În urmă cu două luni şi jumătate, mai precis în numărul din 11 decembrie 2018 al ziarului „Informaţia Harghitei”, pe prima pagină, cu litere mari, ni se aducea o veste aşteptată de mulţi români: „Fonduri Regio pentru asfaltarea drumului de la Bilbor până la intrarea în judeţul Suceava”. Se preciza, în continuare, că „săptămâna trecută a fost semnat contractul de finanţare pentru modernizarea DJ 174A Bilbor (km 20 - 23+423) - DJ 174C (limita cu judeţul Suceava, km 5 - 1+197)”. Read more about Ar fi fost prea frumos să se facă drumul Bilbor - Vatra-Dornei, ce leagă pe scurtătură Ardealul de Bucovina!
Încep să-i cred pe cei care afirmă că în România totul este posibil. Şi nici nu te mai poţi mira măcar dacă e aşa. Fiindcă în ultimele trei decenii, de când Ţara noastră se zice că a devenit „stat de drept”, s-au întâmplat atâtea „minunăţii”, încât nu ne mai putem mira de nimic. Nu, fiindcă ştim că după cele de acum vor veni altele şi mai ceva decât cele care au fost. Read more about Prin fotbal spre autonomia secuiască!
„Basarabia noastră este o ţară românească tocmai ca şi celelalte ţări de peste Prut, locuite de fraţii noştri. (…)
Noi socotim că mântuirea neamului nostru este numai în unirea tuturor fiilor noştri într-o singură ţară. Noi de la străini nu mai aşteptăm nimic, toată nădejdea ne-o punem în viaţa la un loc cu fraţii noştri români.”
(Din Chemarea Comitetului Central al Studenţilor Români din Basarabia - ianuarie 1918) Read more about „Tot ce e mai criminal în Rusia…”
BASARABIA - străvechi pământ românesc, la marginea căruia stau şi acum de strajă vechile cetăţi ale lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, de pe apa Nistrului.
Ruptă din trupul Moldovei în 1812 şi transformată în gubernie rusească, Basarabia se întindea pe o suprafaţă de 45.630 kmp, iar populaţia ei era în proporţie de 86 la sută românească! Read more about „Basarabia noastră este o ţară românească…!”
Mă leagă de Grigore Vieru multe şi frumoase amintiri. Poate chiar cele mai frumoase. Ele încep cu momentul istoric din 6 mai 1990, de la Podul de Flori de pe Prut, când l-am luat în braţe, ajutându-l să urce pe „malul românesc”, din mica ambarcaţiune care l-a adus peste apa râului ce „curge printre ţări române”, şi se sfârşesc odată cu dispariţia sa atât de dureroasă şi de neaşteptată, în ianuarie 2009. Am petrecut în acest răstimp de două decenii momente de neuitat alături de el. Read more about Grigore Vieru - Cetăţean de Onoare al Poeziei
Mie aşa mi se pare: o poveste fără sfârşit, care ori nu se poate, ori nu se doreşte să se lămurească, odată pentru totdeauna, fiindcă, vorba lui Florian Bichir: „România trebuie să scape, la urma-urmei, de această povară a evenimentelor din decembrie ’89”. Dar nici nu pot renunţa la ideea - bazată pe evenimentele ce s-au derulat de-a lungul anilor! - că este un fel de „bau-bau”, adică o scorneală, o gogoriţă, aşa ca multe altele de după „revoluţia din ’89”. Read more about Dosarele revoluţiei - o poveste fără sfârşit, ori un „bau-bau” care se scoate de câte ori este nevoie?
