îmbrăcăm ia, sâmbătă, 24 iunie 2017, de Sânziene, ne-am adunat în Valea Zânelor, la invitaţia Asociaţiei „Grit”. Despre istoria veche a iei, despre codurile ancestrale cusute pe ea, despre înţelepciunea şi pildele puse pe pânză de cusătorese, a povestit Alexandra Pintrijel Hagiu, iniţiatoarea Şezătorii călătoare care a pornit din Zăbala, trecând prin mai multe localităţi ale judeţului, pentru a coase „pentru eternitate povestea timpului în haina Neamului nostru”. Prezent, ca de obicei, la activităţile covăsnenilor, Mihai Tîrnoveanu, sufletul Acţiunii „Români pentru români”, a mulţumit celor care, de-a lungul ultimilor ani, au cusut costume populare pentru copiii satelor din Covasna şi Harghita, avertizându-le: „Pregătiţi războaiele, vom avea multe haine naţionale de cusut!”.
Toţi cei prezenţi în Valea Zânelor (numărul mare de participanţi depăşind orice aşteptări ale organizatorilor) s-au bucurat de programul artistic: „Junii Covăsneni”, minunaţii copii pregătiţi de coregraful Gică Popa, dansatorii de la „Florile Zagonului”, îndrumaţi de coordonatorul Marin Bălăcean, corul „Voievozii Munţilor” din Vâlcele, cântăreţele Ana Maria Sandulea şi Alina Oană. Poetul covăsnean Ion Ciurea-Weidner, aflat în public, a recitat versurile poeziei „În Ardeal”, care s-au potrivit atât de bine cu momentul, încât au întrecut orice scenariu. Organizatorii au pregătit şi un mic târg cu artizani şi produse tradiţionale: Nicu Manea şi Marian Lazăr, producători de bunătăţuri tradiţionale păstoreşti, Rely Păvălucă şi Luminiţa Bunghez, creatoare de frumoase ii tradiţionale, sculptorul în lemn Gheorghe Smădu.
Manifestarea organizată de Asociaţia de tineret „Grit”, cu sprijinul SC Turism Covasna SA, al Casei Orăşeneşti de Cultură Covasna şi al Primăriei Covasna, s-a dovedit a fi adevărată paradă de ii tradiţionale româneşti, purtate cu mândrie de covăsnenii de azi, aşa cum, pe vremuri, erau purtate de către înaintaşii noştri.

Categorie: