drd. Vasile Lechinţan

Aspecte ale rela]iilor secuilor cu românii la Congresul de la Tu[nad din 1902

Organizat în urma numeroaselor semnale privind soarta nefericită a secuilor, nevoiţi să părăsească în masă locurile natale şi să-şi caute de lucru în România mai ales, dar şi în Statele Unite ale Americii, Congresul Secuiesc s-a ţinut la Tuşnad în 1902, fiind de faţă numeroşi reprezentanţi oficiali ai statului ungar şi ai judeţelor majoritar locuite de secui. Lucrările Congresului au fost publicate într-un volum de 689 de pagini. Read more about Aspecte ale rela]iilor secuilor cu românii la Congresul de la Tu[nad din 1902

Categorie:

Răspuns la observaţiile lui Dan Tapalagă în problema steagului secuiesc*

De la bun început trebuie spus că Dan Tapalagă n-a înţeles absolut nimic din tensiunile generate de arborarea steagului aşa-zisului ţinutului secuiesc şi al Ungariei pe instituţii publice ale Statului Român. Aici este vorba de afişarea dublei statalităţi: române şi - insinuată - secuiască/maghiară în zonă. Ministerul de Externe ungar se referă la afişarea pe instituţii publice, nu la un simbol secuiesc, care altfel pare să nu mai aibă niciun haz dacă nu este pe instituţii publice şi doar e folosit la manifestări culturale, sportive etc.. Read more about Răspuns la observaţiile lui Dan Tapalagă în problema steagului secuiesc*

Categorie:

Unitatea noastră naţională, la 94 de ani de la Marea Unire

Într-un volum de eseuri apărut nu demult, omul de cultură Gabriel Li-iceanu scrie, negru pe alb, că ar dori ca patria sa să fie doar un mic perimetru bucureştean în care s-a născut şi că-i înţelege pe maghiari că vreau autonomie, etnico-teritorială, desigur. Absolut că oricare român cu un minim simţ patriotic se simte profund lezat de această afirmaţie neaşteptată şi cu aparenţă de nevinovăţie. Omul de cultură Adrian Marino scria în Memoriile sale că nimic din trecutul şi din prezentul românesc nu-i place şi că trebuie să pornim de la zero. Read more about Unitatea noastră naţională, la 94 de ani de la Marea Unire

Categorie:

Corespondenţă de la românii din „Secuime” în „Gazeta Transilvaniei” din 1894 (IV)

În numărul următor, din 2/14 august, „Gazeta” publică o altă corespondenţă din Sepsi-Sângiorgiu, dată în 26 iulie (stil vechi), sub titlul Un învăţător rătăcit, în care era vorba despre „purtarea necalificabilă a învăţătorului din Boiţa, Solgya Miklos, care nu s-a sfiit a acuza la direcţia cursului de limba maghiară” pe mai mulţi învăţători români că ar fi „agitatori” în comunele lor şi persecutorii lui pentru că e „bun patriot” maghiar. Read more about Corespondenţă de la românii din „Secuime” în „Gazeta Transilvaniei” din 1894 (IV)

Categorie:

Corespondenţă de la românii din „Secuime” în „Gazeta Transilvaniei” din 1894 (II)

În numărul din 28 iunie/10 iulie 1894, în plină vară, „Gazeta” publică o corespondenţă din Braşov, intitulată „Boerii nu mai vin la noi!”, cu referire la „boierii valahi”, cum îi numeşte presa maghiară ca pe un refren, presă care constată cu amărăciune că „Vâlcelele, Tuşnadul, Borsecul, Mehadia şi alte stabilimente balneare ale Ungariei, al căror contingent preponderent îl dedeau până acum oaspeţii din România, astăzi stau părăsite de români şi flueră a pagubă”. Read more about Corespondenţă de la românii din „Secuime” în „Gazeta Transilvaniei” din 1894 (II)

Categorie:

Corespondenţă de la românii din „Secuime” în „Gazeta Transilvaniei” din 1894 (I)

Un important reper al luptelor naţionale româneşti din Transilvania celei de-a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea a fost anul 1894, care a culminat cu marele proces al Memorandului din 7-25 mai de la Cluj-Napoca. Read more about Corespondenţă de la românii din „Secuime” în „Gazeta Transilvaniei” din 1894 (I)

Categorie:

Subscribe to drd. Vasile Lechinţan